19,299 matches
-
fiind reprezentate în „Sfatul Țării”, în proporția necesară importanței lor economice, minoritățile trebuie să se supună, ca în toate adunările deliberative, majorității. Guvernul român apreciază că în Republica Democrată nimeni nu va contesta acest principiu. De altfel, trebuie remarcat că „Sfatul Țării” a fost ales în mod liber într-o epocă când încă nu era deloc vorba de unirea cu România. 2) Nu există, după cunoștința guvernului român, nici o regiune din Basarabia unde populația să se fi declarat ucraineană și să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
opune ca Basarabia să se unească cu România, dacă ea o vrea și că, mai mult, el va ajuta această unire. De asemenea, pentru Guvernul român chestiunea a fost hotărâtă definitiv prin votul legal din 9 aprilie (st.n.) al Sfatului Țării, vot care a servit de bază decretului M. S. Regele României, declarând Unirea celor două țări ca indisolubilă; guvernul român va lua, la rândul său, după exemplul guvernului ucrainian, „toate măsurile de care dispune” pentru ca chestiunea Basarabiei să fie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
urmăreau scopuri patriotice înalte. 2.Că Parlamentul Republicii Moldovenești din Basarabia refuza printr-o întreagă serie de dispoziții și de acte determinate formal, într-o manieră hotărâtă, cu o stăruință încăpățânată, orice supunere politică față de România. 3.Că acest Parlament, „Sfatul Țării”, urma principiul că dreptul de a soluționa problema organizării politice definitive a Basarabiei va aparține în mod exclusiv Constituantei convocată în condiții normale în care va avea posibilitatea să funcționeze în toată libertatea. 4.Că s-a acordat o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Moldovenești. 7. Că obiectul conversațiilor guvernului ucrainean cu generalul Coandă din 15 ianuarie 1918 a fost transmis guvernului dv. în termeni inexacți. Desigur, guvernul Ucrainei nu se consideră obligat să explice Ministerului luminat al Afacerilor Străine al României că rezoluția „Sfatului Țării” luată la Kișinău, sub presiunea stării de război impusă în mod riguros în acea perioadă de către puterea română în întreaga Basarabie și sub influența unei propagande în favoarea votului public, că rezoluția menționată nu poate fi considerată ca expresia voinței
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a populației din Basarabia. De altfel, este imposibil pentru guvernul Ucrainei să nu acorde cea mai mare importanță unui fapt despre care a fost informat în mod foarte pozitiv, că reprezentantul oficial al autorităților române a pus - în momentul votării „Sfatului Țării” cu privire la încorporarea Basarabiei la România - această chestiune sub forma unui ultimatum. S-a propus în mod categoric să se aleagă între unirea voluntară cu România în condiții avantajoase pentru Basarabia și anexare. S-a refuzat garantarea autonomiei Republicii Moldave
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unui ultimatum. S-a propus în mod categoric să se aleagă între unirea voluntară cu România în condiții avantajoase pentru Basarabia și anexare. S-a refuzat garantarea autonomiei Republicii Moldave, precum și ridicarea stării de război în scopul de a asigura Sfatului Țării libertatea. Pentru discutarea chestiunii de o astfel de importanță ca încorporarea Basarabiei la România, reprezentantul autorităților române a acordat „Sfatului Țării” un termen de 3-4 ore și numai sub formă de concesie s-a prelungit acest termen până la 24
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și anexare. S-a refuzat garantarea autonomiei Republicii Moldave, precum și ridicarea stării de război în scopul de a asigura Sfatului Țării libertatea. Pentru discutarea chestiunii de o astfel de importanță ca încorporarea Basarabiei la România, reprezentantul autorităților române a acordat „Sfatului Țării” un termen de 3-4 ore și numai sub formă de concesie s-a prelungit acest termen până la 24 de ore. Guvernul ucrainean se consideră obligat să atragă atenția guvernului român asupra considerației că măsurile extraordinare adoptate în această ocazie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost facilitată într-un mod deosebit când - terorizat și exasperat de actele de jaf la care se dedau fără încetare timp de luni îndelungate trupele rusești care, pentru a se întoarce la căminele lor, traversau în mod necesar Basarabia - „Sfatul Țării”, la cererea populației întregi, a adresat în mod spontan guvernului regal rugămintea de a trimite de urgență trupe suficiente pentru a garanta viața, onoarea și averea populației muncitoare și pașnice din această provincie. Apelul acesta adresat României nu putea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-a afirmat în nota următoare nr. 2928/1918. Guvernul Regal are onoarea să răspundă că actul mai sus-menționat n-a avut nici efectul unei anexări, nici al unei încorporări, ci al unirii Basarabiei cu România, așa cum o proclamă votul „Sfatului Țării” și așa cum e stipulat în mod limpede în toate decretele și celelalte documente oficiale întocmite ca urmare și în virtutea zisului vot, și despre care se poate transmite o copie conformă, dacă e cazul, guvernului Republicii. Cât privește celelalte argumente
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la alta, după timpuri și împrejurări și că, potrivit informațiilor ce i-au parvenit, Rada ucrainiană, al cărei rol a fost preponderent la începutul republicii, s-a constituit și funcționează la Kiev într-o manieră aproape identică cu acea a „Sfatului Țării” de la Kișinău. Departamentul regal nu înțelege bine de altfel importanța și sensul argumentului mai sus menționat: guvernul Republicii pare a vrea să afirme că „Sfatul Țării” ales în Basarabia nu s-ar fi constituit într-o manieră strict conformă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a constituit și funcționează la Kiev într-o manieră aproape identică cu acea a „Sfatului Țării” de la Kișinău. Departamentul regal nu înțelege bine de altfel importanța și sensul argumentului mai sus menționat: guvernul Republicii pare a vrea să afirme că „Sfatul Țării” ales în Basarabia nu s-ar fi constituit într-o manieră strict conformă cu spiritul legilor rusești care reglementau altă dată alegerea și funcționarea. Aceasta s-ar putea spune pentru toate adunările legislative ale statelor care au succedat imperiul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a națiunii însăși și că deciziile lor au fost adoptate în virtutea principiului astăzi de necontestat că fiecare națiune este stăpâna destinelor sale și al viitorului său. Din acest punct de vedere este în afară de orice îndoială că după căderea Imperiului rus, „Sfatul Țării” a guvernat în mod public Basarabia, fără întrerupere și în deplină independență, că el funcționa ca reprezentanța legală și ca autoritatea supremă a Basarabiei, fără ca cineva să-i fi contestat vreodată drepturile și legitimitatea sa, și că în obiecțiile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Basarabiei, fără ca cineva să-i fi contestat vreodată drepturile și legitimitatea sa, și că în obiecțiile sale enumerate la nr. 2 și 3, guvernul Republicii invocă el însuși în sprijinul tezei sale anumite decizii, declarații și acte ale aceluiași „Sfat al Țării” a cărei legitimitate o contestă la nr. 1. 2. Că acelaș „Sfat al Țării” ar fi declinat în diverse reprize în mod formal orice idee de supunere politică față de România. Guvernul Regal nu cunoaște în ceea ce privește politica generală și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că în obiecțiile sale enumerate la nr. 2 și 3, guvernul Republicii invocă el însuși în sprijinul tezei sale anumite decizii, declarații și acte ale aceluiași „Sfat al Țării” a cărei legitimitate o contestă la nr. 1. 2. Că acelaș „Sfat al Țării” ar fi declinat în diverse reprize în mod formal orice idee de supunere politică față de România. Guvernul Regal nu cunoaște în ceea ce privește politica generală și poziția internațională a Basarabiei decât cele trei declarații făcute de „Sfatul Țării” la datele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
2. Că acelaș „Sfat al Țării” ar fi declinat în diverse reprize în mod formal orice idee de supunere politică față de România. Guvernul Regal nu cunoaște în ceea ce privește politica generală și poziția internațională a Basarabiei decât cele trei declarații făcute de „Sfatul Țării” la datele următoare: 2 Decembrie 1917 — Declarația de autonomie a Basarabiei; 24 Ianuarie 1918 — Declarația de independență a Basarabiei sub numele de Republica Moldovenească; 27 Martie 1918 — Declarația de unire a Republicii Moldovenești cu Regatul României. 3. Că „Sfatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sfatul Țării” la datele următoare: 2 Decembrie 1917 — Declarația de autonomie a Basarabiei; 24 Ianuarie 1918 — Declarația de independență a Basarabiei sub numele de Republica Moldovenească; 27 Martie 1918 — Declarația de unire a Republicii Moldovenești cu Regatul României. 3. Că „Sfatul Țării” a declarat odinioară că organizarea definitivă a Basarabiei era rezervată unei constituante ce urma să fie convocată ulterior. Această pretinsă declarație nu reiese din nici un act oficial; în mod logic „Sfatul Țării” nu putea s-o facă pentru simpla
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Republicii Moldovenești cu Regatul României. 3. Că „Sfatul Țării” a declarat odinioară că organizarea definitivă a Basarabiei era rezervată unei constituante ce urma să fie convocată ulterior. Această pretinsă declarație nu reiese din nici un act oficial; în mod logic „Sfatul Țării” nu putea s-o facă pentru simpla rațiune că era el însuși o adunare constituantă; mai mult, membrii cei mai autorizați ai acestui vechi parlament al Republicii Moldovenești - și printre ei dl. Inculeț, care era președintele ei - opun afirmației
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o adunare constituantă; mai mult, membrii cei mai autorizați ai acestui vechi parlament al Republicii Moldovenești - și printre ei dl. Inculeț, care era președintele ei - opun afirmației mai sus enunțate o dezmințire categorică. Deci cu o autoritate deplină și integrală, „Sfatul Țării”, proclama în mod solemn, la 27 martie/9 aprilie trecut, unirea Basarabiei cu România. 4. Că reprezentanții Puterilor Antantei ar fi garantat în scris guvernului Republicii Moldovenești independența sa politică în raport cu România. Guvernul Regal nu cunoaște de asemenea nici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Guvernul Regal a trimis trupe în Basarabia nu numai pentru a salvgarda depozitele sale, dar și pentru salvgardarea vieții și bunurilor tuturor locuitorilor provinciei, fără deosebire de origine sau naționalitate, și că aceasta s-a produs în urma cererilor presante ale „Sfatului Țării” și a întregii populații terorizate prin excesele bolșevice, așa cum s-a explicat pe larg mai sus. 7. Este foarte dificil pentru guvernul român să pună astăzi la îndoială veracitatea și temeinicia afirmațiilor conținute în raportul pe care îl făcuse
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
guvernul Republicii a acordat atenție unor bârfeli tendențioase și unor afirmații lipsite de orice bază. Guvernul Regal afirmă că tot ce s-a pus în sarcina sa privind așa numitele presiuni, intimidări sau violențe exercitate direct sau indirect asupra membrilor „Sfatului Țării” este complet inventat. Niciodată n-au fost luate măsurile coercitive despre care este vorba, nu s-a impus niciodată un ultimatum, cu un termen de 3-4 ore sau de 24 ore, „Sfatului Țării”. Este posibil ca unirea de la 27
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
violențe exercitate direct sau indirect asupra membrilor „Sfatului Țării” este complet inventat. Niciodată n-au fost luate măsurile coercitive despre care este vorba, nu s-a impus niciodată un ultimatum, cu un termen de 3-4 ore sau de 24 ore, „Sfatului Țării”. Este posibil ca unirea de la 27 martie să fi nemulțumit profund și să fi decepționat câțiva aderenți convinși ai regimului țarist și ai Rusiei Mari; Guvernul Regal nu se aștepta totuși ca doleanțele admiratorilor regimului abolit să găsească un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Potrivit ultimelor informații, guvernul Ucrainei ar avea intenția să reînceapă agitațiile în problema Basarabiei. Vă veți inspira în discuțiile dv. de următoarele explicații și considerații: Unirea Basarabiei cu România s-a făcut printr-un vot aproape unanim al Adunării Legislative „Sfatul Țării” (Adunarea Națională) a Republicii Moldovene a Basarabiei la 27 martie 1918 și acest vot a servit ca bază atât declarației Președintelui Consiliului de Miniștri la Chișinău, cât și decretului regal din 9/22 aprilie 1918, care ia act de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la 27 martie 1918 și acest vot a servit ca bază atât declarației Președintelui Consiliului de Miniștri la Chișinău, cât și decretului regal din 9/22 aprilie 1918, care ia act de unire și îi dă adeziunea statului român. În Sfatul Țării populația ruteno-ucraineană nu era reprezentată, este adevărat, decât de o minoritate fără importanță, corespunzătoare, de altfel, cifrei acestei populații în raport cu românii din Basarabia. Imensa majoritate a Adunării, compusă mai ales din români și din membrii unor naționalități diferite, s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care formează temelia reunirii Basarabiei cu Patria. I-am declarat că România nu a profitat de slăbiciunea militară a U.R.S.S. și că Unirea a fost un act al majorității populației basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Țării. Am combătut alegațiunea notei că populația basarabeană ar fi în majoritate ucraineană și i-am amintit cifrele exacte. Am combătut, de asemenea, alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ucraina, reamintindu-i împrejurările în care Turcia a cedat Rusiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Domnul Molotov mi-a răspuns că nu poate accepta argumentele mele, care nu corespund nici evoluției istorice, nici situației de fapt. Dacă este nevoie, a adăugat d-sa, argumentele politice, istorice și etnice ne vor putea fi expuse ulterior. În ce privește Sfatul Țării, această reuniune nu a avut autoritate politică și deciziunea de unire a fost luată sub teroarea armatei române. În ceea ce privește situația din punct de vedere etnic, d-sa nu dorește a discuta argumentele mele, mărginindu-se a-mi declara că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]