190,155 matches
-
contravin pledoariei pentru toleranță din părțile precedente ale romanului. Această teorie există și în "The Kraken Wakes" și "The Midwich Cuckoos". Cântecul "Crown of Creation" al formației Jefferson Airplane a fost inspirat de roman. Titlul și versurile sunt extrase din text și din intrigă cu permisiunea lui Wyndham. Un exemplu redat aproape textual din carte reflectă explicația filozofică a femeii din Sealand: "But life is change, that is how it differs from rocks, change is its very nature", care apare în
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
construit din beton, în stil neogotic, după planurile inginerului francez Gustave Eiffel care a ajuns și la Țibănești în vizita sa în România. În interior, se află două sarcofage de marmură. Deasupra ferestrelor din partea opusă intrării se află înscris următorul text: ""Svs sa avem inimele."" În mausoleu sunt înmormântate rudele omului politic Petre P. Carp:
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești () [Corola-website/Science/322130_a_323459]
-
un ecou in Lumea Arabă, trăgaciul fiind declanșat de către celelalte proteste. Și totusi, în Tunisia, spre exemplu, mobilizarea tinerilor pe Internet a devenit și mai mare odată ce au început protestele, răspândindu-se pe toate rețelele sociale numeroase videoclipuri, fotografii și texte, menite să-i scoată și pe ceilalți oameni în stradă. Același lucru se poate spune și despre Yemen, unde majoritatea populației nu are acces la internet, deci nu se poate spune că internetul a declanșat revoluția,însă a ajutat la
Primăvara arabă () [Corola-website/Science/322151_a_323480]
-
a fost dat numele de Novo-Arhanghelsk-(noul Arhanghelsk). Acesta avea să devină în scurt timp principala așezare și capitala Americii Rusești. După cumpărarea Alaskăi, Arkhangelsk a fost redenumită Sitka, prima capitala a Teritoriului Alaska. Religia Ortodoxă rusească(cu ritualurile și texte sale sacre, traduse în Aleutină într-un stadiu foarte timpuriu) au fost introduse informal, în anii 1740-1780, de către comercianții de blănuri. În timpul sau de decontare a Golfului celor trei Sfinți, în 1784, Shelikov a introdus primii misionari rezidenți și clerici
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
extras pe single al discului intitulat "Prendre l'air", fiind trimis posturilor de radio din Franța la finele lunii martie a anului 2010. Acesta a fost produs de frecventul colaborator al artistei, K-Maro, alături de Louis Côté, cei doi realizând și textul compoziției. În timpul unui interviu oferit emisiunii de televiziune "Le Grand Emission", solista a declarat faptul că a ales „Je sais” pentru a prezenta albumul pentru că „este o interpretare diferită față de tot ce am făcut până acum”. Cântecul a devenit unul
Je sais () [Corola-website/Science/322162_a_323491]
-
parter există o vastă colecție de papirusuri și monede utilizate în lumea antică. Numeroase piese de papirus sunt, în general, fragmente mici, din cauza deteriorării la care au fost supuse în ultimele două milenii. Pe aceste bucăți de papirus se găsesc texte scrise în mai multe limbi, inclusiv [[greacă]], [[latină]], [[arabă]] și [[limba egipteană]] veche scrisă cu hieroglife. Monedele găsite pe acest etaj sunt confecționate din metale diferite, inclusiv din [[aur]], [[argint]] și [[bronz]]. Monedele nu sunt numai egiptene, dar și grecești
Muzeul Egiptean din Cairo () [Corola-website/Science/322174_a_323503]
-
străinătate selecție: R. D. Germană (1962, 1965, 1974); Italia (1968, 1969-70, 1977, 1978, 1980); U.R.S.S.(1972); Cuba, Spania (1979); Franta, Anglia (1983) Un volum postum de poezii, Lotofagii, al pictorului și graficianului Octav Grigorescu, care se încheie cu un text autobiografic, a apărut de curând, editat de Centrul cultural al palatelor brâncovenești de la Mogoșoaia și îngrijit de fratele său, Ion Grigorescu. Născut în 1933, dispărut in 1987, Octav Grigorescu a avut la dispoziție nu mai mult de 54 de ani
Octav Grigorescu () [Corola-website/Science/322200_a_323529]
-
Sunt idei care se nasc în paralel cu semnele. Legătura lor ține de hazard, cel puțin aparent. Alteori scrisul este speculat doar ca grafie, ca esență pur ornamentală. În cazul ilustrațiilor de carte se petrec transferuri subtile, adevărate iluminări ale textului prin imagine, dacă ne amintim de etimologia conceptului de ilustrație. Pictura lui cu temă istorică și biblică este și ea o raportare la text, iar la nivelul cel mai strict al tehnicii, imaginile pictate și desenate sunt cu adevărat palimpseste
Octav Grigorescu () [Corola-website/Science/322200_a_323529]
-
ca esență pur ornamentală. În cazul ilustrațiilor de carte se petrec transferuri subtile, adevărate iluminări ale textului prin imagine, dacă ne amintim de etimologia conceptului de ilustrație. Pictura lui cu temă istorică și biblică este și ea o raportare la text, iar la nivelul cel mai strict al tehnicii, imaginile pictate și desenate sunt cu adevărat palimpseste și nu numai iluzia lor. Publicarea poeziilor lui deschide un nou capitol al acestei relații care rămâne să fie investigată. În persoana și arta
Octav Grigorescu () [Corola-website/Science/322200_a_323529]
-
editor german. Din 1983, a scris numeroase cărți de poezie. Poemele lui Kutsch au apărut în numeroase publicații și antologii naționale și internaționale (Australia, Canada, Francia), calendare, reviste, precum și pe Internet. Dintre publicațiile mai recente se impun a fi amintite textele apărute în "Marele Conrady. Cartea poeziilor germane de la începuturi pînă în prezent" (2008) sau în antologie din poezia germană contemporană lui Christoph Buchwald "Jahrbuch der Lyrik" (2011). Poemele lui Kutsch au fost traduse în engleză și franceză. Kutsch a publicat
Axel Kutsch () [Corola-website/Science/322227_a_323556]
-
a decis în cazulWheaton v. Peters, că deși autorul unei lucrări nepublicate are dreptul de a controla prima ediție a lucrării, autorul nu are dreptul de a controla reproducerea după prima ediție. Mai multe monografii asupra drepturilor de autor datează textul în 1709. Totuși, datorită schimbării anului nou din martie în ianuarie, anul corect conform calendarului modern este 1710.
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
Club A, Club Z, Cenaclul „Amfiteatru”, Cenaclul „Flacăra”, Cenaclul „Columna”, Serile Costinești, Tabăra de Muzică Folk de la Calafat, Festivalul „Poarta Sărutului” Tg. Jiu, ș.a Compune pentru el însuși și pentru alți colegi de breaslă în manieră integrală (muzică și text). Îmbogățește repertoriul trupei Pasărea Colibri și al interpretului Mircea Vintilă cu numeroase piese ce au devenit adevărate hituri. Este absolvent al Facultății de Litere din cadrul Universității București, promoția 1975. Filolog ca formație, se manifestă și ca traducător, publicist, critic muzical
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
dance și electropop, conținând și o serie de elemente specifice muzicii pop, house sau R&B. Produsă de RedOne, compoziția prezintă o introducere de un minut interpretată de Pitbull și folosește o mostră a șlagărului „Lambada” (1989) al formației Kaoma. Textul a fost scris de Bilal Hajji, Kinda Hamid, Gonzalo G. Hermosa, Ulises G. Hermosa, Achraf Janussi, Nadir „RedOne” Khayat, Armando C. Perez și Geraldo Sandell. „On the Floor” reprezintă cea de-a doua colaborare a lui Lopez cu interpretul de
On the Floor () [Corola-website/Science/322264_a_323593]
-
este un manuscris miscelaneu din secolul al XVI-lea, primul manuscris românesc al unei traduceri de text religios, care este semnat și datat. "" a fost descoperit de către Grigore Cretu, la Mînăstirea Sucevița, acelasi care a descoperit și "Codicele Voronețean" la Mînăstirea Voroneț. În prezent, exemplarul original, aflat într-o stare foarte bună în urmă recondiționării, se află
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
aflat într-o stare foarte bună în urmă recondiționării, se află la Casa Memoriala „Dosoftei” a Muzeului Literaturii Române, din Iași. Scrierea, avînd 474 de pagini, este un miscelaneu, intercalat, scris cu caractere chirilice semiunciale, în limbile română și slavona. Textul slavon este scris cu cerneală neagră, iar cel românesc cu cerneală roșie. "Codicele Brațul" conține: De asemenea, manuscrisul mai conține două rețete populare și o formulă magică. La pagina 426 se află o însemnare în slavona care arată că textul
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
Textul slavon este scris cu cerneală neagră, iar cel românesc cu cerneală roșie. "Codicele Brațul" conține: De asemenea, manuscrisul mai conține două rețete populare și o formulă magică. La pagina 426 se află o însemnare în slavona care arată că textul a fost scris de un anume popa Brațul la anul 1560. După punerea în circulație a textului, începînd cu P.P. Panaitescu, în 1960, textul a fost cercetat de către G. Mihăilă, I. Gheție, Al. Mareș, M. Costinescu, C. Dimitriu, Al. Gafton
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
asemenea, manuscrisul mai conține două rețete populare și o formulă magică. La pagina 426 se află o însemnare în slavona care arată că textul a fost scris de un anume popa Brațul la anul 1560. După punerea în circulație a textului, începînd cu P.P. Panaitescu, în 1960, textul a fost cercetat de către G. Mihăilă, I. Gheție, Al. Mareș, M. Costinescu, C. Dimitriu, Al. Gafton. Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
și o formulă magică. La pagina 426 se află o însemnare în slavona care arată că textul a fost scris de un anume popa Brațul la anul 1560. După punerea în circulație a textului, începînd cu P.P. Panaitescu, în 1960, textul a fost cercetat de către G. Mihăilă, I. Gheție, Al. Mareș, M. Costinescu, C. Dimitriu, Al. Gafton. Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
a fost scris de un anume popa Brațul la anul 1560. După punerea în circulație a textului, începînd cu P.P. Panaitescu, în 1960, textul a fost cercetat de către G. Mihăilă, I. Gheție, Al. Mareș, M. Costinescu, C. Dimitriu, Al. Gafton. Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
1560. După punerea în circulație a textului, începînd cu P.P. Panaitescu, în 1960, textul a fost cercetat de către G. Mihăilă, I. Gheție, Al. Mareș, M. Costinescu, C. Dimitriu, Al. Gafton. Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul Coresian și Apostolul Iorga ") și, în 2005, sub forma unei
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul Coresian și Apostolul Iorga ") și, în 2005, sub forma unei ediții bibliofile, "Codicele popii Brațul" (1559-1560), Grafie și fonetica, morfologia, vocabularul, textul facsimilat, indice de cuvinte și forme românești C. Dimitriu. Deși s-au emis cîteva opinii privind identitatea autorului, zona de proveniență a textului, caracterul de traducere sau de copie, cauzele producerii sale și cauzele pentru care reunește texte diferite, concluziile
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
și, în 2005, sub forma unei ediții bibliofile, "Codicele popii Brațul" (1559-1560), Grafie și fonetica, morfologia, vocabularul, textul facsimilat, indice de cuvinte și forme românești C. Dimitriu. Deși s-au emis cîteva opinii privind identitatea autorului, zona de proveniență a textului, caracterul de traducere sau de copie, cauzele producerii sale și cauzele pentru care reunește texte diferite, concluziile la care s-a ajuns nu pot fi demonstrate la modul convingător. Textul este important prin două elemente: limba traducerii și textul slavon
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
morfologia, vocabularul, textul facsimilat, indice de cuvinte și forme românești C. Dimitriu. Deși s-au emis cîteva opinii privind identitatea autorului, zona de proveniență a textului, caracterul de traducere sau de copie, cauzele producerii sale și cauzele pentru care reunește texte diferite, concluziile la care s-a ajuns nu pot fi demonstrate la modul convingător. Textul este important prin două elemente: limba traducerii și textul slavon. Prezenta textului slavon face posibilă urmărirea în detaliu a modalităților în care autorul român a
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
emis cîteva opinii privind identitatea autorului, zona de proveniență a textului, caracterul de traducere sau de copie, cauzele producerii sale și cauzele pentru care reunește texte diferite, concluziile la care s-a ajuns nu pot fi demonstrate la modul convingător. Textul este important prin două elemente: limba traducerii și textul slavon. Prezenta textului slavon face posibilă urmărirea în detaliu a modalităților în care autorul român a înțeles să procedeze în actul de traducere. Indiferent de faptul că este chiar traducerea, sau
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
a textului, caracterul de traducere sau de copie, cauzele producerii sale și cauzele pentru care reunește texte diferite, concluziile la care s-a ajuns nu pot fi demonstrate la modul convingător. Textul este important prin două elemente: limba traducerii și textul slavon. Prezenta textului slavon face posibilă urmărirea în detaliu a modalităților în care autorul român a înțeles să procedeze în actul de traducere. Indiferent de faptul că este chiar traducerea, sau că este o copie (revizuită), "Codicele Brațul" oferă informații
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]