21,886 matches
-
timp mai îndepărtate. ... (4) Sistemul informațional de administrare prevăzut la alin. (1) trebuie să fie utilizat în administrarea zilnică a riscului de lichiditate pentru a monitoriza conformitatea cu politicile, procedurile și limitele stabilite la nivelul instituției de credit. ... (5) Sistemul informațional de administrare prevăzut la alin. (1) trebuie să aibă capacitatea de a calcula poziții de lichiditate în toate monedele în care instituția de credit desfășoară activități, atât la nivelul fiecărei filiale/sucursale din toate jurisdicțiile în care instituția de credit
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248061_a_249390]
-
calcula poziții de lichiditate în toate monedele în care instituția de credit desfășoară activități, atât la nivelul fiecărei filiale/sucursale din toate jurisdicțiile în care instituția de credit activează, cât și la nivel de grup, pe bază agregată. ... (6) Sistemul informațional de administrare prevăzut la alin. (1) trebuie să surprindă toate sursele de risc de lichiditate, inclusiv riscurile contingente și limitele legate de acestea, precum și cele rezultate din noile activități, și trebuie să aibă capacitatea de a furniza informații cu grade
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248061_a_249390]
-
strategia aprobată și, sub controlul organelor cu funcție de supraveghere, politicile și procesele la care se face referire la alin. (2). ... (6) O instituție de credit trebuie să dispună de politici și procese IT adecvate, care să trateze arii precum securitatea informațională și dezvoltarea sistemelor și trebuie să aibă efectuate investiții în IT proporțional cu dimensiunea și complexitatea operațiunilor. ... (7) Instituțiile de credit trebuie să informeze Banca Națională a României - Direcția supraveghere periodic, dar cel puțin anual, precum și ori de câte ori condiții obiective o impun cu privire la schimbările
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248061_a_249390]
-
publicitatea negativă, conformă sau nu cu realitatea, făcută practicilor de afaceri și/sau persoanelor legate de acestea; pierderea încrederii în soliditatea unei instituții de credit cauzată de afectarea gravă a securității acesteia în urma unor atacuri interne sau externe asupra sistemului informațional; întâmpinarea de către clienți a unor probleme în utilizarea anumitor produse fără a avea suficiente informații despre acestea și fără a cunoaște procedurile de remediere a problemelor respective; necunoașterea drepturilor și obligațiilor părților unei tranzacții de tip electronic banking. ... (2) În vederea
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248061_a_249390]
-
în următoarele activități: a) analiza resurselor umane și materiale disponibile (hard, soft și infrastructură de comunicații); ... b) identificarea categoriilor de informații a căror gestionare automată este oportună, în conformitate cu legislația existentă; ... c) fundamentarea unei politici de securitate adecvate; ... d) proiectarea fluxurilor informaționale, identificarea intrărilor și a ieșirilor din sistem; ... e) proiectarea structurii bazei de date; ... f) transferul experienței în ceea ce privește dezvoltarea, implementarea și administrarea unui sistem informatic de management al străinilor. ... Articolul 3 1. În scopul realizării obiectivelor prezentului protocol, părțile vor desemna
PROTOCOL din 15 octombrie 2010 de colaborare în domeniul migraţiei şi azilului între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229792_a_231121]
-
în următoarele activități: a) analiza resurselor umane și materiale disponibile (hard, soft și infrastructură de comunicații); ... b) identificarea categoriilor de informații a căror gestionare automată este oportună, în conformitate cu legislația existentă; ... c) fundamentarea unei politici de securitate adecvate; ... d) proiectarea fluxurilor informaționale, identificarea intrărilor și a ieșirilor din sistem; ... e) proiectarea structurii bazei de date; ... f) transferul experienței în ceea ce privește dezvoltarea, implementarea și administrarea unui sistem informatic de management al străinilor. ... Articolul 3 1. În scopul realizării obiectivelor prezentului protocol, părțile vor desemna
HOTĂRÂRE nr. 91 din 2 februarie 2011 pentru aprobarea Protocolului de colaborare în domeniul migraţiei şi azilului dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 15 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229791_a_231120]
-
internet a acestuia, respectiv www.isc-web.ro; - punct de contact unic electronic - sistem informatic de utilitate publică, parte integrantă a Sistemului e-guvernare din Sistemul electronic național, în responsabilitatea Centrului Național "România Digitală", aflat în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale; - Sistemul de informare al pieței interne (IMI) - platforma electronică prin intermediul căreia se realizează schimbul de informații și comunicarea între autoritățile competente, care decurg din obligațiile de cooperare administrativă prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 , aprobată cu
PROCEDURĂ din 13 mai 2011*actualizată*) de autorizare a diriginţilor de şantier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233342_a_234671]
-
și Dezvoltării Rurale*), Ministerul Mediului și Pădurilor*) împreună cu Academia de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", vor lua măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere, evaluare, prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice, pe baza unui sistem informațional, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul țării și al județului, și vor propune măsurile necesare pentru protecția și ameliorarea terenurilor, în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. ----------- Capitolul VII Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în alte
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251593_a_252922]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 23 mai 2013 I. INTRODUCERE 1. Context Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne de informații și comunicații - condiție sine qua non a edificării societății informaționale - a avut un impact major asupra ansamblului social, marcând adevărate mutații în filozofia de funcționare a economicului, politicului și culturalului, dar și asupra vieții de zi cu zi a individului. Practic, în prezent, accesul facil la tehnologia informației și comunicațiilor
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
cu zi a individului. Practic, în prezent, accesul facil la tehnologia informației și comunicațiilor reprezintă una dintre premisele bunei funcționări a societății moderne. Spațiul cibernetic se caracterizează prin lipsa frontierelor, dinamism și anonimat, generând deopotrivă oportunități de dezvoltare a societății informaționale bazate pe cunoaștere, dar și riscuri la adresa funcționării acesteia (la nivel individual, statal și chiar cu manifestare transfrontalieră). Alături de beneficiile incontestabile pe care informatizarea le induce la nivelul societății moderne, aceasta introduce și vulnerabilități, astfel că asigurarea securității spațiului cibernetic
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
vulnerabilități, astfel că asigurarea securității spațiului cibernetic trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicați, mai ales la nivel instituțional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării și aplicării de politici coerente în domeniu. România urmărește atât dezvoltarea unui mediu informațional dinamic bazat pe interoperabilitate și servicii specifice societății informaționale, cât și asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a intereselor de securitate națională, într-un cadru legal adecvat. Din această perspectivă se resimte necesitatea dezvoltării culturii de securitate
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicați, mai ales la nivel instituțional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării și aplicării de politici coerente în domeniu. România urmărește atât dezvoltarea unui mediu informațional dinamic bazat pe interoperabilitate și servicii specifice societății informaționale, cât și asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a intereselor de securitate națională, într-un cadru legal adecvat. Din această perspectivă se resimte necesitatea dezvoltării culturii de securitate cibernetică a utilizatorilor sistemelor informatice și de comunicații, adesea
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
strategii, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: infrastructuri cibernetice - infrastructuri de tehnologia informației și comunicații, constând în sisteme informatice, aplicații aferente, rețele și servicii de comunicații electronice; spațiul cibernetic - mediul virtual, generat de infrastructurile cibernetice, incluzând conținutul informațional procesat, stocat sau transmis, precum și acțiunile derulate de utilizatori în acesta; securitate cibernetică - starea de normalitate rezultată în urma aplicării unui ansamblu de măsuri proactive și reactive prin care se asigură confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea, autenticitatea și nonrepudierea informațiilor în format electronic
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
oportun împotriva amenințărilor asupra infrastructurilor cibernetice specifice apărării naționale; operații în rețele de calculatoare - procesul complex de planificare, coordonare, sincronizare, armonizare și desfășurare a acțiunilor în spațiul cibernetic pentru protecția, controlul și utilizarea rețelelor de calculatoare în scopul obținerii superiorității informaționale, concomitent cu neutralizarea capabilităților adversarului; amenințare cibernetică - circumstanță sau eveniment care constituie un pericol potențial la adresa securității cibernetice; atac cibernetic - acțiune ostilă desfășurată în spațiul cibernetic de natură să afecteze securitatea cibernetică; incident cibernetic - eveniment survenit în spațiul cibernetic ale
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
atât actori statali, cât și actori nonstatali. Amenințările din spațiul cibernetic se materializează - prin exploatarea vulnerabilităților de natură umană, tehnică și procedurală - cel mai adesea în: - atacurile cibernetice împotriva infrastructurilor care susțin funcții de utilitate publică ori servicii ale societății informaționale a căror întrerupere/afectare ar putea constitui un pericol la adresa securității naționale; - accesarea neautorizată a infrastructurilor cibernetice; - modificarea, ștergerea sau deteriorarea neautorizată de date informatice ori restricționarea ilegală a accesului la aceste date; - spionajul cibernetic; - cauzarea unui prejudiciu patrimonial, hărțuirea
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
de însăși specificitatea acestuia. Astfel, au fost identificate următoarele oportunități pe care România le poate exploata prin intermediul spațiului cibernetic: - susținerea politicilor și promovarea intereselor naționale; - dezvoltarea și susținerea mediului de afaceri; - creșterea calității vieții prin dezvoltarea serviciilor oferite de societatea informațională; - îmbunătățirea cunoașterii și susținerea deciziilor strategice naționale în era informațională prin asigurarea capacităților și instrumentelor cibernetice adecvate; - creșterea nivelului de cunoaștere și a capacității de predicție în scopul avertizării timpurii privind riscurile și amenințările la adresa securității naționale; - creșterea capacităților tehnice
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
pe care România le poate exploata prin intermediul spațiului cibernetic: - susținerea politicilor și promovarea intereselor naționale; - dezvoltarea și susținerea mediului de afaceri; - creșterea calității vieții prin dezvoltarea serviciilor oferite de societatea informațională; - îmbunătățirea cunoașterii și susținerea deciziilor strategice naționale în era informațională prin asigurarea capacităților și instrumentelor cibernetice adecvate; - creșterea nivelului de cunoaștere și a capacității de predicție în scopul avertizării timpurii privind riscurile și amenințările la adresa securității naționale; - creșterea capacităților tehnice și a competențelor resursei umane pentru realizarea obiectivelor de securitate
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
naționale, inclusiv managementul consecințelor. Pentru ��ndeplinirea obiectivelor prezentei strategii, SNSC funcționează ca un mecanism unitar și eficient de relaționare și cooperare interinstituțională, în vederea adoptării și aplicării cu celeritate a deciziilor. SNSC acționează pe următoarele componente: Componenta de cunoaștere - furnizează suportul informațional necesar elaborării măsurilor proactive și reactive în vederea asigurării securității cibernetice. Componenta de prevenire - este principalul mijloc de asigurare a securității cibernetice prin crearea și dezvoltarea capabilităților necesare analizei și prognozei evoluției stării acesteia. Componenta de cooperare și coordonare - asigură mecanismul
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
cibernetic; - operaționalizarea capabilităților destinate managementului incidentelor de securitate cibernetică, inclusiv managementul consecințelor; - dezvoltarea mecanismelor pentru creșterea nivelului de cultură de securitate. Măsurile reactive urmăresc: - aplicarea planurilor de contingență în vederea minimizării efectelor unui atac cibernetic; - aplicarea măsurilor cu privire la asigurarea continuității fluxurilor informaționale și decizionale; - aplicarea unui plan de măsuri cu privire la asigurarea funcționalității sistemelor în condiții de securitate a serviciilor publice sau private; - recuperarea și restaurarea datelor; - identificarea și implementarea lecțiilor învățate, rezultate în urma aplicării procedurilor de management al incidentelor, management al consecințelor
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
de securitate cibernetică. Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul prin care se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenți, reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informațională, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Oficiului Registrului Național pentru Informații Secrete de Stat, precum și secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Conducerea COSC este asigurată de un președinte
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
asigurată de un președinte (consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională) și un vicepreședinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate națională). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informații, în condițiile legii. Guvernul României, prin Ministerul pentru Societatea Informațională, asigură coordonarea celorlalte autorități publice care nu sunt reprezentate în COSC, în vederea realizării coerenței politicilor și implementarea strategiilor guvernamentale în domeniul comunicațiilor electronice, tehnologiei informației și al serviciilor societății informaționale și societății bazate pe cunoaștere, iar prin Centrul Național de
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
Informații, în condițiile legii. Guvernul României, prin Ministerul pentru Societatea Informațională, asigură coordonarea celorlalte autorități publice care nu sunt reprezentate în COSC, în vederea realizării coerenței politicilor și implementarea strategiilor guvernamentale în domeniul comunicațiilor electronice, tehnologiei informației și al serviciilor societății informaționale și societății bazate pe cunoaștere, iar prin Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO - asigură elaborarea și diseminarea politicilor publice de prevenire și contracarare a incidentelor din cadrul infrastructurilor cibernetice, potrivit ariei de competență. Guvernul României va elabora
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
cibernetic, prin coordonarea demersurilor naționale cu orientările și măsurile adoptate la nivel internațional, în formatele de cooperare la care România este parte. Având în vedere dinamismul evoluțiilor globale în spațiul cibernetic, precum și obiectivele României în procesul de dezvoltare a societății informaționale și implementare pe scară largă a serviciilor electronice este necesară elaborarea unui program național detaliat, care - pe baza reperelor oferite de prezenta strategie - să asigure elaborarea și punerea în practică a unor proiecte concrete de securitate cibernetică. Măsurile destinate operaționalizării
STRATEGIE din 15 mai 2013 de securitate cibernetică a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251827_a_253156]
-
Se aprobă Strategia de securitate cibernetică a României, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Planul de acțiune la nivel național privind implementarea Sistemului național de securitate cibernetică prevăzut în anexa nr. 2*). ----- Articolul 3 Ministerul pentru Societatea Informațională și celelalte autorități publice responsabile au obligația de a duce la îndeplinire obiectivele și direcțiile de acțiune prevăzute în Strategia de securitate cibernetică a României și în Planul de acțiune la nivel național privind implementarea Sistemului național de securitate cibernetică
HOTĂRÂRE nr. 271 din 15 mai 2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251826_a_253155]
-
la nivel național privind implementarea Sistemului național de securitate cibernetică, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Articolul 4 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, Gabriel Oprea Ministrul pentru societatea informațională, Dan Nica Viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice, Daniel Chițoiu Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea Ministrul apărării naționale, Mircea Dușa Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe Ministrul educației naționale, Remus Pricopie Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean Ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare
HOTĂRÂRE nr. 271 din 15 mai 2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251826_a_253155]