19,336 matches
-
alte nume hristice: - Kýrie, hyiòs Dauíd (Mt 15,22): „Doamne, fiule al lui David”; - ho kýrios IQso¤s (Mc 16,19; Lc 11,17; Iuda, 25 etc.): „Domnul Isus”; kýrie IQso¤ (Fp 7,59): „Doamne Isuse”; - IQso¤s ho kýrios (Rom 4,24); - IQso¤s ho kýrios hQmÄÎn (1Cor 9,1); - IQso¤s Christós ho kýrios (Cor 4,5 etc.); - IQso¤s Christós ho kýrios hQmÄÎn (Rom 1,4): „Isus Hristos Domnul nostru”; - Christós ho kýrios hQmÄÎn (1Cor 1,9); - ho kýrios
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
etc.): „Domnul Isus”; kýrie IQso¤ (Fp 7,59): „Doamne Isuse”; - IQso¤s ho kýrios (Rom 4,24); - IQso¤s ho kýrios hQmÄÎn (1Cor 9,1); - IQso¤s Christós ho kýrios (Cor 4,5 etc.); - IQso¤s Christós ho kýrios hQmÄÎn (Rom 1,4): „Isus Hristos Domnul nostru”; - Christós ho kýrios hQmÄÎn (1Cor 1,9); - ho kýrios hQmÄÎn IQso¤s Christós (Rom 5,1; 15,6; 1Cor 15,57, Gal 6,14 etc.); - ho kýrios hQmÄÎn IQso¤s Christós tQÎs dóxQs (Iac 2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho kýrios hQmÄÎn (1Cor 9,1); - IQso¤s Christós ho kýrios (Cor 4,5 etc.); - IQso¤s Christós ho kýrios hQmÄÎn (Rom 1,4): „Isus Hristos Domnul nostru”; - Christós ho kýrios hQmÄÎn (1Cor 1,9); - ho kýrios hQmÄÎn IQso¤s Christós (Rom 5,1; 15,6; 1Cor 15,57, Gal 6,14 etc.); - ho kýrios hQmÄÎn IQso¤s Christós tQÎs dóxQs (Iac 2,1): (lit.) „Domnul nostru Isus Hristos al slavei”; - ho kýrios tQÎs dóxQs (1Cor 2,8), „Domnul slavei”; - ho kýrios hQmÄÎn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1; 15,6; 1Cor 15,57, Gal 6,14 etc.); - ho kýrios hQmÄÎn IQso¤s Christós tQÎs dóxQs (Iac 2,1): (lit.) „Domnul nostru Isus Hristos al slavei”; - ho kýrios tQÎs dóxQs (1Cor 2,8), „Domnul slavei”; - ho kýrios hQmÄÎn Christós (Rom 16,18); - ho kýrios hQmÄÎn kaì sÄtgr IQso¤s Christós (2Pt 1,11); - ho mónos despótQs kaì kýrios hQmÄÎn IQso¤s Christós (Iuda 4): „singurul nostru Stăpân și Domn Isus Hristos” (C); - Christòs kýrios (Lc 2,11 etc.); - ho kýrios IQso
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui Dumnezeu (1In 5,11-12). La Ioan, conotația transcendență este exprimată explicit și insistent: Fiul este de origine cerească (e.g. 1,14; 17,1-5). În corpusul paulin, acest nume se întâlnește relativ rar: de patru ori ho hyiòs to¤ theo¤ (Rom 1,3; 2Cor 1,19; Gal 2,20; Ef 4,13) și de treisprezece ori ho hyiòs auto¤, ho hyiòs tQÎs agápQs auto¤ („Fiul iubirii sale” - Col 1,13) sau pur și simplu ho hyiós278 și are rolul să sublinieze
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sine însuși pentru mine”; - în sfârșit, pentru a introduce tema „înfierii”: corolar al răscumpărării, noua condiție pe care o dobândesc cei care sunt „în Hristos” este aceea de fii adoptivi ai lui Dumnezeu (Gal 4,4) și „împreună-răscumpărători cu Hristos” (Rom 8,15). Isus este Fiul unic, dar îi cheamă pe oameni să aibă aceeași relație intimă cu Tatăl, astfel încât el să fie prÄtótokos en polložs adelphožs, „întâiul născut între mulți frați” (Rom 8,30). Egalitatea Fiului cu Tatăl este ilustrata
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeu (Gal 4,4) și „împreună-răscumpărători cu Hristos” (Rom 8,15). Isus este Fiul unic, dar îi cheamă pe oameni să aibă aceeași relație intimă cu Tatăl, astfel încât el să fie prÄtótokos en polložs adelphožs, „întâiul născut între mulți frați” (Rom 8,30). Egalitatea Fiului cu Tatăl este ilustrata de expresia en morphQÎi theo¤ (Fil 2,6), care îi pune la serioasă încercare pe traducători: „în chip dumnezăiescu fiind” (SC); „în chipul lui Dumnezeu” (Blaj, BVA, G-R); „Dumnezeu fiind în chip
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ispășirii, cuvânt derivat și el de la k"par, „a ispăși”, „a șterge”, cu hilasterion, de la hiláskomai, „a îmblânzi (pe cineva)”, „a câștiga favoarea” (cuiva), care astfel a ajuns în Noul Testament să însemne și „a ispăși” (păcatele), iar hilasterion, „ispășire”. În Rom 3,25, se spune ca pe Hristos Isus proétheto ho theòs hilasterion s...ț en tÄÎi auto¤ haímati: „Dumnezeu l-a rânduit ispășire s...ț prin sângele lui.” (t.n.) 1In 2,2 afirmă și el despre Hristos că este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
theo¤ „Duhul lui Dumnezeu” (Mt 12,28); tò pne¤mă to¤ theo¤ (1Cor 2,14; 3,16; 7,40); tò pne¤mă tò hágion to¤ theo¤, „Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu” (Ef 4,30), dar și pne¤mă Christo¤ (Rom 8,9), tò pne¤mă Kyríou (Fp 5,19; 2Cor 3,17); - tò pne¤mă tQÎs alQtheías, „Duhul adevărului” (În 14,17; 15,26; 16,13) - numit astfel în cuvântarea de rămas-bun a lui Isus, în care le spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Isus, în care le spune că nu îi va lăsa orfani, ci li-l va trimite pe Duhul, care îi va călăuzi la tot adevărul, adică la a-l cunoaște pe el și pe Tatăl; - pne¤mă hyiothesías, „Duhul înfierii” (Rom 8,15) - denumit prin rezultatul acțiunii sale în oamenii care îl primesc: aceștia devin fii ai lui Dumnezeu. 3.2.3.2. ho paráklQtos: „mângâitoriul” (SC); Mângăitoriul” (Blaj); „Mângâietorul” (celelalte traduceri românești citate); „Paraclitus” (Vg); „le Paraclet” (BJ); „the Counselor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
plante pentru o tinctură care vi luată oral, aveți grijă să luați plante „sigure”, adică plante care pot fi ingerate. Cum să vă preparați propria tinctură Adăugați ½ cană de plantă la alegere la 2 căni de alcool. Puteți folosi votcă, rom, gin sau glicerină. Alcoolul extrage alcaloizii medicinali din plante și uleiurile volatile. Lăsați amestecul la macerat 2 săptămâni, agitând zilnic. Strecurați și turnați lichidul într-un recipient de sticlă de culoare închisă, care a fost etichetat corespunzător. Tincturile pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
5; Haralambie Țugui, „Balade pentru orele de seară”, IL, 1969, 10; Mihai Minculescu, Aurelia Batali, „Dimineți”, RL, 1972, 30; Caraion, Duelul, 13-17; Aureliu Goci, „Dimineți”, CRC, 1973, 3; Barbu, O ist., 384-386; Corneliu Popel, Mențiuni critice, CRC, 1977, 1; Lit. rom. cont., I, 660-661; Petru Vălureanu, Aurelia Batali, „Versuri”, TMS, 1981, 16. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
Scrisori din București, „Tribuna poporului”, 1910, 264; N. Georgescu-Tistu, Ion Scurtu, DR, 1921-1922; Sextil Pușcariu, Ion Scurtu, „Cuget românesc”, 1922, 6; [Al. Lapedatu], Dr. Ion Scurtu (1877-1922). Cuvinte de amintire, Cluj, 1922; Loghin, Ist. lit. Bucov, 212; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 52-55; Dragomirescu, Scrieri, 202-203, 307-308; A. P. Bănuț, Ion Scurtu, LU, 1942, 9; Lupi, Storia, 316; Ciopraga, Lit. rom., 674-675; Bucur, Istoriografia, 126-129; Nicolae Scurtu, Noi date despre primul nostru eminescolog, AFT, 1975, 1; Onisifor Ghibu, Oameni între oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
6; [Al. Lapedatu], Dr. Ion Scurtu (1877-1922). Cuvinte de amintire, Cluj, 1922; Loghin, Ist. lit. Bucov, 212; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 52-55; Dragomirescu, Scrieri, 202-203, 307-308; A. P. Bănuț, Ion Scurtu, LU, 1942, 9; Lupi, Storia, 316; Ciopraga, Lit. rom., 674-675; Bucur, Istoriografia, 126-129; Nicolae Scurtu, Noi date despre primul nostru eminescolog, AFT, 1975, 1; Onisifor Ghibu, Oameni între oameni, îngr. Octavian O. Ghibu, introd. Ion Buculei, București, 1990, 202. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
supușilor. Pământul acesta este un loc sfânt. Ce lucru neînsemnat ! 2. Încercuiți litera,, î “ în interiorul cuvintelor : întâmpinat, închipuit, înțeles, încep, preîntâmpinat, neînchipuit, neînțeles, neîncetat, reîncep. 3. Completați cuvintele următoare cu,, â “ și,, î “ : m-ndră, amăr-tă, v-nt, re-nvia, g-nd, -nainte, rom-n, cobor-re,nvăța. 4. Dați exemple de cuvinte care să aibă litera,,î “ la începutul cuvântului, la sfârșitul și în interiorul cuvântului. (2 exemple de fiecare caz ). Punctajul : I1 : 2 puncte (0,20 pentru fiecare literă subliniată corect ) ; I2 : 1 punct
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Perspectives on Witchcraft, Magic, and Demonology VI - Witchcraft and Modern World, Routledge, New York Levinson, David, 2004, „Healing Rituals”, În Frank Salamone (coord.), Encyclopedia of Religious Rites, Rituals and Festivals, Routledge, New York Lévi-Strauss, Claude, 1973, Anthropologie structurale II, Plon, Paris ștrad. rom. Claude Lévi-Strauss, 1978, Editura Politică, Bucureștiț Lévi-Strauss, Claude, 1995, Mitologice: crud și gătit, Babel, București Lewis, Gilbert, 1980, Day of Shining Red: An Essay on Understanding Ritual, Cambridge University Press, Cambridge Lewis, James R. (coord.), 1996, Magical Religion and Modern
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mei, București, 1981; Trei secole de paradox, pref. Silvian Iosifescu, București, 1983. Repere bibliografice: Bloc-Notes, „Fapta”, 1947, 788; Silvian Iosifescu, „Vulpile...”, CNT, 1948, 86; Radu Naumescu, „Sfânta Jane”, „Drum drept”, 1949, 777; Șerban Cioculescu, Paradoxul, RL, 1986, 6; Dicț. scriit. rom., III, 82-83. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
îngr. Andrei Rusu, pref. I. Vitner, București, 1955. Repere bibliografice: Botez, Scrieri, 47-50; Chendi, Schițe, 105-108; G. Dumitrescu, Figuri uitate. Ion Păun-Pincio, VRA, 1935, 408; Barbu Lăzăreanu, Ioan Păun-Pincio, București, 1948; Ist.lit., III, 576-578; Dicț. lit. 1900, 669; Dicț. scriit. rom., III, 660-662. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
2000. Repere bibliografice: V. Adăscăliței, „Folclor din Suceava”, IL, 1960, 1; Radu Niculescu, „Folclor din Suceava”, REF, 1960, 1-2; Pillat, Itinerarii, 367-370; Al. Săndulescu, „Interpretări și repere”, RL, 1982, 52; Papu, Motive, 131-132; Datcu, Dicț. etnolog., II, 95-96; Dicț. scriit. rom., III, 308-309; Dan Mănucă, Eminesciene, CL, 2001, 8; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, București, 2003, 56-61. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
Cătineanu, Cluj-Napoca, 1977; Încercări filosofice, îngr. și pref. A. Ilica, pref. V. Colțescu, Timișoara, 1977; Elanul insulei, îngr. Dorli Blaga și G. Gană, pref. G. Gană, Cluj-Napoca, 1977; Poemele luminii - Les Poèmes de la lumière, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Romul Munteanu, București, 1978; Poemele luminii - Pesnite na svetlosta, ed. bilingvă, tr. Tașco Sarov, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, tr. Ruth Herrfurth, pref. G. Gană, București, 1980; Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, tr. Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Lucian Blaga], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1920-1921; Nicolae Davidescu, Aspecte și direcții literare, I, București, 1921, 168-174, II, București, 1924, 11-12; Lovinescu, Critice, VII, 15-25, IX, 121-128; Aderca, Contribuții, I, 25-30, II, 190, 284-286; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 378-382; Constantinescu, Scrieri, I, 249-313; Perpessicius, Mențiuni, I, 333-337, II, 32-39, V, 305-312; Mihai Ralea, Perspective, București, 1928, 94-102; F. Aderca, Mărturia unei generații, București, 1929, 41-50; Sebastian, Jurnal, 189-192; Petre Drăghici, Poezia lui Lucian Blaga, Sibiu, 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Scrieri, I, 249-313; Perpessicius, Mențiuni, I, 333-337, II, 32-39, V, 305-312; Mihai Ralea, Perspective, București, 1928, 94-102; F. Aderca, Mărturia unei generații, București, 1929, 41-50; Sebastian, Jurnal, 189-192; Petre Drăghici, Poezia lui Lucian Blaga, Sibiu, 1930; E Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 68, 97-99, 396-373; Tudor Vianu, Studii și portrete literare, I, Craiova, 1938, passim; Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească, Cluj, 1938; C. Fântâneru, Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, București, 1940; Dan Botta, Cazul Blaga, București, 1941; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Bellu, Blaga în marea trecere, București, 1970; Mariana Șora, Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, București, 1970; Negoițescu, Însemnări, 67-82; Paleologu, Spiritul, 73-94; Balotă, Labirint, 315-317; Drăgan, Aproximații, 171-176; Zaciu, Glose, 77-95; Negoițescu, Lampa, 11-14; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 64-92; Marin Bucur, Lucian Blaga. Dor și eternitate, București, 1971; Nicoletta Corteanu-Loffredo, Profili di estetica europea, Roma, 1971, 13-91; Ulici, Recurs, 59-68; Manolescu, Teme, I, 58-60, II, 74-77, 100-102; Crohmălniceanu, Literatura, I, 79-86, II, 192-256; Braga, Sincronism, 78-86, 122-167
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
cărora încearcă să se impună protipendadei ardelene, Mitică Ionescu pușlamaua bucureșteană transferată în mediu politic de peste Carpați apare ca un mixaj intresant de homo politikon și Don Juan. Nu doar tipologia este caragialescă în această piesă, ci și intriga "sinusoidală" (Romul Munteanu). Intervenția lui Dogariu, întors de la București cu investitura de primar dar și cu rezultatele investigației vizându-l pe Mitică și pe pretinșii lui strămoși de viță domnească, pare a canaliza piesa spre o finalitate clasică, prin reașezarea valorilor și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vechea societate este mai bună. El nu crede așa ceva. El gândește că așa este societatea."16 Nici această deschidere a orizontului conceptual caragialian nu-1 apropie decisiv de realitatea ficțională creată în maniera secolului trecut, în primul rând pentru că, așa cum observa Romul Munteanu: "preferința autorilor de farse tragice pentru universul imaginar și investigarea angoaselor, face ca în acest gen de teatru să nu mai găsim decât anumite semne ale realității epocii noastre, coincidența operei de teatru cu realitatea exterioară fiind de-a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]