190,155 matches
-
care și-a făcut apariția, pe cerul Angliei, în 1066, este înfățișată pe cel de-al 32-lea tablou al "Tapiseriei de la Bayeux", privită fiind de regele Harold al II-lea, înainte de Bătălia de la Hastings. Pe tapiserie se poate citi textul în latină: , care semnifică: „Aceștia («oamenii») privesc steaua”.
Tapiseria de la Bayeux () [Corola-website/Science/330605_a_331934]
-
sunt cele mai importante texte sacre ale budismului. Acestea sunt texte ce conțin predici din timpul vieții lui Buddha. Cuvântul "sūttras" vine din limba sanscrită și înseamnă "predică" sau "discurs". au fost predicile făcute de către Buddha în timpul vieții sale. La scurt timp după moartea sa
Sūtrele () [Corola-website/Science/330638_a_331967]
-
sunt cele mai importante texte sacre ale budismului. Acestea sunt texte ce conțin predici din timpul vieții lui Buddha. Cuvântul "sūttras" vine din limba sanscrită și înseamnă "predică" sau "discurs". au fost predicile făcute de către Buddha în timpul vieții sale. La scurt timp după moartea sa, a fost organizat Primul consiliu budist
Sūtrele () [Corola-website/Science/330638_a_331967]
-
au fost predicile făcute de către Buddha în timpul vieții sale. La scurt timp după moartea sa, a fost organizat Primul consiliu budist, unde călugării budiști au luat hotărârea să scrie predicile sale pe hârtie. Acestea au devenit ulterior sūtrele de astăzi, textele canonice și cele mai importante ale budismului, împreună cu Vinaya, regulile monahale. Înițial au fost nouă sūtre, apoi doisprezece, apoi numărul lor a tot crescut ajungând la un număr extrem de mare.
Sūtrele () [Corola-website/Science/330638_a_331967]
-
Căderea Ilionului", "Întoarcerile acasă ale eroilor"-Nostoi, au supraviețuit atât cât să fie amintite de autori târzii. Dupa compunerea lor, școli specializate de recitatori le-au transmis până ce în secolul al VI-lea î.en. au fost înregistrate în scris. Textele lor au circulat apoi în întreaga lume greacă și elenistică. Natura și substanța informativă a textelor homerice au fost diferit evaluate, de la grecii care credeau în istoricitatea deplină a lui Homer, la savanții secolelor XVII și XVIII, pe care d
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
târzii. Dupa compunerea lor, școli specializate de recitatori le-au transmis până ce în secolul al VI-lea î.en. au fost înregistrate în scris. Textele lor au circulat apoi în întreaga lume greacă și elenistică. Natura și substanța informativă a textelor homerice au fost diferit evaluate, de la grecii care credeau în istoricitatea deplină a lui Homer, la savanții secolelor XVII și XVIII, pe care d' Aubignac sau Fr. A. Wolff le considerau o colecție de poeme anonime artificial adunate într-o
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
La fel ca și secta Tendai, secta Shingon este de origine tantrică. Practicile ceremoniilor tantrice, recunoșteau formule magice (mantra) și în acelș timp gesturi magice (mudra), cu scopul de a pătrunde în misterele vieții și ale morții. Cel mai important text al acestei secte este "Mahăvairocana Sūtra", tradusă în limba chineză de către Śubhakarasiṃha în anul 716, anul sosirii sale în Chang'an. De asemenea, în China secta, ce se numea în chineză "Zhēnyán", i-a mai avut ca reprezentanți pe Vajrabodhi
Shingon () [Corola-website/Science/330647_a_331976]
-
exemplu în "Singur acasă"), emisiuni de televiziune și parodii. Colinda este bazată pe un cântec popular tradițional asociat cu venirea Anului Nou, care, în Ucraina pre-creștină, era inițial sărbătorit odată cu venirea primăverii în luna aprilie. (Acesta este motivul pentru care textul ucrainean original vorbește despre o rândunică care se întoarce și despre nașterea mieilor.) Odată cu introducerea creștinismului în Ucraina și adoptarea calendarul iulian, celebrarea Anului Nou a fost mutată din aprilie în ianuarie și sărbătoarea cu care cântarea a fost Boboteaza
Carol of the Bells () [Corola-website/Science/330680_a_332009]
-
și primele scrieri în franceză, destinate folosinței personale. Cei care scriu în franceză sunt în primul rând preoții, cărora, în anul 813, conciliul din Tours le impune să predice în limba poporului, care nu mai înțelege latina. Preoții își scriu textele predicilor pentru a nu le uita. Alții care fac ceva asemănător sunt jonglerii care își notează cântecele de gestă. Cei care scriu în franceză caută să transcrie limba vorbită folosind alfabetul latin, dar fiecare o face în felul său, nefiind
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
transcrie limba vorbită folosind alfabetul latin, dar fiecare o face în felul său, nefiind consecvent nici cu sine. O problemă spinoasă este că alfabetul latin nu este suficient pentru redarea sunetelor limbii franceze. De exemplu, în "Jurămintele de la Strasbourg", primul text în franceză care s-a păstrat (din anul 842), vocala /ə/ este redată uneori cu o ("Karlo - în franceza actuală "Charles" „Carol”, "nostro > "notre" „nostru”), alteori cu e ("Karle, "fradre „frate”), alteori cu a ("fradra"). Se adoptă și digrame (combinații
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
americane Connie Willis. Ediția românească a fost împărțită în două volume, publicate la interval de un an unul de celălalt. Povestirile din această culegere sunt grupate după categorii: Notă: Unele ediții limitate ale acestei cărți mai includ și alte trei texte, necolectate anterior (și care nu apar în traducerea românească): Apărută pentru prima dată în numărul din octombrie-noiembrie 1999 al revistei "Asimov's Science Fiction", nuvela face o paralelă între distrugerile provocate stațiilor de metrou londoneze în cel de-Al Doilea
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
viitorului imaginat de Williamson în locurile în care acesta a crescut și a locuit. Publicată în numărul din ianuarie 1988 din "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine", povestirea reprezintă o satiră la adresa cenzurii actuale menite să evite eventuale discriminări. În textul de față, opera lui Shakespeare este mutilată până aproape la eliminare totală, pentru că aproape fiecare pasaj al ei discriminează o organizație care apără anumite drepturi. Nuveleta, apărută pentru prima dată în culegerea de povestiri "Fire Watch" (1985), povestește despre un
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
manuscris juridic din Țara Moldovei care s-a scris în limba română. Acestă pravilă a fost întocmită de Ritorul Lucaci la cererea episcopului de Roman, Eustatie. Manuscrisul Pravilei se află la Biblioteca Academiei Române din anul 1952. Din descrierea Pravilei, aceste text a fost scris de ritorul Lucaci. După unii cercetători, Lucaci era originar din s. Costești, din Lunca Prutului, acolo unde Ciuhurul se varsă în Prut. El și-a făcut studiile în Polonia. Că era un cărturar și un învățat ne
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
dupa funcțiile pe care le deținea (ritor-profesor de retorică și sholastic- om savant), dar și din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
de retorică și sholastic- om savant), dar și din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu doar a copiat și a alăturat niște fragmente ci a intervenit cu contribuții proprii în textul slavon
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu doar a copiat și a alăturat niște fragmente ci a intervenit cu contribuții proprii în textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu doar a copiat și a alăturat niște fragmente ci a intervenit cu contribuții proprii în textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al limbii slavone și că el a avut intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
intervenit cu contribuții proprii în textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al limbii slavone și că el a avut intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte juridice românești(cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al limbii slavone și că el a avut intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte juridice românești(cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului, precum și alte pravile în limba slavă. Pe baza lor Lucaci a întocmit o noua pravilă. este o prelucrare nu doar o traducere, autorul redînd textul într-o limbă mai clară care se apropie mult de limba română de azi. Ea este o adaptare la necesitățile morale, canonice și juridice ale poporului român. Inițiativa lui Lucaci de a îmbogăți textul slav cu numeroase completări și felul
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]