188,538 matches
-
că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p. 15). Probabil tot acesta este și motivul pentru care Delavrancea recurge la una dintre cele mai limpezi analogii organiciste, atunci când le transmite copiilor ideea Patriei ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Totuși, Tocilescu vorbește despre evacuarea populației dacice în urma cuceririi romane: "un mare numĕr de Dacĭ, cu femeĭ, copiĭ, bĕtrânĭ, cu turmele și cu tot ce avea maĭ prețios, părăsi Dacia" (Tocilescu, 1889, p. 14). Din acest bazin demografic se vor naște "Daciĭ ceĭ liberĭ", localizați la periferia provinciei romane, care vor continua să pună probleme autorităților romane, fără a avea vreun efect asupra romanității elementare a românilor. Direcția deschisă de Heliade Rădulescu, prin care dacii, supraviețuind ca mocani, s-au dezvoltat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al naționalismului fanatic românesc își găsea reazem în convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie a culturii autohtone. Națiunea etnică este inescapabilă. Născut în marele organism al neamului de sânge pătruns de cheagul conștiinței unității de destin istoric care este națiunea, individul va muri ineluctabil în matca neamului său care i-a dat viață. "Cum cineva nu poate sări peste umbra lui, de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunea, individul va muri ineluctabil în matca neamului său care i-a dat viață. "Cum cineva nu poate sări peste umbra lui, de asemenea, nu va putea ieși din sfera influențelor trupești și sufletești ale neamului din care s-a născut. Iar dacă cineva se silește să iasă, acela cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de mintea lui Herder, sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o spectaculoasă carieră în cultura română, aceea de "duh național" aparținându-i lui M. Kogălniceanu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ardeleni în secolul al XVIII-lea, ca Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior, cum, însfârșit, acest adevăr se întinde în cercuri din ce în ce mai mari în țările locuite de Români. Ideea unirii însă, dacă decurge desigur din această conștiință, nu se naște decât în secolul XIX-lea. Tentative de unire s-au făcut ce-i drept, și în secolele precedente, dar ele n-aveau la bază decât o chestiune politică, o unire în persoana unui domn sau a unei familii și nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tafrali, 1935, p. 405). Instinctul național a împlinit destinul istoric al neamului românesc: "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Apoi, deși se specifică explicit că "ideea unirii [...] nu se naște decât în secolul al XIX-lea", în rândurile aceluiași manual găsim formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la confecționarea acestei onorante imagini de sine. Iată-l pe Stăniloae, cuprins de febricitatea naționalistă, ridicând poporul român la cea mai înaltă culme a spiritualității ortodoxe: "Poporul cel mai pătruns de spiritualitatea ortodoxă se dovedește cel român. El s-a născut creștin. El n-are la bază o altă structură religioasă, care s-o tulbure pe cea ortodoxă". Superlativul intensității este completat de creștinătatea incipientă și puritatea ortodoxiei românești. La care se adaugă tocitele mituri ale cumințeniei românești ("neamul nostru n-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întreprins de școala critică din interbelic. În fapt, avangarda istoriografiei critice își găsește prelungirea în analiza rolleriană a cazuisticii Mihai Viteazul. În primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind împreună, [...] încetul cu încetul, dacii și romanii s-au contopit unii cu alții. Din această contopire daco-romană s-a născut un nou popor: poporul român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai fie inculpați ca exploatatori imperialiști, romanii apar mai degrabă ca o adiție la fondul autohton de natură dacic. Promovând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propune o reflexivitate istoriografică forte (hardcore historiographical reflexivity), tratând întreaga chestiune a genezei etnice românești în contextul mitologiei etnogenetice. Premisele de start sunt că "toate popoarele acordă o mare importanță originii lor, felului în care își imaginează că s-au născut" și că "fiecare națiune a încercat să își descopere o origine cât mai nobilă, închipuindu-și că trăsăturile sale de astăzi derivă din cele ale străbunilor care i-au dat naștere" (Mitu et al., 1999, p. 8). Cadrul de referință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice a "creștinismului genetic" al românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un caz special merită însă investigații suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în decembrie 1989, al căror întreg traseu biografic se desfășoară în posteritatea socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar și la un sfert de veac de la momentul de cotitură ocazionat de Revoluția din 1989, regimul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rândul elevilor din clasa a XII-a (41,8 la sută), aprecierea comunismului ca superior regimului actual tinzând apoi să scadă, până la 35,4 la sută în cazul elevilor din clasa a IX-a. Invers, generațiile mai tinere de elevi, născute la o depărtare mai mare de momentul 1989, evaluează din ce în ce mai pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută. Datele indică astfel o elongare a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit în comunism în rândul generațiilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit în comunism în rândul generațiilor care nu au experiențiat direct realitatea fostului regim: cu cât indivizii au trăit mai puțin în comunism, sau cu cât s-au născut mai târziu de prăbușirea comunismului, cu atât aceștia vor aprecia mai negativ regimul comunist în comparație cu sistemul socio-politic actual. Testul Pearson Hi-Pătrat arată că între anul de studiu al elevilor și evaluarea comunismului există o relație semnificativă statistic, X2(4, N
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul capitalist: economii liberale În secolul XX, au existat două mari modele ale economiei de piață: modelul neoclasic; modelul keynesian; Modelul neoclasic: Neoclasicismul s-a născut în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea. A fost principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez passer” (adică liberul schimb și competiția economică fără
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
parte se întorc sensibil în direcția obiectului; * axa umerilor se rotește de la dreapta spre stânga; * privirea urmărește sfera ciocanului. Viteza optimă a ciocanului trebuie dobândită la sfârșitul celei de a doua rotări preliminare (14-16 m/sec). Forța centrifugă care se naște în timpul rotației ciocanului (mărimea ei variază în funcție de fazele rotației) este compensată de atlet în mare parte printr-o e mișcări ale bazinului, care se deplasează mereu în direcția lui. II. Elanul (piruetele) Are o importanță deosebită, deoarece de ea depinde
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
al conjuncției și: „Am auzit de la unii și aș dori să aflu dacă aceia nu se înșală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...”, sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” Topica fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie a planului enunțării - într-un text lingvistic, organizat în stil direct. „ - Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! Zise el
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fals în om.), apoi pronume (Alta nu se află mai frumoasă; Boierul m-a luat de nebun.) și numeral (Amândoi umblau duși pe gânduri pe aleile parcului.). Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit (Prost se naște el, cineva, prost crește, prost moare.) Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan cumulează funcțiile sintactice impuse de cei doi regenți, de tip nominal, respectiv, de tip verbal. Altfel spus, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană este caracterizată de faptul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
e posibil, oricum. Dumneavoastră ce țintă ați avut? Vă întreb aceasta întrucât ați pornit de la gazetărie și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-au fost călăuziți spre cercetare... Ca să răspund la întrebarea aceasta, v-aș spune ceva. Eu sunt născut lângă satul lui Eminescu, la Urzenii Botoșanilor, și când eram copil mergeam cu tata la târg, cum se spunea, satul nostru fiind la 8 kilometri de oraș. Să tot fi avut vreo 45 ani când tata mi a arătat Ipoteștii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Alături de sat era o localitate ce avea în centrul ei o biserică, a cărei turlă strălucea în soare extraordinar de frumos. Și în jur erau numai păduri și tata mi-a spus că acolo este satul Ipotești, unde s-a născut un mare poet. Bineînțeles că, la acea vârstă, nu știam mare lucru, dar după aceea, mergând singur spre Botoșani, străbătând drumul pe jos, mereu mă uitam la locul acela și mai târziu, când am venit în contact cu poezia lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
modelul acesta de comportament și de viață pe care mi l-a oferit tatăl, pentru că el era un țăran din categoria acelora care nu erau robiți de munca lor. Muncea mult, munca era foarte grea în agricultură, întrucât m-am născut după război și au fost ani grei, foarte grei, de secetă, de refacere a țării. Cu toate acestea, tata găsea timp, găsea un pic de răgaz să ridice privirea spre cer și să admire frumusețea unui cer înstelat, să admire
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
maselor. GEORGE APOSTU: Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea După atâtea peregrinări prin țară și prin lume, iată vă prezent pentru prima oară cu o expoziție pe meleagurile natale. Cum s-a născut ideea acesteia, mai ales că după numărul lucrărilor expuse s-ar părea că ne aflăm în fața uneia dintre cele mai bogate expoziții personale din ultimii ani? Meritul revine în întregime organizatorilor, care și-au găsit timp să mă caute și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]