19,793 matches
-
acum, la o nouă provincie a acestei intime țări imaginare pentru a vedea altă formă de spectacol și, În fond, un alt mod de a imagina natura. Atributele se repetă (măre(, adînc, nepăsător, gigantic, falnic, voios), Însă peisajul (acela din Căderea Rinului) este mai grandios romantic, trimite spre un sublim al sălbăticiei: „El cade!... Din nălțime În fum se prăbușește C-un muget lung, sălbatic, grozav, răsunător, Din stînci În stînci el saltă zdrobit; se risipește Precum o-mpârăjie de glorios popor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ferb scoțînd scântei, Și pulberea de apă, alin plutind la soare, Se-ncinge, ca o nimfă, cu grîu de curcubei. O aspră clocotire, o cruntă detunare Anunță catastrofa și-nsuflă reci fiori, Iar munții de zăpadă treziți În depărtare, Privind acea cădere, Își pun un văl de nori... Sublim, sublim spectacol! Bătrînul fluviu pare C-a să dispară vecinie În haos zgomotos; Dar Rinul e puternic! dar Rinul nu dispare, El a umplut abisul și trece maiestos! Luîndu-și cursul pacinic, din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de comunicare limbajul șoaptei. Totul se Îngînă, regnurile comunică, speciile participă la un mare concert. Lunca este o figură a beatitudinii și, „prin o magică plăcere de parfum și de cîntare”, ea acționează ca un drog asupra simțurilor: produce uitarea, căderea Într-o beție reconfortantă. Umbra are, cu precădere, virtuți sporifice: „răcoritoare, adormindă, parfumată”. În limbajul facil mitologizant al lui Alecsandri, umbra este nimfa vicleană care atrage și dezmiardă cu farmecele ei discrete pe călătorii toropiți de cîntece și parfumuri („ea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
țipăt [... ] mii de glasuri spăimîntate”... Frigul, În manifestarea lui materială, este mai puțin fioros: lungi troiene, zale argintie, țurțuri lucitori, pod de gheață Între maluri, Întinderea pustie, fără urmă, fără drum, stele [...] Înghețate, cerul [... ] oțelit... Senzația mai profundă e de cădere În somn geologic, de pietrificare a elementelor: zăpada cristalină pare un „lan de diamanturi”, „totul e În neclintire, fără viață, fără glas”, apa e „Închegată” În rîuri, „cu o zale argintie” se Îmbracă pămîntul... O reverie, cum spune Bachelard, pietrifiantă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui - de păstori, Împresurare liniștită, răcoroasă a lucrurilor. Elementul nocturn este, cel puțin În Pasteluri, sărac. Imaginația surprinde doar somnul nepăsător al firii: „Acum Însă viața-i lină; țara doarme-n nepăsare”, dulcea (iarăși dulcea) amorțire, freamătul stins al vieții, căderea văpăilor reci ale lunii (În Legenda rîndunicăi): „Visează luna-n ceruri!... sub visul cel de lună Flori, ape, cuiburi, inimi visează Împreună. Nici o mișcare-n frunze, și nici o adiere Nu tulbură În treacăt a nopței dulci mistere. Albina doarme-ascunsă În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aht”, de un chin cotropitor, incit imaginea finală este aceea a unei existențe copleșite de o mare pasiune. O pasiune devastatoare care atinge toate compartimentele și funcțiile ființei: fiziologice, psihice, spirituale. Să vedem Întîi dezastrul global. O senzație, Întîi, de cădere, de „clătire” a sufletului, de zmintire, apoi, a lucrurilor: „Toate-au lipsit de la mine, de toate petrec departe, Toate curg spre osîndirea ticăloasăi melc soarte. Alerg, mă duc și vin iarăși, cufundat Întru uimire, Căci cu nimică nu să-mpacă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orgoliu: orgoliul de a crede că suferința (pasiunea) omului poate pune În mișcare universul; că iubirea poate stăpîni lumea. Lingă senzația de clătire a sufletului, de cufundare În neant există, și la Conachi, un sentiment stăruitor de plăcere, de tandrețe. Căderea este dulce pentru că ea este o probă de dragoste. Cufundarea este Întăritoare pentru că ea ilustrează existența unei pasiuni incontrolabile. Figura catastrofei se transformă, astfel, printr-o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mă răcoresc”), dar Amor nu cedează. Imaginea incendiului cosmic este remarcabilă: „Arde-ntraga lume-n pară, și elementele toate...”. Tema celui de al treilea „consert” (cîntec) este aceea de ordin fiziologic: prăbușirea fizică a subiectului erotic, trecerea de la cald la rece, căderea În leșin dulce: „SÎngele mi s-a schimbat, nici Într-un fel n-a rămas, Că aci e-nvăpăiat, Ș-aci rece Înghețat, mă-nfiorez ceas pe ceas. Simț un prea dulce leșin, toate vinele-mi slăbesc, Niște sfîrșituri Îmi vin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură”. Adorația și greața față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele TÎrgoviștei. Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica ascensiunii și a căderii. Un vis moralizator. „Poruncitorul” deget. Regimul statului divin. Un complex œdipian În lumea arhanghelilor și imaginea surpării universului. Nunta cosmică. Ordinea „adamiană”. Erosul heliadesc. Figura conjugalității. Zburătorul și originea unei boli necunoscute. Dragostea ca energie ascensională. Femeia și „misticul trianglu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lentă, o supunere progresivă a lucrurilor. Scrisul nu cunoaște praguri. Căminul: spațiul securizant. Cabinetul și tabieturile scriitorului. Gustul pentru panoramele armonioase. Pastelul exotic, gustul „depărtării”. Tabloul, scena din natură și figurile spectaculosului așezat. Parnasianismul lui Alecsandri. Sentimentul măreției În dezordine (Căderea Rinului). Un grandios tablou de Întunecimi sublime (Grui-SÎnger). O imagine a labirintului: „codrul fără viață”. Peisajele paricidului. Lunca și figura beatitudinii. CÎmpia și reveria pustietății. O țară imaginară. Pastelurile: o reverie pietrifiantă, o poetică a imobilității. Peisajul feeric: reveria cristalizantă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de 1 ml/s cu o cădere de presiune de 1 mm Hg. Pentru adultul normal rezistența periferică totală este ~1 URP (0,2 4 URP), în timp ce rezistența pulmonară este mult mai mică, de numai ~0,14 URP. Curgerea cu debit constant printr-un tub lung cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
decât de valoarea absolută presională. Pentru o modificare presională similară descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de 5 ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea baroceptorilor are și un slab efect de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sectorul capilar viteza de circulație este redusă (0,5-0,8 mm/s), datorită suprafeței totale de secțiune foarte mari în comparație cu sectoarele din amonte. Viteza mică facilitează schimburile transparietale. Rezistența mare la curgere (ramuri multiple, calibru foarte redus) determină o importantă cădere de presiune în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al curgerii sângelui împotriva unei rezistențe (legea lui Ohm). Filtrarea este foarte variabilă în diversele teritorii vasculare și condiții fiziologice locale, datorită diferențelor de coeficient de filtrare, determinate de caracteristicile peretelui capilar, precum și datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară este dictată de cea venoasă. Creșterea rezistenței în aval duce la creșterea presiunii intracapilare. In segmentul arterial mișcarea soluției spre interstițiu este favorizată de o presiune însumată de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lichidul în exces. 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie Eficiența schimbului de gaze prin bariera alveolo-capilară este condiționată de împrospătarea aerului alveolar prin ventilație în cadrul ciclului respirator, dar și de distribuția debitului sanguin pulmonar. Rezistența vasculară pulmonară Legea lui Ohm (debit = cădere de presiune / rezistență la curgere) aplicată la circulația pulmonară evidențiază faptul că rezistența vasculară este foarte mică în acest sector. Presiunea medie sistolo-diastolică în artera pulmonară este de numai 10 mm Hg, în comparație cu 100 mm Hg în circulația sistemică. Debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
el e moldovean!), ce se lasă copleșit, după oficialul discurs ținut pe peronul gării, de "șuvoiul amintirilor", memoria lui afectivă focalizându-se obsesiv asupra primelor experiențe erotice (mersul la curve, devenit rutină, capătă retrospectiv semnificația unui rit de trecere, marcând căderea în timp). Contactul direct cu mulțimea, cu vulgul îi revelează ministrului adevăratele rădăcini, de om al pământului, căruia civilizația (desemnată metonimic prin "drumul de fier", distrugător de tradiții și obiceiuri vechi, peste care tot el ajunsese stăpân) n-a izbutit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
carieră după un sfert de veac, pentru a îmbrățișa alta, nu incidental și diletantic, ci pe față, categoric, cu aceeași pasiune exclusivă pusă odinioară în serviciul altor cercetări, este un act de bărbăție și de convingere ce înfruntă riscul unei căderi cu atât mai dureroase cu cât ar veni mai de sus". Apoi: "SUNT ROMANCIER ȘI ROMANUL ROMÂNESC VA CONTA CU MINE". Cu toate acestea, Lovinescu abandonează ciclul eminescian. Dar peste ani, după un capitol din Mălurenii, va nota în "agende
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deschisă. în interiorul vasului se afla o bară metalică rezemată pe pârghii ce mergeau spre gurile dragonilor. în timpul cutremurului, bara se răsturna și apăsa pârghia ce deschidea gura dragonului, lăsând bila să cadă în gura broaștei de dedesubt. Zgomotul produs de căderea bilei avertiza asupra producerii cutremurului, iar bila sau bilele căzute indicau direcția și, respectiv, puterea cutremurului. La început, nimeni nu l-a crezut pe inventator, ba chiar s-au făcut și multe glume pe seama “sticlei” sale. Până într-o zi
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
care, de multe ori, provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. în general, cutremurele sunt însoțite de o scădere accentuată a presiunii atmosferice. * Deranjările magnetice s-au observat în timpul cutremurelor, îndeosebi în Japonia, unde le preced și le prevestesc chiar cu
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
pot fi provocate și de realinierea planetelor, modificarea elipsei (mișcării) Lunii în jurul pământului (cu circa 1,2 1,5m), datorită experiențelor nucleare făcute în S.U.A., Rusia etc. Așa s-ar și explica anomaliile atmosferice care au loc pe glob, prin “căderea” “fasciculelor focarelor solare” în alte regiuni ale globului decât cele normale, “tradiționale”. Dar și prin tulburarea “măruntaielor” pământului, cauzată de experiențele nucleare, precum și de poluare, “găuri” în stratul de ozon, reducerea vegetației pe glob etc. CUTREMURELE DIN ȚARA NOASTRĂ Datorită
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
trebuie făcut atât în timpul, cât și după un cutremur puternic. Iată aceste recomandări: Măsuri de pregătire a locuinței * Identificați mobilierul auxiliar și obiectele grele care atârnă peste paturi, canapele, mese, și înlocuiți-le cu altele mai ușoare; fixați-le contra căderii sau mutați-le astfel încât să nu vă pericliteze viața sau integritatea prin oscilații sau cădere. * Asigurați piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte între ele, prin prinderea de un perete, grindă solidă, mai ales la etajele superioare și în
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
pregătire a locuinței * Identificați mobilierul auxiliar și obiectele grele care atârnă peste paturi, canapele, mese, și înlocuiți-le cu altele mai ușoare; fixați-le contra căderii sau mutați-le astfel încât să nu vă pericliteze viața sau integritatea prin oscilații sau cădere. * Asigurați piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte între ele, prin prinderea de un perete, grindă solidă, mai ales la etajele superioare și în locurile unde se aglomerează de obicei copiii. * Amplasați toate aparatele grele sau pe rotile astfel încât
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]