19,557 matches
-
învățării urmează etapa evolutivă, unde după cum sugerează însăși denumirea acesteia, pe baza feed-back-ului intrinsec se apreciază rezultatul, performanța obținută de elev. Ultima etapă este cea mnemonică în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și cerințele realizării acesteia sau condițiile necesare pentru a se produce, într-un sistem determinat, funcția are un rol deosebit de important în științele educației. Definit astfel, termenul de funcție este utilizat și în relație cu evaluarea. Prin procesul de evaluare, caracteristic sistemului de învățământ, se stabilesc legături între activități, procese, programe, etc. atât în plan social cât și în plan pedagogic și drept urmare, se diferențiază două categorii de funcții ale evaluării. Noi vom aborda doar categoria funcțiilor pedagogice ale evaluării fără
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncă) structurat într-un mecanism de bază și o verigă principală. Mecanismul de bază reprezintă, în viziunea noastră, succesiunea temporală logică a elementelor tehnice (a fazelor) obiectiv necesar efectuării eficiente a tehnicii respective. Veriga principală reprezintă, în această viziune, elementul caracteristic unui procedeu tehnic Alergarea este un mod de locomoție al omului în care, datorită întinderii energice când a unui picior, când a celuilalt, corpul este proiectat în aer , revenind apoi pe sol. Despre primele întreceri de alergare s-a scris
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
c). În desfășurarea perioadei de pendulare se evidențiază două categorii de mișcări: * în prima categorie se înscrie mișcarea înainte, pe direcția de alergare, la care iau parte întreg corpul și segmentele acestuia; * în cea de a doua categorie sunt deplasările caracteristice membrelor superioare și inferioare, orientate în sensuri diferite; prin aceste mișcări ale membrelor inferioare unghiurile dintre piciorul oscilant și cel de sprijin sunt diferite în fazele perioadei de pendulare, cum sunt diferite și unghiurile dintre segmentele piciorului pendulant în cele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
executat în tempo maximal, submaximal, moderat, etc. În toate cazurile viteza de deplasare pe parcurs trebuie aleasă în așa fel încât să poată fi susținută pe toată distanța de alergare și să permită obținerea celei mai bune performanțe. * Finișul/sosirea. Caracteristic probelor de semifond și fond, finișul constă în accelerarea vitezei de alergare pe un parcurs variabil ca lungime și se încheie odată cu trecerea liniei de sosire. Sosirea - reprezintă trecerea peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elvețianul A. Nicola în anul 1862. Aceste alergări fac parte din categoria probelor ciclice ale atletismului, se execută cu viteză maximală (9 - 12 m/s) și se mai numesc și alergări (probe) de sprint. Din punct de vedere fiziologic, efortul caracteristic acestor probe este de tip anaerob alactacid sau lactacid și de tip mixt în cazul probelor de 400 m și 400 mg. Studiile cinetice au pus în evidență faptul că din analiza curbei de viteză realizată pentru un sportiv care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
regulamentul competiției, de la caz la caz. 4.1.b. Alergarea de garduri Alergările de garduri sunt probe de alergare de viteză, ce se caracterizează prin întreruperea succesiunii normale a pașilor după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard; acesta ce determină o trecere eficientă a obstacolelor specifice acestor probe gardurile -. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul de alergare între garduri (diferit de la proba de 100/110 mg la 400
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu, 1998, citați de L, Mihăilescu, 2005). Alergările de garduri sunt probe de alergare de viteză, care se caracterizează prin întreruperea succesiunii normale a pașilor, după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard, pas ce determină o trecere eficientă a obstacolelor specifice acestor probe (gardurile). Tehnica alergării de garduri este determinată de particularitățile probelor de concurs. În tabelele 10,11 sunt prezentate aceste caracteristici, conform regulamentului F.R.A
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
după penultimul pas, continuând pe rezultanta impulsiei ultimului pas; * trecerea primului gard se poate face în viteză și fără ezitări. Trecerea peste garduri Această fază a oricărei alergări de garduri este o fază complexă deoarece cuprinde mai multe elemente tehnice caracteristice tehnicii pasului alergător de garduri: a. atacul gardului; b. trecerea gardului; c. aterizarea; d. traiectoria de zbor. Dacă ritmul de trei pași constituie mecanismul de bază în alergările de garduri pe distanțe scurte, acțiunea de trecere a gardului constituie veriga
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe parcurs și finișul. * Startul și lansarea de la start Deoarece viteza de lansare de la start își diminuează importanța cu cât se mărește distanța de alergare, startul în aceste probe se face prin procedeul ,,din picioare” sau ,,start înalt”. Elementele tehnice caracteristice acestui procedeu, le vom descrie, ca și în cazul startului „de jos”, pe fazele corespunzătoare comenzilor startului: * la comanda ,,pe locuri”, alergătorii grupați înapoia liniei de plecare își ocupă locul la start, în linie dreaptă sau în turnantă în funcție de distanța
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnici corecte a pasului alergător lansat de viteză, se vor avea în vedere următoarele elemente: posibilități. * starturi din picioare în turnantă (pentru alergători) pe distanțe de 200, 400 m Se mențin indicațiile de la exercițiul anterior, la care se adaugă cele caracteristice alergării în Exerciții suplimentare: * alergare cu joc de gleznă și trecere în alergare accelerată. Se execută prin mărirea frecvenței j tă: se execută în scopul însu sului alergător. * accelerări bruște, pe distanțe de 10-15 m, efectuate din poziții înalte, precedate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pași în aer. Toate aceste procedee tehnice au același mecanism de bază dar, fiecare dintre ele are altă verigă principală, alte caracteristici spațio - temporale și dinamico - energetice. Structura procedeului tehnic conține pe lângă mecanismul de bază și veriga principală, adică elementul caracteristic (definitoriu) al tehnicii de zbor respective (fig. 50). La eșalonul de măiestrie sportivă se evidențiază, de cele mai multe ori, modalități personale de realizare a procedeelor tehnice ceea ce a determinat apariția stilurilor de tehnică. Stilul tehnic reprezintă modul particular de efectuare a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este solicitat de do Piciorul de băta v pe călcâi după care ie se așează activ pe prag, contactul se ia fugiti se trece pe toată ațiilor genunchiului talpa. Piciorul este ușor flexat la nivelul articul și coxo-femurală. Valoarea unghiurilor caracteristice primului pas sunt următoarele: * unghiul de contact 65-70°; * unghiul articulației genunchiului 165-170°; * unghiul articulației coxo-femurale 140-150°; * unghiul dintre coapse în momentul așezării piciorului de bătaie este de 40-45°. Poziția trunchiului este verticală și pe fondul deplasării înainte a corpului piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bătaia anterioară precum și mișcarea de agățare a terenului concomitent se realizează mișcările de avântare executate pe piciorul de atac și de brațe. La “săritura în lungime” piciorul de bătaie se așează pe toată talpa, aproape extins din articulația genunchiului. Unghiurile caracteristice acestei bătăi sunt: * unghiul de contact cca. 65°; * unghiul de deschidere a coapselor: cca. 40-60°; * unghiul de bătaie: cca. 75°; * unghiul de desprindere: 18-20° sau mai mare. Pierderea de viteză este de aproximativ 0,8-1,5 m/ s. Bătaia este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unui automatism în mișcarea de desprindere, prin acțiunile succesive ale piciorului de bătaie și ale celui de avântare; șirea capacității de a orienta desprinderea pe o traiectorie cât * formarea și perfecționarea simțului de coordonare a unor mi * însușirea unei ritmări caracteristice a ultimilor pași, care s ă de o impulsie rapid Întrucât exercițiile indicate pentru realizarea acestor scopuri au fost prezentate la capitolul rezervat exercițiilor din școala atletismului, ne vom limita numai la a le reaminti: * sărituri ca mingea, cu desprindere
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului drept (gleznă genunchi), preluată cu toată puterea de bazin, trunchi, umeri și braț aruncător; * o mișcare de translație a sistemului, în direcția aruncării po drept care împinge șoldurile înainte sus pe piciorul stâng. Din elementele de ordin tehnic, cu semnificație caracteristică acestei faze, menționăm: a) sprijinul unilateral pe piciorul drept pe parcursul căruia se descriu următoarele acțiuni: * piciorul drept, îndoit din genunchi, cu tibia înclinată spre înapoia cercului, este așezat la 4 lungimi de talpă de marginea dinapoi a cercului pe diametrul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
rază de rotație cât mai mare. A doua rotare preliminară începe în momentul când sfera ciocanului se află în punctul cel mai de totuși suficiente motive ne îndreptățesc să o analizăm și pe a doua, la care momentele și mișcările caracteristice sunt următoarele: află ușor la dreapta aruncătorului sau înaintea acestuia. Dacă până nu demult se credea că tehnica corectă este realizată de atleții care situează de rotare în partea dreaptă, în prezent concepția este schimbată, acest punct mutând vitezei obiectului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vârful și apoi partea internă a plantei (până la degetul mare), transferă greutatea corpului în totalitate pe piciorul stâng întrerupându și contactul cu solul. Sprijinul bilateral și intrarea într-o nouă fază de accelerare a vitezei se realizează potrivit acelorași reguli caracteristice prezentate la prima piruetă. A treia piruetă este constituită din faze ce se succed la fel ca la pirueta a doua: * sprijin bilateral în momentele pregătitoare pentru intrarea în piruetă cu ultimele momente specifice accelerării; * sprijin u eristice unei faze
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mișcarea de tracțiune a suliței dinapoi - înainte cu “ținerea” suliței de ătre profesor sau partener. Cealaltă mână a partenerului se așează pe moplatul executantului pentru a-l împinge înainte în momentul imitării runcării. Executantul urmărește realizarea poziției de “arc întins” caracteristică fortului final. * Toate exercițiile fundamentale descrise la aruncarea mingii de oină. Structurată în concepția instruirii programate ramificată exercițiile fundamentale de învățare / exersare sunt prezentate în Exercițiile suplimentare vizează perfecționarea mecanismului de azvârlire, ritmul pozițiilor de aruncare și legarea ace aruncarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mâini, care constau di rin care se urmărește familiarizarea cu obiectul, formarea “simțului obiectului”. ) Mânuiri ale greutății, exerciții prin care se urmărește în continua a “simțului obiectului”, dezvoltarea unor indici ai calităților motrice, dar și încălzirea specială a aruncătorului (elevului). Caracteristic acestei grupe de exerciții este faptul că greutatea este mânuită și mișcată din diferite poziții, iar dintre acestea menționăm: * plimbarea greutății în jurul corpului, trecând-o dintr-o mână în al * plimbarea greutății printre picioarele depărtate, dintr-o mână în alta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
numai cu direcția predicat (regentă) → complement (completivă). Relația de interdependență predicativă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin faptul că ea apare numai dacă în enunț mai există o relație de interdependență, și anume relația subiect-predicat; restricțiile formale caracteristice acestei relații sunt unilaterale, ele se manifestă numai cu direcția verb copulativ → nume predicativ (predicativă). Schematic, cele spuse mai sus s-ar putea prezenta astfel: | ↓ (1) Relația de interdependență subiectivă: S ↔ P ↑ | (2) Relația de interdependență completivă: S ↔ C | ↑ | ↓ (3
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă criteriului b. completivă conform criteriului substituției c. predicativă restricțiilor formale cu zero 2. Dependența unilaterală ( = subordonare) a. completivă b. predicativă conform criteriului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de relații, cu termenul de «dependență» (sau «determinare») este recomandabilă, pentru a se evita o serie de echivocuri și exprimări contradictorii. Termenul «subordonare» rămâne, astfel, să fie folosit numai pentru un tip de relație de dependență, și anume dependența unilaterală, caracteristică determinanților omisibili, care sunt într adevăr subordonați unui regent. După cum s-a constatat, în definirea tipurilor de relații sintactice s-a folosit două criterii: (I) criteriul omisibilității termenilor (sau proba substituției cu zero) și (II) criteriul restricțiilor formale (lărgind sfera
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Mihai? Ei, jupâneasă dragă, asta nu pot face. Cum te cheamă, măi fetiță? Nu mă tem de nimeni, venerabile domnule președinte...Subiectul baladei este conceput, fără îndoială, după o altă operă. sintagme nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune mereu să facem câte ceva. enunțuri nominale - Sora lui - de treabă femeie - l-a îngrijit de atâtea ori... propoziții - Mă gândii să-i zic - că mai bine nu i-aș zice - să pună legume în loc de nimic. fraze - Eu sper
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul mormăind exprimă acțiunea ,,a mormăi” sub forma unei însușiri caracteristice subiectului , dar, totodată, el exprimă și circumstanța în care se desfășoară acțiunea exprimată de predicat. Astfel, gerunziul, ca orice categorie verbală, se raportează la un subiect, care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din propoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]