20,606 matches
-
templelor. Civilizația Maya este o civilizație misterioasă, despre care nu se știe nici de unde a apărut, și nici cum a dispărut. Civilizația Maya este o civilizație precolumbiană, care a atins apogeul în perioada 300-900 d.Hr. Civilizația Maya este o civilizație mezoamericană - mayașii au locuit în zona cuprinsă între Mexic și America de Sud, în teritoriile care astăzi se numesc: Belize, Honduras, Guatemala, El Salvador, Yucatan, Chiapas. Zonele locuite de mayași au fost și leagănul altor civilizații extrem de avansate, pre-mayașe: civilizația olmeca și cea
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
300-900 d.Hr. Civilizația Maya este o civilizație mezoamericană - mayașii au locuit în zona cuprinsă între Mexic și America de Sud, în teritoriile care astăzi se numesc: Belize, Honduras, Guatemala, El Salvador, Yucatan, Chiapas. Zonele locuite de mayași au fost și leagănul altor civilizații extrem de avansate, pre-mayașe: civilizația olmeca și cea teotihuacaneană; se crede că mayașii sunt beneficiarii cunoștințelor preluate de la aceste puternice civilizații antecesoare. Civilizația Maya este o civilizație foarte avansată, mai ales în domeniul matematicii, astronomiei și arhitecturii. Preoții mayași erau deținătorii
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
Maya este o civilizație mezoamericană - mayașii au locuit în zona cuprinsă între Mexic și America de Sud, în teritoriile care astăzi se numesc: Belize, Honduras, Guatemala, El Salvador, Yucatan, Chiapas. Zonele locuite de mayași au fost și leagănul altor civilizații extrem de avansate, pre-mayașe: civilizația olmeca și cea teotihuacaneană; se crede că mayașii sunt beneficiarii cunoștințelor preluate de la aceste puternice civilizații antecesoare. Civilizația Maya este o civilizație foarte avansată, mai ales în domeniul matematicii, astronomiei și arhitecturii. Preoții mayași erau deținătorii cunoștințelor savante, religia fiind
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
teritoriile care astăzi se numesc: Belize, Honduras, Guatemala, El Salvador, Yucatan, Chiapas. Zonele locuite de mayași au fost și leagănul altor civilizații extrem de avansate, pre-mayașe: civilizația olmeca și cea teotihuacaneană; se crede că mayașii sunt beneficiarii cunoștințelor preluate de la aceste puternice civilizații antecesoare. Civilizația Maya este o civilizație foarte avansată, mai ales în domeniul matematicii, astronomiei și arhitecturii. Preoții mayași erau deținătorii cunoștințelor savante, religia fiind la acea dată strâns legată de astronomie și aritmetică. Mayașii prevedeau cu exactitate eclipsele și însemnau
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
astăzi se numesc: Belize, Honduras, Guatemala, El Salvador, Yucatan, Chiapas. Zonele locuite de mayași au fost și leagănul altor civilizații extrem de avansate, pre-mayașe: civilizația olmeca și cea teotihuacaneană; se crede că mayașii sunt beneficiarii cunoștințelor preluate de la aceste puternice civilizații antecesoare. Civilizația Maya este o civilizație foarte avansată, mai ales în domeniul matematicii, astronomiei și arhitecturii. Preoții mayași erau deținătorii cunoștințelor savante, religia fiind la acea dată strâns legată de astronomie și aritmetică. Mayașii prevedeau cu exactitate eclipsele și însemnau pe tabele
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
Honduras, Guatemala, El Salvador, Yucatan, Chiapas. Zonele locuite de mayași au fost și leagănul altor civilizații extrem de avansate, pre-mayașe: civilizația olmeca și cea teotihuacaneană; se crede că mayașii sunt beneficiarii cunoștințelor preluate de la aceste puternice civilizații antecesoare. Civilizația Maya este o civilizație foarte avansată, mai ales în domeniul matematicii, astronomiei și arhitecturii. Preoții mayași erau deținătorii cunoștințelor savante, religia fiind la acea dată strâns legată de astronomie și aritmetică. Mayașii prevedeau cu exactitate eclipsele și însemnau pe tabele deplasările planetei Venus cu
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
azi pe oamenii de știință. Sistemul mayaș de scriere se baza pe hieroglife. Mayașii foloseau baza 20 ca bază de numerație, și nu baza 10, pe care o folosim noi azi. Mayașii au folosit cifra zero cu mult înaintea altor civilizații. În ciuda preciziei uimitoare a calendarului mayaș, preoții mayași credeau că Pământul este plat ca un disc și nu și-au dat seama că el se învârtește în jurul Soarelui. Civilizația maya, deși era extrem de avansată, nu a cunoscut invenții precum roata
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
noi azi. Mayașii au folosit cifra zero cu mult înaintea altor civilizații. În ciuda preciziei uimitoare a calendarului mayaș, preoții mayași credeau că Pământul este plat ca un disc și nu și-au dat seama că el se învârtește în jurul Soarelui. Civilizația maya, deși era extrem de avansată, nu a cunoscut invenții precum roata, sticla sau moneda. Deși posedau cunoștințe astronomice extrem de avansate, mayașii nu aveau decât unelte din piatră; nu au cunoscut aparatele optice, nici vreun instrument oarecare de precizie și nici
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
minutul; măsurătorile lor se bazau doar pe urmărirea cu ochii, pe calculele de triangulație și pe măsurarea umbrelor. Prin repetarea calculelor, prin “statistică”, prin transmiterea regulată a rezultatelor, mayașii corectau datele empirice scoase dintr-o geometrie a spațiului destul de sumară. Civilizația maya era strâns legată de porumb, mayașii ajungând chiar să-l venereze (considerau că omul este născut din porumb). Preocupările astronomice ale mayașilor, care le depășeau pe cele necesare pentru întocmirea unui calendar agrar, dezvăluie teama acestora față de scurgerea timpului
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
este născut din porumb). Preocupările astronomice ale mayașilor, care le depășeau pe cele necesare pentru întocmirea unui calendar agrar, dezvăluie teama acestora față de scurgerea timpului, precum și obsesia lor față de infinit - spațial sau temporal. Pe lângă astronomie, un alt domeniu în care civilizația maya a excelat este arhitectura: arhitecții mayași sunt considerați astăzi ca cei mai mari decoratori și cei mai prolifici constructori de pe planeta noastră. Mayașii au ridicat mii de construcții care atrag și uimesc și azi prin: armonia formelor, simplicitatea planurilor
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
ceva de ani și fusese conceput pentru a “cartografia” timpul peste generații. Deși extraordinar de exact, calendarul mayaș se oprește brusc în 21 decembrie 2012; acest calendar se bazează pe cicluri, iar în 2012 începe un nou ciclu. În legătură cu dispariția civilizației maya, s-au presupus mai multe variante - se bănuiesc: o invazie a barbarilor nordici, factori economici, asaltul junglei, o revoluție lentă a masei țărănești contra elitei religioase și aristocratice, etc. Toate sunt însă doar presupuneri, dispariția civilizației mayașe continuând să
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
ciclu. În legătură cu dispariția civilizației maya, s-au presupus mai multe variante - se bănuiesc: o invazie a barbarilor nordici, factori economici, asaltul junglei, o revoluție lentă a masei țărănești contra elitei religioase și aristocratice, etc. Toate sunt însă doar presupuneri, dispariția civilizației mayașe continuând să rămână pentru noi un mister. Aztecii, veniți din sud, s-au stabilit în secolul al XIV-lea pe teritoriul de azi al Mexicului, unde și-au construit capitala, Tenochtitlan. Prin războaie și-au impus dominația de la Atlantic
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
reprezintă prima epocă importantă a civilizației grecești, fiind opera aheilor. Termenul „civilizație miceniană” este pur convențional, în sensul că nu presupune existența unei unități nici teritoriale, nici politice. Dintre numeroasele mici state ahee, cel a cărui capitală a fost orașul Micene era desigur cel mai puternic
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
reprezintă prima epocă importantă a civilizației grecești, fiind opera aheilor. Termenul „civilizație miceniană” este pur convențional, în sensul că nu presupune existența unei unități nici teritoriale, nici politice. Dintre numeroasele mici state ahee, cel a cărui capitală a fost orașul Micene era desigur cel mai puternic (urmat de alte orașe ca Argos
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
durat nici șase secole. Rând pe rând palatele și cetățile miceniene au fost jefuite și distruse. Singura cetate care și-a continuat existența încă multe veacuri a fost Atena. Orașul Micene a supraviețuit până către 1100 î.C. Cauza prăbușirii civilizației miceniene a fost în principal determinată de invazia ultimului val de triburi grecești ale dorienilor, invazie în urma căreia va dispărea - pentru o perioadă de cinci secole - și scrierea în Grecia. Săpăturile inagurate în 1876 de către H.Schlieman au dezvăluit o
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
miceniene a fost în principal determinată de invazia ultimului val de triburi grecești ale dorienilor, invazie în urma căreia va dispărea - pentru o perioadă de cinci secole - și scrierea în Grecia. Săpăturile inagurate în 1876 de către H.Schlieman au dezvăluit o civilizație impunătoare și bogată, deschizând calea cercetării epocii bronzului în Grecia. Așezările civilizației miceniene sunt în mare parte cunoscute de pe urma descoperirii vestigilor arheologice. Civilizația miceniană a avut începuturi modeste, în 2150 î.en., grupuri de păstori și războinici indo-europeni coborând din
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
grecești ale dorienilor, invazie în urma căreia va dispărea - pentru o perioadă de cinci secole - și scrierea în Grecia. Săpăturile inagurate în 1876 de către H.Schlieman au dezvăluit o civilizație impunătoare și bogată, deschizând calea cercetării epocii bronzului în Grecia. Așezările civilizației miceniene sunt în mare parte cunoscute de pe urma descoperirii vestigilor arheologice. Civilizația miceniană a avut începuturi modeste, în 2150 î.en., grupuri de păstori și războinici indo-europeni coborând din nordul peninsulei în Grecia. Procesul de cristalizare a dinastiilor aheene este atestat
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
de cinci secole - și scrierea în Grecia. Săpăturile inagurate în 1876 de către H.Schlieman au dezvăluit o civilizație impunătoare și bogată, deschizând calea cercetării epocii bronzului în Grecia. Așezările civilizației miceniene sunt în mare parte cunoscute de pe urma descoperirii vestigilor arheologice. Civilizația miceniană a avut începuturi modeste, în 2150 î.en., grupuri de păstori și războinici indo-europeni coborând din nordul peninsulei în Grecia. Procesul de cristalizare a dinastiilor aheene este atestat la Micene, unde a fost descoperită o arie funerara circulară (ca
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
să-si formeze propriile afaceri. Cărturarii supravegheau și consemnau producția și tranzacțiile economice . De asemenea, organizau distribuirea de rații și alocarea muncii . Activitatea militară era controlată de "wanaka", administrația palatului consemnând numeroase inventare de arme: săgeți, lănci și săbii. Apogeul civilizației miceniene a coincis cu larga întrebuințare a carelor de luptă trase de cai, în posesia regilor, care își dotau războinicii de elită de rang înalt. Economia agricolă era bine organizată , iar sistemul de distribuire era bine planificat, ce consta în
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
și mierea erau de asemenea cultivate. Ovinele și caprinele erau crescute pentru lână și laptele lor . Bunurile și produsele , uleiul de măsline în special, erau exportate în țări străine . Industria textilă a fost una dintre cele mai importante industrii în timpul civilizației miceniene. De la prima etapă a pășunatului oilor, lână era stocata în palate și făcută vesmânt. Palatul de la Pylos avea circa 550 de angajați în industria textilă în timp ce la Cnossos erau 900. Vesmintele din lână, fibre și de in au fost
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
ca statui de cult . Temele în pictură includeau vânătoarea , scenele de război , procesiuni , mitologie și legendă. Mai multe fresce au fost , de asemenea, găsite în palate , în timp ce temele similare au fost utilizate si în ceramică . Există două teorii despre sfârșitul civilizației miceniene . Una este migrarea populației , a doua presupune lupte interne și conflicte . În conformitate cu prima teorie, dorienii au inițiat un atac devastator , deși această ipoteză a fost pusă la îndoială deoarece dorienii erau prezenți în Grecia în acel timp . Alternativ , s-
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
Mării sunt binecunoscute pentru invadarea multor regiuni din Levant, Anatolia și Egipt . A doua teorie sugerează un conflict social intern între bogați și săraci , clasele de jos fiind extrem de sărăcite spre sfârșitul perioadei heladice târzii . Până la sfârșitul Heladicului Tarziu III , civilizația miceniană a ajuns la final atunci când orașele Micene și Tirynth au fost complet distruse . Sfârșitul civilizației miceniene a marcat începutul "Evului Întunecat al Greciei" .
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
un conflict social intern între bogați și săraci , clasele de jos fiind extrem de sărăcite spre sfârșitul perioadei heladice târzii . Până la sfârșitul Heladicului Tarziu III , civilizația miceniană a ajuns la final atunci când orașele Micene și Tirynth au fost complet distruse . Sfârșitul civilizației miceniene a marcat începutul "Evului Întunecat al Greciei" .
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
proiectele ratate din societatea românească.” Gânditorii români s-au confruntat cu dificultatea interpretării realităților autohtone prin teorii și concepte potrivite pentru țările occidentale în lipsa unei teorii proprii despre dezvoltarea socială modernă: ,Gândirea românească a studiat căile concrete de construire a civilizației române moderne și mai puțin s-a axat pe elaborarea de teorii și de metode de investigare a realității sociale." În lucrarea Geneza modernă a ideii naționale. Psihologie etnică și identitate românească, schița unei teorii asupra genezei culturii noastre moderne
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
semnificație tema posibilității filosofiei românești. Autorul este convins că o filosofie “se structurează și în raport cu cultura în care ființează”; iar cultura românească, având ca temei spiritualitatea ortodoxă și ca mediu de afirmare un spațiu situat “la răspântii de culturi și civilizații”, a îngăduit, ca element al conștiinței sale de sine, o filosofie “a națiunii române care conferă expresie raționalității și cugetării românești”. Lucrarea prof. C. Schifirneț reactualizează contribuții semnificative pe itinerariul gândirii românești despre propria-i identitate. Acesta este motivul pentru
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]