21,417 matches
-
No One este primul disc single extras de pe albumul As I Am, al cântăreței de origine americană, Alicia Keys. Data oficială a lansării sale a fost pe 11 septembrie 2007. Cântecul a devenit cel de-al treilea șlagăr al interpretei clasat pe prima poziție în ierarhia Billboard Hot 100 și cel de-al cincilea în lista Hot R&B/Hip-Hop Songs. Șlagărul „No
No One (cântec de Alicia Keys) () [Corola-website/Science/318341_a_319670]
-
ne lasă să ne concentrăm asupra ceea ce este important: iubirea"". Cântecul a putut fi auzit pentru prima oară în luna august, când Alicia l-a introdus pe site-ul său oficial, pentru a putea fi ascultat însă data oficială a lansării a fost pe 11 septembrie. Din cauza difuzării masive la posturile radio, melodia a câștigat prima poziție în topurile din America, devenind astfel cel de-a cincelea single al Aliciei care a atins această poziție în cadrul topului Billboard 100. În Europa
No One (cântec de Alicia Keys) () [Corola-website/Science/318341_a_319670]
-
serie de recenzii pozitive. El a inclus compoziția „Biology”, unul dintre cântecele de rezistență ale formației. În aceeași perioadă formația a fost promovată prin intermediul unor apariții televizate, printre care documentarul "" sau serialul "". Sfârșitul anului 2006 a adus cu el și lansarea primului album de compilație al grupului. Discul, intitulat "The Sound of Girls Aloud", a fost precedat de promovarea șlagărului „Something Kinda Ooooh”, care a staționat în ierarhia britanică timp de mai multe săptămâni consecutive, primind și un disc de argint
Cheryl Cole () [Corola-website/Science/318328_a_319657]
-
înregistrările pentru primul său material discografic de studio. Înregistrările au început în prima parte a anului 2009, materialul fiind programat pentru începutul anului 2010. Primul extras pe single al albumului, „Fight for This Love”, a avut premiera în septembrie 2009, lansarea propiu-zisă materializându-se o lună mai târziu. Cântecul a devenit un succes major pe teritoriul Regatului Unit, unde s-a comercializat în peste 292.000 de exemplare în prima săptămână de disponibilitate, 134.000 de copii fiind vândute doar în
Cheryl Cole () [Corola-website/Science/318328_a_319657]
-
amânat campania de promovare pentru discul single „Can't Speak French”, iar artista a încetat să mai poarte verigheta. Deși se anunțase faptul că Cheryl contactase un avocat în vederea separării, cei doi și-au continuat relația. Albume alături de Girls Aloud Lansări în cariera independentă:
Cheryl Cole () [Corola-website/Science/318328_a_319657]
-
o interfață WSDL, pe care orice client WCF o poate folosi, pentru a consuma serviciul, indiferent de platforma pe care este găzduit sericiul. WCF implementează mai multe standarde avansate pentru servicii web, cum ar fi WS-Addressing, WS-ReliableMessaging și WS-Security. Odată cu lansarea .NET Framework versiunea 4.0, WCF oferă și servicii pentru utilizarea familiei de formate RSS (Really Simple Syndication). Un serviciu WCF este compus din 3 părți — o clasă "Serviciu" care implementează serviciul care va fi oferit, un "mediu gazdă", pentru
Windows Communication Foundation () [Corola-website/Science/319511_a_320840]
-
un client dorește să acceseze serviciul prin intermediul unui endpoint, nu îi este suficientă doar cunoașterea contractului, ci mai este necesară și acceptarea tipului de legătură, specificată de endpoint. Deci atât clientul, cât și serverul trebuie să aibă endpoint-uri compatibile. Odată cu lansarea .NET Framework versiunea 3.5 din noiembrie 2007, Microsoft a lansat un encoder, ce îi oferă platformei WCF suportul necesar pentru formatul de serializare JSON . Acest lucru le permite serviciilor dezvoltate utilizând WCF să răspundă și cererilor trimise de paginile
Windows Communication Foundation () [Corola-website/Science/319511_a_320840]
-
regiunile orașelor Lemberg, Kovel și Luțk. Ofensiva a primit numele comandantului rus al operațiunilor militare de pe frontul de sud-vest, Front, Alexei Brusilov. La începutul anului 1916, Franța a cerut sprijinul Rusiei pentru ușurarea presiunii pe frontul de la Verdun. Francezii propuneau lansarea unei ofensive ruse împotriva forțelor Puterilor Centrale de pe frontul de răsărit, sperând ca Germania să fie nevoită să transfere unități militare de pe frontul de vest pentru respingerea atacului rușilor. Rușii au răspuns inițiind dezastruoasa Ofensivă de la Lacul Naraci (în regiunea
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
cu greutate din oraș mai înainte ca rușii să-l ocupe. Austriecii erau în plină retragere, lăsând în mâinile rușilor peste 200.000 de prizonieri. Frontul rus a devenit însă prea întins, iar continuarea cu succes a operațiunii depindea de lansarea unei noi ofensive, condusă de generalul Evert. Evert a tărăgănat declanșarea atacului, permițând astfel germanilor să trimită întăriri pe frontul de est. Șeful Marelui Stat Major German, Erich von Falkenhayn, a reușit să-l convingă a doua zi după căderea
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
produsului. DNP (în engleză "NPD") cuprinde un număr mare de subiecte și solicitări într-o firmă, de exemplu: DNP este un subiect important pentru discipline economice, marketing, teoria organizațiilor, managementul operațiilor și strategie. Expresia ""introducerea noilor produse"" are semnificația de lansare sau comercializare a noilor produse pe piață. "Introducerea" pe piață se realizează (are loc) la terminarea cu succes a unui proiect de dezvoltare de noi produse (DNP). Acest articol nu tratează problematica dezvoltării software, domeniu pentru care au fost dezvoltate
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
execuție a noului produs : specificații tehnice, desene, formule, modele și instrucțiuni scrise. Noul produs este experimentat în stații-pilot sau de încercare, în funcție de natura produsului. "Testele de piață". Aceste teste sunt vânzări experimentale, efectuate pentru a determina acceptarea produsului de către clienți. "Lansarea în producție și pe piață". Noul produs este lansat în producție pe baza unei programări calendaristice corespunzătoare campaniei de introducere pe piață. O contribuție fundamentală în domeniul dezvoltării și proiectării produselor tehnice au avut profesorii germani Gerhard Pahl și Wolfgang
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
procese, facilități etc. sunt analizate. Țintele de costuri pentru produs și obiectivele de costuri pe ciclul de viață sunt analizate pentru a asigura obiectivul de ""proiectare pentru costuri"" ("design to cost"), în vederea optimizării procesului de dezvoltare a produsului. Se decide lansarea în fabricație a sculelor și facilităților (de exemplu, dispozitive etc.), în concordanță cu aprobarea și definitivarea reviziei construcției finale. 15. Sunt confirmate anunțurile de marketing, manualele de informare asupra produsului, publicațiile de service și mijloacele de training. 16. Produsul este
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
abatere față de predecesorii săi. Este de observat că în timp ce metodologia germană (Pahl și Beitz) este concentrată pe procesul de proiectare a produsului, metodica generală Nord-Americană mai-sus menționată este focalizată pe managementul întregului ciclu de proiectare + producție, până la faza finală de lansare a produsului în producția de serie sau de masă. Ulrich și Eppinger (2004) definesc dezvoltarea noilor produse (NPD) ca "un set de activități care încep cu percepția unei oportunități de piață și se termină cu producția, vânzarea și livrarea produsului
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
noilor produse (NPD) ca "un set de activități care încep cu percepția unei oportunități de piață și se termină cu producția, vânzarea și livrarea produsului." După Ulrich și Eppinger (2004), op cit., există cinci faze principale implicate în crearea și lansarea noilor produse: Merle Crawford și Anthony Di Benedetto (2006) consideră că procesul de realizare a noilor produse include următoarele cinci faze: ٭dezvoltarea (tehnică și de marketing); În opinia autorilor Crawford și Di Benedetto (op cit.), conceptul de produs "nou" este
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
în acest album. Filmul a avut premiera mondială la 14 decembrie 2009, în Londra, și a fost ulterior lansat în toată lumea la 25 decembrie 2009 (26 decembrie, Ziua Cadourilor, în Regatul Unit și Irlanda), după ce a fost amânată data de lansare din noiembrie. O lansare caritabilă anticipată a avut loc în anumite locații din Belgia la 10 decembrie 2009. Filmul a avut încasări de 62,4 milioane $ în primul week-end de difuzare numai în America, plasându-se pe locul doi la
Sherlock Holmes (film din 2009) () [Corola-website/Science/319541_a_320870]
-
a avut premiera mondială la 14 decembrie 2009, în Londra, și a fost ulterior lansat în toată lumea la 25 decembrie 2009 (26 decembrie, Ziua Cadourilor, în Regatul Unit și Irlanda), după ce a fost amânată data de lansare din noiembrie. O lansare caritabilă anticipată a avut loc în anumite locații din Belgia la 10 decembrie 2009. Filmul a avut încasări de 62,4 milioane $ în primul week-end de difuzare numai în America, plasându-se pe locul doi la box office-ul american după
Sherlock Holmes (film din 2009) () [Corola-website/Science/319541_a_320870]
-
Sovietică la data de 4 octombrie 1957, la 19h 29 min 34 s UTC și pus pe orbită la 19 h 33 min 48 s, de la Cosmodromul Baikonur, aflat în Kazahstan. Satelitul a fost plasat pe o orbită eliptică joasă. Lansarea lui a marcat începutul cuceririi spațiale. Inițial, politicienii și militarii sovietici voiau rachete intercontinentale în cadrul confruntării lor cu Occidentul; racheta R-7 în pregătire trebuia să fie folosită pentru lansarea bombelor atomice. Proiectul folosirii rachetei "R-7" ca lansator spațial a început
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
în Kazahstan. Satelitul a fost plasat pe o orbită eliptică joasă. Lansarea lui a marcat începutul cuceririi spațiale. Inițial, politicienii și militarii sovietici voiau rachete intercontinentale în cadrul confruntării lor cu Occidentul; racheta R-7 în pregătire trebuia să fie folosită pentru lansarea bombelor atomice. Proiectul folosirii rachetei "R-7" ca lansator spațial a început după ce Serghei Koroliov i-a explicat, în timpul unei inspecții din ianuarie 1956, Primului Secretar al PCUS, Nikita Hrușciov, posibilitatea de a lansa un laborator orbital denumit „Obiectul D”. Era
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
de a lansa un laborator orbital denumit „Obiectul D”. Era, prin urmare, posibil să se profite de lansatorul "R-7" pentru a face o aventură în domeniul științific care ar permite sovieticilor să depășească Statele Unite ale Americii care întreprinseseră teste în vederea lansării unui satelit în cadrul Anului Geofizic Internațional din 1957-1958. Proiectul D, prea ambițios, a întârziat, iar dezvoltarea unui obiect de mici dimensiuni a fost hotărâtă după un an. Primele cinci lansări ale rachetei au fost eșecuri. Însă ultimele două validau lansatorul
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
sovieticilor să depășească Statele Unite ale Americii care întreprinseseră teste în vederea lansării unui satelit în cadrul Anului Geofizic Internațional din 1957-1958. Proiectul D, prea ambițios, a întârziat, iar dezvoltarea unui obiect de mici dimensiuni a fost hotărâtă după un an. Primele cinci lansări ale rachetei au fost eșecuri. Însă ultimele două validau lansatorul, dar problema rămasă nerezolvată o constituia dislocarea etajului superior al rachetei. Cunoscând, potrivit serviciilor de informații sovietice, posibilitatea ca o încercare americană de lansare să aibă loc curând, a fost
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
hotărâtă după un an. Primele cinci lansări ale rachetei au fost eșecuri. Însă ultimele două validau lansatorul, dar problema rămasă nerezolvată o constituia dislocarea etajului superior al rachetei. Cunoscând, potrivit serviciilor de informații sovietice, posibilitatea ca o încercare americană de lansare să aibă loc curând, a fost hotărâtă lansarea satelitului "PS-1", așezat într-o „scufie” mai ușoară, la data de 6, apoi 4 octombrie 1957. Era vorba de o mică sferă de aluminiu cu diametrul de 58 de centimetri, cântărind 83
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
rachetei au fost eșecuri. Însă ultimele două validau lansatorul, dar problema rămasă nerezolvată o constituia dislocarea etajului superior al rachetei. Cunoscând, potrivit serviciilor de informații sovietice, posibilitatea ca o încercare americană de lansare să aibă loc curând, a fost hotărâtă lansarea satelitului "PS-1", așezat într-o „scufie” mai ușoară, la data de 6, apoi 4 octombrie 1957. Era vorba de o mică sferă de aluminiu cu diametrul de 58 de centimetri, cântărind 83,6 kg, dotat cu patru antene. Sfera era
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
doua fiind presurizată. Interiorul sferei conținea azot la o presiune ușor mai mare decât presiunea atmosferică la suprafața Pământului (1,3 atmosfere). Conținea bateriile cu zinc-argint, captorii de presiune și temperatură, un emițător radio și un ventilator pentru răcirea echipamentelor. Lansarea a avut loc la 4 octombrie 1957, de la Cosmodromul Baikonur, o bază purtând numele de cod de "СССР « Тюра-Там »" (URSS Tyura-Tam). Această lansare permitea și testarea rachetei purtătoare, R-7 8K71PS Semiorka. Decolarea s-a făcut fără probleme, detașarea treptei centrale
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
bateriile cu zinc-argint, captorii de presiune și temperatură, un emițător radio și un ventilator pentru răcirea echipamentelor. Lansarea a avut loc la 4 octombrie 1957, de la Cosmodromul Baikonur, o bază purtând numele de cod de "СССР « Тюра-Там »" (URSS Tyura-Tam). Această lansare permitea și testarea rachetei purtătoare, R-7 8K71PS Semiorka. Decolarea s-a făcut fără probleme, detașarea treptei centrale și a micului satelit la fel. Sovieticii au trebuit să aștepte 92 de minute pentru a auzi primele „bipuri”: deschiderea antenelor Sputnikului s-
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
pentru verificarea principiilor presurizării și termoreglării folosite. Cele două emițătoare erau suficient de puternice pentru a permite radioamatorilor să capteze celebrul „bip-bip” al satelitului cam peste tot pe planeta noastră pe frecvențele radio de 20,005 și 40,022 MHz. Lansarea lui Sputnik 1 a avut loc în cadrul Anului Geofizic Internațional din 1957-1958, studiul semnalelor trebuia, prin urmare, să permită studierea propagării undelor radio în atmosfera terestră, iar studiul traiectoriei sale trebuia să furmizeze informații asupra densității atmosferei înalte și a
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]