19,941 matches
-
cozonacul făcut de ea, din ouăle înroșite de ea, din mucenicii de opt martie, din sarmale, la Crăciun, zicându-i mamei: Ia, madam Cutare, să vezi cum mi-au ieșit. Cu cel al nebuniei dezlănțuite. Las la o parte că mâine vom lucra pe întreg cuprinsul țării, dar ceea ce se întâmplă aici, la București, în capitala țării, reprezintă cea mai cumplită criză a delirului de grandoare de care suferă Ceaușescu. Departe de mine vreo intenție jignitoare! Sunt pur și simplu, ca
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
redusă, doar de 10-15 minute, fiindcă apărând aproape simultan, oamenii se împărțeau pe la tarabe. Dar tot așa cum apăreau, dispăreau cam tot simultan, astfel încât nu aveai timp să faci cel mult două cozi și gata. A fost, dar s-a isprăvit Mâine, altă coadă, altă distracție. Trec peste descrierea plajei, prost curățată, plină de chiștoace și de capace de sticle de bere în care ți puteai tăia tălpile, lucru remarcat doar de străini, românii fiind obișnuiți cu murdăria orientală și cu aspectul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lume a durerii și a lacrimilor. În toată clipa suntem pândiți de primejdii, loviți de concepții materialiste (atât comuniste, cât și capitaliste) și ne găsim crucificați, ca Iisus pe Golgota. Spuneți, păstorii noștri duhovnicești, tot ca El, în clipa morții: Mâine vei fi cu noi, în Biserica lui Hristos. Am investit iubirea și duhul meu și tot acest imens tezaur de suferințe în țara și Biserica noastră. Aici este ființa și sensul existenței mele. Și acum mă văd obligat să plec
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1986, și după 1989, departe de casă și de orice iluzie a casei. „Și În noaptea care urma, de fiecare dată,/ puneam la păstrare/ tot Într-un cufăr pașnic, de treabă,/ prăfuit și maron/ neputința și bâlbâiala,/ speranța că poate mâine va fi altfel/ și, În general, tot ceea ce mai reușeam să adun/ părându-mi-se viu/ de sub cizmele groase,/ de sub maldărul de dezastre./ Nu m-am gândit că tot acolo va trebui să așez Într-o zi/ și creierul lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la ultimele versuri: „Mă grăbesc Înspre moarte”, șoptea Poeta. „Mă grăbesc Înspre moarte/ fără un Înțeles anume, fără rochie de mireasă, fără zestrea de aur. Fără mine./ Mă grăbesc senină/ și amară/ de-a latul patriei./ Parcă ar fi fost mâine.” Era chiar mâine, iată. Excesivă În toate, Madi se grăbise. * Prietenul ei Mynheer avea să revină, adesea, În zilele următoare, la codificata epistolă care Îl evocase și invocase, la „singurătatea celor patru scânduri/ din palma plesnită peste obraz”. Trebuia Începută
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mă grăbesc Înspre moarte”, șoptea Poeta. „Mă grăbesc Înspre moarte/ fără un Înțeles anume, fără rochie de mireasă, fără zestrea de aur. Fără mine./ Mă grăbesc senină/ și amară/ de-a latul patriei./ Parcă ar fi fost mâine.” Era chiar mâine, iată. Excesivă În toate, Madi se grăbise. * Prietenul ei Mynheer avea să revină, adesea, În zilele următoare, la codificata epistolă care Îl evocase și invocase, la „singurătatea celor patru scânduri/ din palma plesnită peste obraz”. Trebuia Începută sărbătoarea cu ierburi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
situația mea, pentru a vă putea da știri cât de cât deslușite. Din păcate, lucrurile au rămas, până În clipa de față, la fel de confuze precum erau dintru Început. M-aș reîntoarce oricând la New York, aș fi În stare să plec și mâine, dar n-aș vrea să o fac În orice condiții; or, deocamdată, nu sunt nici un fel de semne Încurajatoare În sensul acesta. Dragă Nicki, am unele vești - aș spune nu lipsite de interes- În ceea ce te privește; am tratat cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
generaliza în întregul aparat de stat legionar. întocmai cum legionarul de azi nu caută să se îmbogățească, nu se îmbată, nu se lasă mituit; comerciantul legionar de azi servește publicul, nu pe sine; omul pus în slujba statului, a neamului mâine, fie că e legionar sau nu, trebuie să înțeleagă și să urmeze aceleași precepte. Legionarii de azi vor avea ei însăși și vor controla acest nou fel de comportare. Polițistul statului de mâine, de pildă, chiar dacă datorită greutăților începutului va
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
omul pus în slujba statului, a neamului mâine, fie că e legionar sau nu, trebuie să înțeleagă și să urmeze aceleași precepte. Legionarii de azi vor avea ei însăși și vor controla acest nou fel de comportare. Polițistul statului de mâine, de pildă, chiar dacă datorită greutăților începutului va avea aceeași leafă ca acum, dar fără bonificațiile abuzive, va trebui silit să înțeleagă, dacă nu se va convinge singur, că s-a terminat cu vechile practici. Dacă o reclamație dreaptă făcută autorităților
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai bun mijloc de a realiza aceasta, este exemplul propriu de trăire al legionarilor, încă de pe acum și de a influența astfel pe cei din jurul lor ca să-l adopte. 1. Legionarul trebuie să fie acum modelul cetățeanului din statul de mâine. în afară de aceasta, prin cuvântări, articole în ziare și reviste, publicul trebuie pregătit pentru atitudinea ce va trebui s-o aibă, din prima zi a guvernării legionare. Statul nu va putea acționa numai prin funcțiile lui directe, ci va trebui ca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a dat decretul 870 din 17 Februarie 1938, prin care era anulată viața politică din România. La patru zile, Căpitanul răspunde prompt noii situații prin circulara amintită. CIRCULARA NR. 148 Am convocat încă de acum o săptămână pe ziariști pentru mâine Marți 22 Februarie a.c. ora 8 seara, în scopul de a încerca să fac unele declarații politice privind atitudinea noastră ca partid, în fața noilor împrejurări. Deoarece Miercuri 23 februarie, este ultimul termen pentru facerea declarațiilor de către funcționari și înaintarea demisiilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în onoarea și mândria ei, și o asigură de toată camaraderia și dragostea legionarilor. Mișcarea Legionară își exprimă din nou atașamentul ei profund pentru Puterile Axei și încrederea nezdruncinată în spiritul de dreptate care va prezida la alcătuirea Europei de mâine. Mișcarea Legionară cere sprijinul Puterilor Axei în aceste clipe de tragedie internă care amenință să rupă echilibrul țării. Cu gândul la Căpitanul nostru, la cei morți și la cei vii, mergem înainte pe singurul drum ce ne-a mai rămas
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe cei amestecați în complot până poimâine. Dați-i apoi pe mâna poliției germane și spuneți-le cum ați descoperit complotul. De cei de aici să nu aveți nici o grijă căci îi voi avertiza. Eu voi pleca la noapte sau mâine noapte în Italia, să aflu refugiu acolo. Deci, până poimâine, nu-i predați, și afară de Petrașcu nu veți spune nimănui despre ce am vorbit noi aici. Hai să vă sărut și mergeți repede înapoi! Nu trebuie să se afle de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
euforia revederii după multă vreme. Se trece la identificarea fiecăruia, cu toate datele necesare și cu predarea legitimației de la fabrica Heinkel. La 11 noaptea, șeful Gestapo-ului din Rostock, comunică programul care urmează să se desfășoare de a doua zi: „Mâine după amiază, la ora 15,30 se va pleca spre gară. Veți fi îmbarcați în trei vagoane. Trenul va pleca la ora 6,15. Veți călători până în Turingia. Acolo veți fi internați într-un alt lagăr. De ce s-au luat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
comandantul lagărului, un colonel SS, vine și le comunică: „Dumneavoastră nu sunteți arestați. Sunteți aduși aici pentru o pază mai bună. Veți locui aparte de ceilalți deținuți. Unde veți fi găzduiți vă veți putea organiza D-voastră în deplină libertate. Mâine vi se va comunica motivul pentru care ați fost aduși aici”. Se întunecase când legionarii sunt conduși la baraca ce le fusese destinată ca locuință; era înconjurată de sârmă ghimpată, așa că prima noapte petrecută la Buchenwald, 21-22 Decembrie 1942, nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ajutat să suport mai ușor captivitatea. Mă înstrăinasem de realitate, de gratiile închisorilor, de nedreptatea ce-o sufeream, plutind într-o lume, îndepărtată cu mii de ani în urmă. Nu mă mai gândean la viitor, la ceea ce se poate întâmpla mâine, căci trecutul ce-l descopeream în cărți mă fascina cu creațiile lui monumentale. Am ajuns la concluzia că aparțineam unui neam mare, atât pe linia tracă cât și prin romani. Tracii au creat cultura europeană, iar romanii, cel mai mare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
economică și de redresare sufletească, atenția noastră trebuie îndreptată îndeosebi asupra problemei a doua: redresarea sufletească a poporului român. Cât privește problema politică a țării noastre, ea rămâne să fie rezolvată de organizațiile politice în acțiune, de azi și de mâine, cărora le dorim și le urăm o activitate cât mai rodnică și un suflet cât mai unitar și mai înțelegător în rezolvarea problemelor capitale ale României. Legionarii suferințelor de alaltăieri, de ieri și de azi, suferințele purtate nu pentru interese
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din nou în fața poporului român și a conducătorilor lui precum și în fața popoarelor conducătoare ale lumii, și le înfățișează dorința și hotărârea lor de pace și înțelegere. Voim să punem și noi contribuția noastră de muncă sinceră la temelia României de mâine, în măsura în care ne va fi îngăduit de timp și de înțelegerea oamenilor. Nici unul dintre legionari nu trebuie să se gândească și nu se va gândi nici măcar o clipă, a urmări situații și interese personale, exploatând propriile lui suferințe, ale camarazilor de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
eliberat Nicolae Petrașcu a mai avut o discuție cu Teohari Georgescu, care într-o noapte, pe la ora 24,00, probabil după o ședință de Comitet Central, a venit și i-a pus următoarea întrebare: „Ce ai spune Domnule Profesor, dacă mâine sau poimâine te vom pune în libertate? Vei spune desigur la toată lumea că ne-ai înfrânt pe noi comuniștii și am fost nevoiți să te punem în libertate!” Răspunsul vine în stilul propriu al lui Petrașcu într-o formă clară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-au pregătit să lupte cu propriul lor neam, neamul care nu dorea flămânzit cum era, numai pâine, ci și libertate: „Nu pentru o bucată de rumenă pâine Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine. Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane...” „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane” de Radu Gyr. Pentru acest poem Radu Gyr a fost condamnat la moarte și țintuit timp de un an în lanțuri, până la comutarea pedepsei în muncă silnică pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cine alinți? Iubito, azi pe cine minți? Și cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Zguduie vântu-n gergevea! Cu ochii vineți de venin, Privea paharul încă plin, Ce-arăți în fund, pahar cu vin! Gemu întâiul: Mâine chiar Să-ți colcăi viermii, leș murdar Fii mușuroi, fii furnicar! Iar celălalt: Chiar mâine-n zori Voi fi un scrânciob pentru ciori Să țipe corbi croncănitori... Dar cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Privea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lut, frunte de stea Zguduie vântu-n gergevea! Cu ochii vineți de venin, Privea paharul încă plin, Ce-arăți în fund, pahar cu vin! Gemu întâiul: Mâine chiar Să-ți colcăi viermii, leș murdar Fii mușuroi, fii furnicar! Iar celălalt: Chiar mâine-n zori Voi fi un scrânciob pentru ciori Să țipe corbi croncănitori... Dar cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Privea paharul și nu bea. Și ei au zis: Tu nu blestemi, Nu bei și moartea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-ți ochelarii. Vrei o cafea? — Da, te rog. A adus din capătul încăperii două cești și le-a umplut cu cafea. S-a așezat la masă în fața mea. — N-am terminat cu pregătirile, așa că o să începi să citești vise de mâine. Îți convine camera asta? Dacă nu, pot descuia și sala de lectură. — E bine și aici. O să mă ajuți? — Da. Treaba mea este să păzesc visele și să dau o mână de ajutor la cititul lor. — Nu cumva ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de liniște, o să-ți placă aici cu siguranță. — Zău? Și ce-am de făcut astăzi? A clătinat din cap, s-a ridicat de la masă și a luat cele două ceșcuțe care se goliseră. — Azi n-ai nimic de făcut. Abia mâine îți începi misiunea. Până atunci, du-te acasă și odihnește-te. Am mai ridicat o dată privirile spre tavan și apoi m-am uitat la ea. Da, chipul ei avea cu siguranță o legătură puternică cu ceva din interiorul meu. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să-mi bată inima puțin mai tare. Am închis ochii și mi-am cercetat străfundurile sufletului. Când am făcut asta, liniștea din jur s-a așternut peste mine ca niște firicele de praf. Cel puțin asta am simțit atunci. — Vin mâine seară la șase. La revedere! zise ea. Am plecat de la bibliotecă, am traversat podul vechi, m-am aplecat peste parapet și am ascultat susurul râului. Priveam orașul din care plecaseră animalele. Turnul cu ceas, zidul care împrejmuiește orașul, clădirile aliniate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]