19,907 matches
-
linie de tramvai. Cicirul este satul strămoșilor mei, este casa copilăriei mele și casa sufletului meu. Limba literară nu mă împiedică să derapez de la ea de câte ori vorbesc cu locuitorii Cicirului, iar oricât de exersat ar fi discursul meu, prin natura meseriei pe care o practic sau prin lecturile parcurse de-a lungul anilor, dulcele grai, atât de moale și catifelat al ardelenilor din Cicir mi se așează pe limbă când poposesc în casa unde au trăit străbunicii, bunicii, părinții și voi
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
în primul rând în minerit. De prin anii 60 ai secolului XX, odată cu extinderea exploatărilor miniere, populația tânără a mers să muncească în mină și în uzina mecanică din Baia de Arieș, devenind un fel de nici țărani, nici muncitori. Meseriile noi i-au dus și pe o parte din Văeleni departe de casă, prin Turda, Timișoara, Hunedoara, unde găseau mai ușor de lucru. Astăzi satul aproape că se pustiește datorită plecărilor celor tineri să muncească în străinătate. Sunt însă semne
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Astăzi satul aproape că se pustiește datorită plecărilor celor tineri să muncească în străinătate. Sunt însă semne că unii ar reveni în satul părinților și al moșilor. De remarcat că majoritatea bărbaților din sat sunt calificați în școli profesionale în meserii pe care nu le mai practică. Acum, că minele și uzina de flotare a minereului s-au închis, muncitorii de acolo au fost disponibilizați, au primit ajutoare de la stat, cei mai mulți dintre ei s-au pensionat. De-a lungul timpului, satul
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
colectivizării. Înfăptuită în doua etape, colectivizarea satului Stremț a adus o serie de transformări care au marcat viața oamenilor. Majoritatea bărbaților și tinerilor din sat au plecat să muncească în uzinele și fabricile țării, pe șantiere unde au învățat diferite meserii, dar după program munceau și la CAP. Mulți din bărbații satului au aderat la Mișcarea de rezistență armată din munții Apuseni condusă de maiorul Nicolae Dabija, iar unii dintre ei au plătit cutezanța de a se împotrivi noii orânduiri, alții
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871 sagani au devenit m-ai mobili, cea ce sigur a avut o influență pozitivă asupra economiei și șanselor în meserie. Așa mulți sagani au învățat o meserie și au găsit de lucru în apropiere, în Aradul nou și Arad. Moară construită în 1912 și mărită în 1932, nu a fost cunoscută doar în comuna, ci și în afara ei și macină
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871 sagani au devenit m-ai mobili, cea ce sigur a avut o influență pozitivă asupra economiei și șanselor în meserie. Așa mulți sagani au învățat o meserie și au găsit de lucru în apropiere, în Aradul nou și Arad. Moară construită în 1912 și mărită în 1932, nu a fost cunoscută doar în comuna, ci și în afara ei și macină în jur de un vagon pe zi
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
pur românească, cuprinsă în sintagma Olah Laposbanya. Atestat din sec.XVIII sub numele de "Oláhláposbánya", când a început extracția minereurilor, și popularea văii cu meseriași veniți în principal din Moravia, Zips, Silezia, Galiția. La începutul secolului XX se practicau diferite meserii, contribuind la o puternică dezvoltare economică. Exploatarea resurselor minerale reprezintă activitatea principală, iar ca anexă, pe lângă mină, funcționau ateliere de fierărie, lăcătușerie, tâmplărie (la început cu mașini acționate hidraulic). Ulterior, energia electrică era furnizată de un generator acționat de o
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
că bunicul lui după mamă se numea Ilie Balu și a avut casa în deal „la Balu”, în sus de poiana Slatiorii. Părintii stră-străbunicului meu, Ștefan Olariu ar fi venit aici în jurul anului 1750 din zona Lespezi fiind olari de meserie și s-au așezat la « Poienița Olarului» întemeind acolo familii. Au fost și oameni care s-au stabilit aici, trecând munții din partea Ardealului din cauza asupririi austro-ungarilor, cum ar fi bunicul lui Apopi Gheorghe T., preot ortodox în Ardeal, izgonit din cauza
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
cultura în societate, iar masa poporului alcătuită din sclavi, servitori, arendași, debitori și funcționari trebuia să fie subordonată minorității alese. Aristocrații socoteau necesară luarea de măsuri pentru a împiedica răzvrătirea maselor, școala trebuind să deprindă pe cei săraci cu o meserie și să-i învețe să asculte, biserica să-i deprindă cu respectul pentru autoritate și proprietate, iar guvernul trebuia să mențină ordinea și să protejeze interesele oamenilor cu stare. Pentru că în fiecare stat cei săraci erau mai numeroși decât cei
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
armatei de la Cambridge. Steagul avea 13 benzi orizontale albe ce alternau cu 13 benzi roșii. Congresul i-a poruncit să grăbească asediul asupra orașului Boston. Washington a trimis după tunurile grele capturate la fortul Ticonderoga. Colonelul Henry Knox, librar de meserie, a adus 59 de tunuri. În timp ce se amplasau bateriile, britancii au decis să se retragă din Boston. Generalul Howe a promis unei delegații din Boston că nu va incendia orașul dacă americanii nu-i vor atacă trupele. Beligeranții au redus
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
o ocupație permanentă practicată de populația zonei. Vânătoarea în zonă se practica, pe de o parte pentru valoarea economică a vânatului - carne, piele, blană, păr, pene - pe de altă parte, pentru stârpirea animalelor dăunătoare. Morăritul, una din cele mai vechi meserii se mai păstrează, dar vechile mori sunt înlocuite cu altele moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
păstrează, dar vechile mori sunt înlocuite cu altele moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este destul de complicată, meseria căpătând această denumire. Dulgheria este tot o meserie foarte veche, datând din perioada feudală. Fiecare gospodar știa să-și lucreze singur casa, începând cu tăierea , cioplirea și fasonarea lemnului din pădure și terminănd cu clăditul corpului casei. Tâmplăria este un
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este destul de complicată, meseria căpătând această denumire. Dulgheria este tot o meserie foarte veche, datând din perioada feudală. Fiecare gospodar știa să-și lucreze singur casa, începând cu tăierea , cioplirea și fasonarea lemnului din pădure și terminănd cu clăditul corpului casei. Tâmplăria este un meșteșug bine diferențiat și specializat, desprins de dulgherie
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
cu tăierea , cioplirea și fasonarea lemnului din pădure și terminănd cu clăditul corpului casei. Tâmplăria este un meșteșug bine diferențiat și specializat, desprins de dulgherie. Drănițitul constă în confecționarea draniței pentru acoperișuri. Cizmăria a fost și încă mai este o meserie căutată. Se repară încălțămintea dar se execută și opinci sau mici obiecte din piele: curele, genți, încălțăminte . Lumânăritul. Creșterea albinelor dădea posibilitatea obținerii materiei prime pentru producerea lumânărilor de ceară, făcute pentru iluminat ceremoniile religioase, nunți, botezuri și înmormântări. Biserica
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
început construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce a determinat schimbări profunde în structura populației din comună. Odată cu ridicarea fabricii de ciment de la Bicaz (1950) și, mai târziu, la Tașca, ciobanii de odinioară, muncitorii forestieri și o parte din tineret au învățat meserii noi pentru a deveni electricieni, strungari, forjori etc. Astăzi locuitorii comunei au următoarele ocupații:
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
apere drumul între Mediaș ("Mediasch") și Sibiu. În anul 1394 este documentată școală populației germane, fiind condusă de directorul "Allexius" până în anul 1409; el îndeplinea și funcția de notar în sat. Principala ocupație a populației este agricultura și creșterea animalelor. Meseria fierăritului a jucat un rol important în localitatea Slimnic, de aceea în stemă comunei este prezentată și o potcoavă trecută prin inele. Evoluția populației de-a lungul timpului: Cel mai mare număr de oameni din Slimnic - deasemenea acel al germanilor
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la [[sași]], tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea [[Școala comunei Racovița#Școala inferioară de arte și meserii (1923-1939)|Școlii inferioare de arte și meserii]] din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în [[Muzeul Tehnicii Populare]] din [[Dumbrava Sibiului]]. În sat la nivel
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la [[sași]], tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea [[Școala comunei Racovița#Școala inferioară de arte și meserii (1923-1939)|Școlii inferioare de arte și meserii]] din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în [[Muzeul Tehnicii Populare]] din [[Dumbrava Sibiului]]. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
repartizate în 162 de locuințe. Din suprafața toatala a satului, de 2223 ha, doar 32,9 ha îi revin zonei de locuit. Majoritatea populației este de religie ortodoxă. Una din ocupațiile tradiționale este reprezentată de prelucrarea pietrei de moară, o meseria mai rar întilnită în zona Transilvaniei. Confecționarea portului popular este un meșteșug ce se mai păstrează și astăzi. Costumele populare mai pot fi admirate cu ocazia unor sărbători religioase și a altor evenimente marcante de peste an, a târgurilor, nunților sau
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
de ridicături (dealuri, dâmburi) ori prăpăstii; pciatră= piatră (stâncă, pietriș, prundiș); pălămari= funie mai lungă folosită la legat ruda carului peste fân, paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer părâme (funii mai groase)); pintăr, pintar= fabricant de obiecte (vase) din lemn ca: carturi, găleți, gioabe, butoaie, căzi, buți (se pare că numele vine de la: pinta=vas=um=3.394l folosit în Transilvania, care trebuia executat (și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ce dovedește că această zonă dispune de oameni talentați, harnici și dornici de progres. Dar nu trebuie să-i uităm nici pe cei rămași în sat, care sunt oameni harnici și talentați atât în ale agriculturii, cât și în diferite meserii, lucru demonstrat prin frumoasele gospodării aflate în plin progres. Demn de remarcat sunt o serie de familii care au calități deosebite în sculptura lemnului: Covrig Mihail, Covrig Gavril, Moldovan Ioan (sculptorul), Covrig Ilisie și Hărșan Gheorghe. Cultul a fost de la
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
arată ca CERNU avea 603 suflete. În 1970, densitatea medie era de 100-120 loc/ km2. Satul va avea în anul 1990 în jur de 425 de familii, cu un numar de 2-4-8-10 membrii în familie. Ocupații- cultivarea pământului, creșterea animalelor; meserii: lemnari, tâmplari, butnari, șoferi, croitori, sudori, comercianți, educatori, etc. Sursa : Gheorghe Bibiri.
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu satul Livadia, pe dealul din apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul meseriei pe care o practicau ca producători de unelte agricole și de uz gospodăresc din lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care se ,bătea”vertical laptele până se separa la suprafață untul și jos rămânea ,zara”sau laptele bătut (se mai folosește și în prezent în unele gospodării), - bănieși - locuitori ai cătunului ,Valea lui Ion”din vecinătatea satului Livadia, care aveau meseria de dulgheri, producători de unelte agricole, - bilță - capcană pentru șoareci, - blăcii - unealtă pentru bătutul cerealelor păioase sau fasolii în vederea separării boabelor, care era confecționată din două bucăți de lemn una mai lungă, ținută în mână, de care era legată printr-
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
înlesnind astfel comerțul dintre aceste zone. Negoțul acesta le aducea profituri remarcabile, sporind prestigiul Cașinului. Pe atunci, drumurile nefiind pietruite, o călătorie până la Galați dura 3-4 săptămâni, iar în timpuri ploioase și mai mult, de aceea bătrânii care prestau această meserie, se spovedeau și își făceau testamentul înainte de a pleca în cursă. Meseria lor era grea: veșnic pe drumuri, prin viscole și ninsori, prin ger și arșițe, dar le era și o școală totodată, căci multe vedeau și multe învățau. De
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]