19,519 matches
-
și cele umane. Drepturile universale ale omului sunt următorul capitol politic al istoriei aflată În desfășurare a umanității. Unii susținători ai drepturilor omului universale consideră În mod eronat că suportul pentru acestor drepturi derivă În principal din altruism și este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exista. Empatia este expresia ultimă a comunicării Între ființe. De-a-lungul istoriei, a devinit evident faptul că esența aventurii umane este extinderea empatiei Înspre sfere din ce În ce mai largi. Empatia părinților față de copilul lor este prima lecție. În această etapă, procesul este atât motivat biologic, cât și construct social. Fiecare pas dincolo de această legătură biologică necesită descoperirea pas cu pas. Empatia are loc În momentul În care suntem deschiși către experiență. Cel mai adesea suntem deschiși atunci când am trecut noi Înșine prin greutăți și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ceilalți. Drepturile universale ale omului sunt norme de comportament care Îngustează separarea Între cei conectați și cei neconectați, cei incluși și cei excluși. Dar dacă fiecare grup are identitatea lui unică și prețentii În competiție și conflict asupra lumii, ce motivează oamenii să fie de acord ca cerințele altor oameni să fie recunoscute și incluse? Empatia: a recunoaște În fragilitatea, vulnerabilitatea și lupta celorlalți lupta personală a fiecăruia dintre noi. Dacă oamenii au viziuni diferite asupra lumii și urmează căi diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și că nu se va lăsa Îngreunată de angajamente și tratate multilaterale sau Împovărată de alianțe care necesită deliberări comune și consens, Înainte de a trece la acțiune. O bună parte din rațiunea de a fi pentru noua politică unipolară era motivată de noile circumstanțe În care Statele Unite ale Americii s-au găsit În perioada de după evenimentele din 11 septembrie. Administrația Bush argumenta că Într-o eră marcată de terorism global, „forțele armate... trebuie să fie pregătite să acționeze rapid În orice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americană”89. Apoi au lăsat politețea de o parte și au lansat un avertisment sever: „Nu este nici În interesul Europei, nici În cel al Americii să subminăm relația noastră de durată În favoarea unui superstat european, a cărui creație este motivată, În parte, de sentimente antiamericane”90. În noiembrie 2000, secretarul de stat din acea vreme, Madeline Albright, a articulat poziția oficială a administrației Clinton În această chestiune, cu publicarea a ceea ce s-au numit „cei trei D”. ESDP nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europa Centrală și de Est, pe care mulți le atribuie Încălzirii globale; proliferarea armelor chimice și biologice le-au atras atenția europenilor asupra riscurilor de mediu și sănătate care Însoțesc noua eră. Noua sensibilitate a Europei la riscurile globale a motivat-o să susțină Protocolul de la Kyoto referitor la schimbările climatice, Tratatul Biodiversității, Convenția pentru Armele Chimice și multe alte tratate și acorduri gândite să reducă riscurile de mediu și sanitare la nivel global. Așa cum am menționat În capitolul 14, Guvernul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
O mare parte din perspectiva lor este condiționată de un trecut variat În care asumarea riscurilor a rezultat În consecințe negative semnificative pentru societate și posteritate. Sensibilitatea la riscuri are totuși și o parte pozitivă. Un sentiment de vulnerabilitate poate motiva oamenii să se unească pentru o cauză comună. Uniunea Europeană este mărturia angajamentului politic colectiv, care a rezultat dintr-un sentiment al riscurilor și vulnerabilității comune. Un sens al vulnerabilității poate duce de asemenea la un nivel ridicat al empatiei, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și executate. Importanța crescândă a principiului precauției și gândirea sistemică așează Europa Înaintea Statelor Unite ale Americii și a altor țări, În revizuirea chestiunilor legate de știință și tehnologie Într-o lume conectată la nivel global. Totuși, prudența este necesară. Vechea știință iluministă, motivată de putere, rămâne modul de abordare dominant În cercetare, dezvoltare și introducerea pe piață a majorității noilor tehnologii, produse și servicii În Europa, America și În alte părți ale lumii. Dacă Guvernul Uniunea Europeană poate să aplice În mod eficient noua
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
corpului În obiecte” În numele progresului tehnologic și material atrage umanitatea din ce În ce mai mult În domeniul instinctului morții 25. Frica de moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care, până acum, a motivat o bună parte a progresului uman. Istoria civilizației pentru Freud, Brown și alți psihologi nu este decât proiecția instinctului morții asupra lumii exterioare. Am construit mari piramide, catedrale grandioase și zgârie-nori maiestuoși pentru a obține o doză de imortalitate, sperând
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească" solicitând internarea sa într-un spital "făcându-i poftire și a regula localul și chipul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
martie 1893 prefectul de Putna solicita, cu maximă urgență, o internare "cu sau fără plată". Epitropia a pretins, bineînțeles, plată, "numai cu plată și dacă este din oraș cu 70 lei lunar și plătit pe trei luni înainte", ceea ce a motivat răspunsul prefectului de Putna, care, la 6 martie același an, spune că: "Disposiția de a se trimete Ospiciului de alienați după (sic) lângă mănăstirea Neamțu întreținerea pe trei luni nu o credem echitabilă de oarece foarte ușor se poate întâmpla
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lună". Pe o altă cerere a aceleiași prefecturi prin care solicită tot un loc pentru un alienat la același ospiciu sunt două rezoluții la aceeași dată: "nu este nici un loc" prima, tăiată, și a doua, "cu plată se poate admite", motivându-se numărul redus de paturi, dar au existat, deseori, perioade când în Ospiciul Neamț numărul de bolnavi era sub capacitatea de internare. În acest caz, Epitropia nu admitea internarea altor bolnavi la întâmplare și exercita un puternic drept de preferință
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest post, dr. Fleischer, a demisionat, motivând că leafa nu-i ajunge lui și familiei, fiind necorespunzătoare unor atribuții atât de extinse ca aceea de a lucra zilnic la spitalul din Tg. Neamț, dar și de a vizita mănăstirile menționate, "care trebuiesc vizitate de două ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
exemplu, divorțul în cazul alienării unui dintre soți ("de va nebuni bărbatul, să se împartă acea casă", prevăzându-se totuși un termen de timp de la îmbolnăvire, lucru remarcabil, avându-se în vedere evoluția surprinzătoare și remisiunile sau vindecările neașteptate. Alienarea motivează și desfacerea legală a logodnei dacă unul dintre viitorii seoți "se va bănui de dracul și se va îndrăcii". Judecătorul se poate pronunța și singur dacă poate cunoaște pe nebun punându-i întrebări meșteșugite ("în multe feluri și cu multe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
accident? Cât timp a fost internat? * Începuturile boalei Care era ultima ocupație a bolnavului înainte de a intra în serviciu? De când a părăsit lucrul său? Pentru ce l-a părăsit? A fost concediat? La ce dată a început boala care a motivat intrarea sa în servici? Avut-a o emoție vie, frică etc.? Căzut-a sau a primit o lovitură la cap? S-a surmenat? A făcut exces de băutură? Ce băuturi lua? De câte ori pe zi? Avut-o vreo boală fizică (friguri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
propozițiile principale să fie diferit de cel din subordonate. Acest tip de partiție 30 − arată Dixon (1994: 101−104) − este legat de partiția determinată de timp/aspect și de cea determinată de semantica și de statutul grupurilor nominale și este motivată semantic. Nu se poate vorbi de acest fenomen în afara analizei funcției semantice a propozițiilor subordonate. Dacă există acest tip de partiție, atunci propozițiile principale aleg sistemul ergativ, iar cele subordonate, sistemul acuzativ, cu excepția propozițiilor relative, care preferă, ca principalele, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în ergativ în poziția de absolutiv; marginalizarea pacientului în absolutiv în poziția de oblic (dativ, locativ, instrumental), precum și funcțiile acestuia: crearea de pivoți, detranzitivizarea semantică și sintactică. Observații convergente formulează Polinskaja și Nedjalkov (1987: 244), care arată că antipasivul este motivat sintactic: acesta coboară obiectul direct inițial la un statut mai jos, asigurând o coreferință mai bună a "urmelor" în șiruri de propoziții; antipasivul nu elimină statutul de controlor al coreferinței pe care-l are obiectul, ci îi împuținează proprietățile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativă, cât și în cea antipasivă, NP (DP, dacă se adoptă concepția actuală) agent este topic, iar VP și NP obiect sunt comentarii; spre deosebire de pasiv, antipasivul nu are funcția de a modifica topicul. Cei doi autori arată că antipasivul este motivat semantic și pragmatic. În anumite cazuri, locutorul poate avea nevoie să distingă între situațiile în care schimbarea de stare e relevantă și cele în care nu este. Polinskaja și Nedjalkov (1987: 251, 257) analizează și efectele discursive ale încorporării unui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este bine-cunoscut, lui Ion nu-i plac melcii' *Zoals [e] grappig is, houdt Jan van slakken − adjectiv inergativ ' Precum [e] este amuzant, lui Ion nu-i plac melcii'. (c) selecția complementizatorilor. Bennis (2004: 92) susține că distincția inergativ/inacuzativ este motivată și în domeniul adjectival. În termeni minimaliști, ergativitatea verbală se exprimă structural prin absența scindării proiecției VP, iar prezența unui argument extern impune apariția scindării proiecției VP în situația verbelor inergative. Adjectivele ergative sunt proiecții AP: obiectul indirect este generat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
graiuri catalane și aragoneze; auxiliarul esse a supraviețuit în franceză și este foarte productiv în italiană. În privința selecției auxiliarului, Ipoteza Inacuzativă și Analiza Ergativă au fost influențate de situația din italiană. Mackenzie (2006: 109) menționează că explicația lui Burzio nu motivează analiza ergativă. 3.3. Dintre limbile romanice, se constată că numai franceza și italiana mai păstrează concurența auxiliarelor a fi și a avea la perfectul compus, celelalte limbi abandonându-l pe a fi. Pornind de la constatarea că, în limbile în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
participială nu blochează externalizarea rolului tematic al subiectului. Selecția auxiliarului 'a fi' nu este legată de tranzitivitate, ci de verbele al căror participiu exprimă o stare rezultativă. Mackenzie (2006: 141) subliniază că posibilitatea selecției ambelor auxiliare de către același verb este motivată aspectual. Mackenzie (2006: 142) arată că, în limbile iberoromanice, unde 'a fi' era selectat fără o motivație anume, problema a fost rezolvată prin eliminarea selecției; în franceză, această trăsătură redundantă a supraviețuit într-o formă sărăcită și numai italiana a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect și participiul verbelor care selectează auxiliarul 'a avea' este imposibil pentru că proiecția de Acord al participiului este mai jos decât poziția de subiect al verbului care selectează 'a avea'. Mackenzie (2006: 168) este de părere că acordul participiului nu motivează analiza ergativă, iar acordul prin deplasare este incorect. Kayne (2000: 113) observă că acordul participiului din limbile romanice corespunde proiecției AgrO de la Chomsky (1993). Autorul arată că, în spaniolă, propozițiile inacuzative cu participiu trecut nu au acord participial; în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arzătoare; alteori, modularea armonioasă a vocii unui confrate de-al nostru este cea care îndeamnă sufletul la o rugăciune vie”. Concluzionând, putem spune că sfinții părinți, cu excepția unor poziții contrare din anumite contexte ascetice radicale, susțin cântecul liturgic, acesta fiind motivat prin exemplificarea unor pasaje scripturistice. Lectura și interpretarea lor biblică nu este exclusiv spiritualistă, dar acceptă și înglobează și valențele antropologice sau efectele psihologice ale muzicii, precum bucuria sufletului, sănătatea fizică sau psihică. Sunt subliniate îndeosebi aspectele simbolice și celebrative
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
asupra ținutului Hotinului și al Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta prin considerații etnice”. Realitatea este însă alta: „De partea noastră este adevărul istoric, etnic și geografic, iar ei nu au de partea lor decât dorința de a se întinde, motivată de o populație ucraineană în minoritate, care locuiește în colțul nordic al județului Hotin și în câteva sate răspândite în județul Acherman. Acestui argument însă noi îi opunem un milion de moldoveni, care locuiesc peste Nistru, în Ucraina, și care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]