19,336 matches
-
pentru configurarea unei rețele de elemente apropiate de literatura absurdului, mai ales dacă acestea se pot conjuga cu observații viabile din lucrări conexe, care pot confirma ipoteza precursoratului caragialian pe tărâmul acestei literaturi. De exemplu, poetica teatrului absurdului, realizată de Romul Munteanu în Farsa tragică, investighează aspecte care se regăsesc punctual printre elementele de modernitate reperate de I. Constantinescu în teatrul lui Caragiale: transformarea formei necirculare a dramei în formă circulară (favorizând crearea intrigii sinusoidale), diminuarea rolului acțiunii în teatru (prefigurându
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acea nuditate sufletească despre care vorbea Ibrăileanu, ilustrată semnificativ prin orbecăiala absurdă a Conului Leonida sau prin "nongândirea" reflectată de tiradele vide de sensuri debitate de Farfuridi și Cațavencu. Trecând în revistă o posibilă tipologie a personajelor farsei tragice moderne, Romul Munteanu constata: "Aruncat pe un traiect existențial fals, în care valorile degradate sau false apar ca un superlativ al vieții, personajul din farsa tragică este el însuși un abulic, un ins atins de regresiunea biologică și intelectuală, un mitoman, un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Hai să ne aducem aminte cum se comportă oamenii..."85. Ridicolul ignoranței, în cazul personajului caragialian, este deci înlocuit cu cinismul acceptării condiției de păpușă mecanică. Nimic însă din gravitatea acelui "clovn supralucid care-și ia în derâdere propria tragedie" (Romul Munteanu), simbol al "noneroului" absurd, întrucât personajul lui Teodor Mazilu nu are în vedere raportul său cu universul, ci este conștient și deliberat robit de condiționări din "cercul strâmt" al vremii lui: regim politic, modă în comportament și gândire, rivalități
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
of the Comic Spirit, Constable and Co Limited, Londra, 1927. Mihalevschi, Mircea, Tragic vs. deriziune, (Devenirea categoriilor teatrului), Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice, traducere de Victor Ivanovici, introducere de Constantin Noica, Editura Univers, București, 1976. Munteanu, Romul, Farsa tragică, Editura Pro-Humanitate, București, 1997. Vianu, Tudor, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996. Nilsen, Don, Humor Scholarship A Research Bibliography Greenwood Press, 1993. Popa, Marian, Comicologia, Editura Univers, București, 1975. Rosenkrantz, Karl, O estetică a urâtului, traducere, studiu introductiv și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
96, 162, 290, 295, 313 Mioc, Simion, 170, 293 Mladin, Constantin, 39, 303 Molière,, 129, 130, 198 Montaigne, Michel de, 31 Morgenstern, Christian, 191, 233, 234, 262, 301 Morier, Henri, 88 Moutsopoulos, Evanghelos, 33, 37, 300 Mrožek, Slawomir, 224 Munteanu, Romul, 35, 79, 80, 81, 154, 192, 197, 198, 201, 213, 224, 267, 300 Mușat, Carmen, 270, 298 Mușatescu, Tudor, 20, 27, 65, 116, 118, 119, 120, 123, 150, 153, 154, 156, 157, 158, 167, 174, 175, 176, 288, 290, 295
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Editura Univers, București, 1972, p. 52. 22 Marian Popa, op. cit. pp. 13-22. 23 Mai multe astfel de contraste sunt menționate de Marian Popa, op. cit., pp. 14-16. 24 Adrian Marino, op. cit., p. 435. 25 Benedetto Croce, op cit., p. 160. 26 Romul Munteanu, Farsa tragică, Editura Pro-Humanitate, București, 1997, p. 8. 27 Ibidem. 28 G. Steiner, La mort de la tragedie, Editions du Seuil, Paris, 1965, p. 253, apud. Munteanu, Romul, op. cit., p. 10 29 Friedrich Dürrenmatt, Teaterprobleme, 1955, reprodus în Dialogul neîntrerupt
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Marino, op. cit., p. 435. 25 Benedetto Croce, op cit., p. 160. 26 Romul Munteanu, Farsa tragică, Editura Pro-Humanitate, București, 1997, p. 8. 27 Ibidem. 28 G. Steiner, La mort de la tragedie, Editions du Seuil, Paris, 1965, p. 253, apud. Munteanu, Romul, op. cit., p. 10 29 Friedrich Dürrenmatt, Teaterprobleme, 1955, reprodus în Dialogul neîntrerupt al teatrului, vol. II, ed. cit., trad. de Constanța Tifu și Amalia Zambettti, p. 190. 30 Benedetto Croce, op cit., p. 158. 31 James Sully, An Essay on
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a lui Eugen Ionescu în articolul Cântăreața cheală "o comedie a comediei", Analele Universității Spiru Haret, seria Filologie, Limbi și literaturi străine, an XI, nr. 11, 2008, pp. 266-274. 100 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 187. 101 Romul Munteanu, Farsa tragică, Editura Pro Humanitate, București, 1997, p. 222. 102 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 190. 103 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, Editura Univers, București, 1994, p. 11. 104 Romul Munteanu, op. cit., p. 63. 105 Eugène
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contranote, ed. cit., p. 187. 101 Romul Munteanu, Farsa tragică, Editura Pro Humanitate, București, 1997, p. 222. 102 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 190. 103 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, Editura Univers, București, 1994, p. 11. 104 Romul Munteanu, op. cit., p. 63. 105 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, ed. cit., pp. 20-22. 106 Ibidem. 107 Ibidem. 108 Romul Munteanu, op. cit., p. 62. 109 Idem, p. 63. 110 Romul Munteanu, op. cit., p. 84. 111 Eugene Ionesco, Note și contranote
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Note și contranote, ed. cit., p. 190. 103 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, Editura Univers, București, 1994, p. 11. 104 Romul Munteanu, op. cit., p. 63. 105 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, ed. cit., pp. 20-22. 106 Ibidem. 107 Ibidem. 108 Romul Munteanu, op. cit., p. 62. 109 Idem, p. 63. 110 Romul Munteanu, op. cit., p. 84. 111 Eugene Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 191. 112 Nicolae Balotă, Lupta cu absurdul, Editura Teora, ed. a II-a, București, 2000, p. 418
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Teatru, vol. I, Editura Univers, București, 1994, p. 11. 104 Romul Munteanu, op. cit., p. 63. 105 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, ed. cit., pp. 20-22. 106 Ibidem. 107 Ibidem. 108 Romul Munteanu, op. cit., p. 62. 109 Idem, p. 63. 110 Romul Munteanu, op. cit., p. 84. 111 Eugene Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 191. 112 Nicolae Balotă, Lupta cu absurdul, Editura Teora, ed. a II-a, București, 2000, p. 418. 113 Diane Blakemore, Understanding Utterances, Blakwell, Oxford, U.K. &Cambridge
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
principalilor reprezentanți ai dramaturgiei "absurdiste" și, de ce nu, în spațiul cercetării românești, lucrări de sinteză ca cea a lui Nicolae Balotă, intitulată Lupta cu absurdul (1971) sau ambițiosul demers de configurare a unei poetici a teatrului absurd din lucrarea lui Romul Munteanu, Farsa tragică (1970), ca să nu mai vorbim de sutele de articole pe tema absurdului încă neepuizată până astăzi. 8 Așa cum, pornind probabil de la considerațiile lui Camus din eseul consacrat Creației absurde, au subliniat majoritatea cercetătorilor, între care Adrian Marino
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în Annales Universitatis Apulensis, Philologica, Tom 1, Alba Iulia, 2002, pp. 107-114, câteva dintre observațiile reluate în acest capitol. 15 I. L. Caragiale, Opere, vol. IV, București, 1965, p. 426. 16 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 17 Romul Munteanu, op. cit., p. 51. 18 I. Constantinescu, op. cit., p. 60. 19 Idem., p. 309. 20 De pildă, Mircea Tomuș, Opera lui I.L. Caragiale, Editura Minerva, București, 1977, pp. 371-391. 21 I. Constantinescu, op. cit., p. 60. 22 În articolul intitulat Nonaristotelismul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Marcel, op. cit., p. 160 24 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 751. 25 Mircea Tomuș, op. cit., p. 305. 26 Garabet Ibrăileanu, op. cit., p. 286. 27 I. Constantinescu, op. cit., pp. 233-235. 28 Gabriel Marcel, op. cit., p. 160. 29 Romul Munteanu, op. cit., p. 83. 30 Idem, p. 254. 31 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit. p. 373. 32 Eugen Ionescu, Englezește fără profesor, reprodusă în Eu, ed. cit., p. 218. 33 I. L. Caragiale, Opere, II, Teatru, Scrieri despre
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 1122. 49 Vicu Mândra, Istoria literaturii dramatice românești, vol. 1, Editura Minerva, București, 1985, pp. 237-269. 50 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 51 G. Călinescu, Istoria literaturii române, Editura Aristarc, București, 1998, p. 439. 52 Romul Munteanu, Farsa tragică, ed. cit., p. 22. 53 Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, în Artiști și idei literare române, Biblioteca "Dimineața", nr. 128, București, 1930, pp. 17-18. 54 Despre imoralitatea Ancăi scria și Nicolae Manolescu în următorii termeni
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 238. 149 I. Constantinescu, op. cit., p. 309. 150 I.L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 658. 151 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg, Luceafărul, XIV, nr. 47, 18 noiembrie 1972, apud. Balotă, Nicolae, op. cit., p. 553. 152 Romul Munteanu, op. cit., p. 22. 153 Nicolae Balotă, op. cit., p. 502. 154Albert Camus identifica patru ipostaze ale eroului absurd, în varianta donjuanismului, a comediantului, a cuceritorului și a scriitorului. Dintre acestea, tipul creatorului i se pare a fi cel mai absurd
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rol important În dezvoltarea agriculturii și comerțului coloniei, utilizând ca forță de muncă deținuții eliberați și imigranții, exportând surplusul de cereale și lână127. Proprietarii de pământ locali au prosperat ca și ofițerii din corpul NGS, cunoscut sub numele de „Corpul Romului”, datorită cererii ridicate de rom bengalez, pe care Îl controlau aceștia, și servea ca o monedă de schimb. Abuzurile apărute a determinat pe guvernatorul Lachlan Macqarie (1810-1821) să desființeze corpul NGS, să adopte noi măsuri pentru dezvoltarea economiei: stabilirea monedei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și comerțului coloniei, utilizând ca forță de muncă deținuții eliberați și imigranții, exportând surplusul de cereale și lână127. Proprietarii de pământ locali au prosperat ca și ofițerii din corpul NGS, cunoscut sub numele de „Corpul Romului”, datorită cererii ridicate de rom bengalez, pe care Îl controlau aceștia, și servea ca o monedă de schimb. Abuzurile apărute a determinat pe guvernatorul Lachlan Macqarie (1810-1821) să desființeze corpul NGS, să adopte noi măsuri pentru dezvoltarea economiei: stabilirea monedei naționale, Înființarea primei bănci la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
1842), cu capitala la Sydney 380. 379 Guvernatorii din prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut de Înfruntat mari dificultăți, dar au reușit treptat să dezvolte noua așezare prin măsurile Întreprinse: Frasncis Grose, Lachlan Macquarie (a desființat „monopolul romului” corpului de ofițeri, a stabilit moneda națională, a Înființat prima bancă, a Încurajat trecerea peste Munții Albaștri), Wiliam Bligh (a stăvilit parțial conflictele sângeroase care se derulau Între coloniști și aborigeni). Deși, În 1830, s-a constituit prima rezervație, r
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de cursă lungă, Pitești, 1999; Totul pentru mai târziu, Pitești, 1999; Leagănul, Cerașu-Prahova, 2000; Jerba de foc, Cerașu-Prahova, 2001; Tornada, Cerașu-Prahova, 2002; Ca să nu mor în moarte, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Tomuș, Carnet, 30-32; Piru, Poezia, II, 291-293; Ulici, Lit. rom., I, 247-248; George Bădărău, Proze pentru mai târziu, CL, 1999, 8; Ion Roșioru, „Jurnal incomod”, CL, 1999; 11; Ștefan Ion Ghilimescu, Poetul sfârșitului de secol și altfel, LCF, 2000, 42; Ion Roșioru, Leagănul și marea iubire, LCF, 2002, 8; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
în diversitatea față de lege și față de legile morale. Sfântul Paul este foarte legat de legea Alianței, care se rezumă la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. El dorește ca credința comunității din Roma să faciliteze anunțul evanghelic în lumea întreagă (Rom 18), de aceea subliniază cu tărie nevoia de reconciliere. Păcatul lor rezidă în faptul că, deși au avut posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu, oamenii nu au vrut să-l adore pe Dumnezeu și nu au fost recunoscători față de El. Când Paul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
subliniază cu tărie nevoia de reconciliere. Păcatul lor rezidă în faptul că, deși au avut posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu, oamenii nu au vrut să-l adore pe Dumnezeu și nu au fost recunoscători față de El. Când Paul folosește cuvântul „lege” (Rom 2,13) se gândește la conținutul legii, adică la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Așa se explică versetul următor: „Căci, atunci când păgânii care nu au lege, din fire fac cele ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt sieși lege
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Așa se explică versetul următor: „Căci, atunci când păgânii care nu au lege, din fire fac cele ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt sieși lege”. Punctul de referință pentru această lege comună este conștiința (Rom 2,15). Aici se află cea mai solemnă afirmație despre existența legii „naturale”, antecedentă oricărei legi pozitive, care oferă oricărui om posibilitatea de a urma în mod conștient calea binelui. Pentru faptul că grecii cunoșteau această lege există referințe în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
imperativul - normă a naturii”. Chiar dacă Paul a trebuit să împrumute termenul din limbajul filosofic al timpului său, el l-a întărit prin reflecția întregii tradiții biblice despre rolul inimii și l-a îmbogățit introducând prezența spiritului (Pneûma) divin. Textul din Rom 2,14-15 arată cum sfântul Paul îmbină vechiul și noul. Cu syneidesis, Paul intenționează să comunice mesajul profeților cu privire la inima omului în care Dumnezeu face cunoscută legea iubirii. Așadar, categoriei biblice de inimă îi este asociată cea de conștiință, de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Paul își încheie reflecția asupra statutului neamurilor așezându-l în contextul judecății lui Dumnezeu. El vrea să spună, de fapt, că această condiție etico-religioasă a neamurilor va apărea în ziua în care Dumnezeu „va judeca secretele oamenilor prin Isus Cristos” (Rom 2,16). În acest mod, încă o dată, el punctualizează care este orizontul religios în care se așează discursul despre conștiință. 1.1.2.2 Loc al întâlnirii cu Dumnezeu Concepția potrivit căreia conștiința are de-a face cu divinul este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]