190,296 matches
-
are valoarea (apostroful denotă derivata), care devine singulară în limita formula 53 În calculele care utilizează distribuția microcanonică, singularitățile sunt evitate făcând trecerea la limită doar în rezultatul final. Pentru un sistem care schimbă energie cu exteriorul în cantități arbitrare, o analiză a modului în care acest proces are loc la scară microscopică duce la concluzia că densitatea de probabilitate depinde exponențial de energia sistemului, adică de hamiltoniană. Se obține distribuția "canonică" Pentru a satisface condiția de normare (5), parametrul formula 56 trebuie
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
transfer de substanță, este convenabilă descrierea sa printr-un colectiv statistic macrocanonic, care este o colecție ponderată de colective statistice canonice, câte unul pentru fiecare componentă. Fie formula 60 numărul de componente și formula 61 cantitățile în care sunt prezente aceste componente. Analiza modului în care decurge schimbul de substanță la scară microscopică, similară celei făcute pentru schimbul de energie, arată că densitatea de probabilitate depinde exponențial de fiecare dintre aceste cantități în parte. Distribuția "macrocanonică" are forma unde este "funcția de partiție
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
Mărimile termodinamice "temperatură" și "entropie" urmează să fie definite, în cadrul fiecărei distribuții reprezentative, prin parametrii colectivului statistic asociat sistemului. Odată determinat un potențial termodinamic adecvat situației descrise de colectivul statistic, ecuațiile de stare ale sistemului rezultă prin metode termodinamice standard. Analiza modului în care se stabilește echilibrul termodinamic între două sisteme distribuite microcanonic cu energii formula 88 și formula 89, atunci când sunt aduse în contact termic, arată că produsul formula 90 are un maxim pronunțat pentru o anumită valoare a argumentului (un singur argument
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
Există o relație cu caracter general între tipul de statistică — exprimat prin relațiile (42)-(44) — de care ascultă un sistem de particule identice și valoarea spinului acestor particule: În mecanica cuantică nerelativistă această relație are caracter de postulat, rezultat din analiza datelor experimentale asupra sistemelor de particule identice. O primă formulare, limitată la electroni (care sunt fermioni) e cunoscută ca principiul de excluziune al lui Pauli. Relația dintre spinul semiîntreg/întreg și caracterul de fermion/boson este demonstrată, în ipoteze foarte
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
Royal Bank of Canada etc. ) precum și din Europa. Robert G.Cooper (1994) consideră că procesele faze-porți în forma lor actuală își au originea în prima generație de procese de inovare, dezvoltate de NASA în decada 1960, cu denumirea "Proces de analiză pe faze" ("Phased Review Process"). Procesul de dezvoltare a produselor a fost împărțit în faze succesive pentru a sistematiza și controla colaborarea cu contractorii și furnizorii diferitelor proiecte spațiale. Procesele de analiză pe faze au fost adoptate de armata U.S.
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
NASA în decada 1960, cu denumirea "Proces de analiză pe faze" ("Phased Review Process"). Procesul de dezvoltare a produselor a fost împărțit în faze succesive pentru a sistematiza și controla colaborarea cu contractorii și furnizorii diferitelor proiecte spațiale. Procesele de analiză pe faze au fost adoptate de armata U.S. pentru dezvoltarea armamentului , precum și de firme ca Hewlett Packard. Aceste procese au reprezentat o metodologie de proiectare, aplicată "strict" la proiectarea și dezvoltarea fizică a produsului (personalul de Marketing nu era o
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
de firme ca Hewlett Packard. Aceste procese au reprezentat o metodologie de proiectare, aplicată "strict" la proiectarea și dezvoltarea fizică a produsului (personalul de Marketing nu era o parte componentă a schemei acestor procese). Deși avantajele majore ale proceselor de analiză pe faze au constat în reducerea riscurilor tehnice (datorită verificărilor laborioase ale sarcinilor în fiecare punct de analiză), totuși deficiența majoră a fost lentoarea procesului : proiectele erau reținute "la coadă " până ce fiecare sarcină programată era verificată. Altă deficiență a proceselor
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
dezvoltarea fizică a produsului (personalul de Marketing nu era o parte componentă a schemei acestor procese). Deși avantajele majore ale proceselor de analiză pe faze au constat în reducerea riscurilor tehnice (datorită verificărilor laborioase ale sarcinilor în fiecare punct de analiză), totuși deficiența majoră a fost lentoarea procesului : proiectele erau reținute "la coadă " până ce fiecare sarcină programată era verificată. Altă deficiență a proceselor de analiză pe faze era faptul că acestea tratau numai faza de dezvoltare și nu procesul complet de
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
faze au constat în reducerea riscurilor tehnice (datorită verificărilor laborioase ale sarcinilor în fiecare punct de analiză), totuși deficiența majoră a fost lentoarea procesului : proiectele erau reținute "la coadă " până ce fiecare sarcină programată era verificată. Altă deficiență a proceselor de analiză pe faze era faptul că acestea tratau numai faza de dezvoltare și nu procesul complet de inovare, de la generarea ideilor pînă la lansarea produsului pe piață. Activitățile de marketing erau neglijate. In deceniul 1980, Cooper, R. G. si Kleinschmidt E.
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
planului de acțiuni pentru următoarea fază ; în porți se iau decizii care permit sau nu continuarea proiectului. Modelul generic al procesului faze-porți, pentru proiecte majore, include următoarele faze: (Cooper, R. G. (2000) ) 1) Definirea scopului ("scoping"- l.engl.); 2) Elaborarea unei analize economico-financiare a afacerii (); 3) Dezvoltare; 4) Testare și validare; 5) Lansare pe piață. Inainte de prima fază, într-o etapă preliminară are loc generarea unor idei asupra viitorului produs, iar ulterior ultimei faze, se efectuează analize post-lansare.În etapa preliminară
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
l.engl.); 2) Elaborarea unei analize economico-financiare a afacerii (); 3) Dezvoltare; 4) Testare și validare; 5) Lansare pe piață. Inainte de prima fază, într-o etapă preliminară are loc generarea unor idei asupra viitorului produs, iar ulterior ultimei faze, se efectuează analize post-lansare.În etapa preliminară, de generare a ideilor (denumită și "faza 0") au loc activități de creare a unor noi idei , de exemplu prin brainstorming, iar o dată ce echipa proiectului a selectat o idee de nou produs, aceasta trebuie să treacă
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
etc. [http: //www. stage-gate. net/downloads/working papers/wp 30. pdf]. Conținutul activităților efectuate de membrii echipei proiectului de inovare este următorul: "Faza 1"-se efectuează o evaluare preliminară de piață, tehnică și financiară a ideilor asupra noului produs. "Faza 2", de analiză economico-financiară sau "studiu de caz" este un plan schematic care oferă justificarea financiară, concurențială și de piață pentru produs și în acest scop se realizează studii de piață detaliate, evaluarea fezabilității tehnice, definirea produsului, analiza economico-financiară, planificarea proiectului (evenimente, sarcini
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
noului produs. "Faza 2", de analiză economico-financiară sau "studiu de caz" este un plan schematic care oferă justificarea financiară, concurențială și de piață pentru produs și în acest scop se realizează studii de piață detaliate, evaluarea fezabilității tehnice, definirea produsului, analiza economico-financiară, planificarea proiectului (evenimente, sarcini, acțiuni pentru faza următoare de dezvoltare). Astfel se fundamentează deciziile de angajare a resurselor în fazele următoare ale procesului. "Faza 3" conține dezvoltarea fizică a produsului și un concept de marketing. Se dezvoltă planuri de
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
următoare de dezvoltare). Astfel se fundamentează deciziile de angajare a resurselor în fazele următoare ale procesului. "Faza 3" conține dezvoltarea fizică a produsului și un concept de marketing. Se dezvoltă planuri de fabricație sau operaționale, planuri de marketing, se fac analize de costuri, se monitorizează feedback-ul de la clienți, sunt definite planuri de testare a produsului pentru faza următoare. Rezultatul fazei 3 poate fi un prototip al produsului, testat în firmă sau o mostră de produs. "Faza 4" conține activități referitoare
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
activități referitoare la testarea internă a produsului, teste în condiții de exploatare la clienți, teste de piață, producție de probă sau producție-pilot. In "faza 5" are loc implementarea completă a planului de producție, încep vânzările și se monitorizează rezultatele. Obiectivul analizei post-lansare este compararea rezultatelor reale obținute cu cele așteptate pentru întregul proiect de dezvoltare a noului produs. Procesul faze-porți nu este un proces liniar: într-adevăr, în interiorul fazelor există multe bucle, iterații iar unele activități sunt efectuate secvențial, altele în
Procesul faze-porți () [Corola-website/Science/315509_a_316838]
-
o problemă, în parte datorită sistemelor de siguranță instalate în modulul de comandă în urma incendiului din misiunea Apollo 1. Când Apollo 13 s-a apropiat de Pământ, echipajul a largat modulul de serviciu și l-au fotografiat pentru o viitoare analiză. Echipajul a raportat că panoul Sectorului 3 care conținea pilele de combustie, rezervoarele de hidrogen și oxigen, lipseau din modulul de serviciu. După abandonarea lui "Aquarius", modulul de comandă "Odyssey" a aterizat în siguranță în Oceanul Pacific. Echipajul era în stare
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
impresionismului nu a fost unul prea uzitat în epocă. Se poate spune că decorativismul, cloazonismul și sintetismul sunt caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide, delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Pictura lui Apcar Baltazar este caracterizată de o desconsiderare a preciziei, de o nerespectare a realității obiectelor, de o mai puțină finisare a detaliului și în general de o
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Petrașcu, Iosif Iser, Dărăscu sau Tonitza - au cunoscut-o, nu este greu de constatat că niciunul dintre aceștia din urmă nu a depășit faza căutărilor la vârsta la care Apcar Baltazar s-a stins din viață. Dacă se face o analiză a ceea ce a realizat Ștefan Luchian până în anul 1897, Theodor Pallady la 1900, Francisc Șirato la 1906, Gheorghe Petrașcu la 1901, Nicolae Dărăscu la 1912, precum și Jean Steriadi alături de Camil Ressu la 1909, se poate constata cu mici excepții că
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
personală, iar cele colective au fost sporadice. O regularitate în activitatea expozițională, el a avut-o doar în cadrul evenimentelor artistice organizate de către "Tinerimea artistică". Dacă imposibilitatea realizării unei cronologii a operei sale este o certitudine, se poate constata că și analiza evoluției artistice suferă de aceleași cusururi. În susținerea afirmației vin mulțimea de procedee tehnice pe care le-a folosit, diversitatea preocupărilor și a tematicii alese, precum și o varietate debordantă a formulelor stilistice, dintre care unele au fost finalizate și multe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
final a dobândit mari virtuți decorative. Se poate spune ca o concluzie că decorativismul, cloazonismul și sintetismul sunt caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide, delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Autoportretele au reprezentat pentru Apcar Baltazar, lucrări de maturitate artistică. Pictorul și-a realizat autoportretul de mai multe ori ((3), (4), (5)), frământat de gânduri și interiorizat. Din ținuta
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Demetrescu Mirea a avut-o asupra lui Apcar Baltazar se poate observa în portretele pe care acesta din urmă le-a realizat. Înrâurirea a fost una evidentă, dar nu a fost de lungă durată. Se poate vedea acest lucru în analiza portretelor de început, realizate în primii ani ai secolului al XX-lea. Portretul propriu-zis a fost profilat pe fonduri întunecate, iar starea psihică a personajelor transpare prin atitudinea gânditoare în care ochii au prim planul. Elementele formale care țin de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
preocuparea artistului a rămas în aceea de a face pictură și nu altceva. Această afirmație este susținută de tehnica impresionistă aleasă, în tușele scurte și nervoase sau în trăsăturile lungi ale penelului care definesc lapidar formele. Este de menționat în analiza kitsch-ului, tabloul "Pân' la madam Popescu", unde apar distonanțe și stridențe. Acest fapt este ușor de observat prin felul cum artistul a alăturat roșul gardului cu verdele caselor vecine. Vasile Florea, prin analiza complexă a operei lui Baltazar făcută
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lapidar formele. Este de menționat în analiza kitsch-ului, tabloul "Pân' la madam Popescu", unde apar distonanțe și stridențe. Acest fapt este ușor de observat prin felul cum artistul a alăturat roșul gardului cu verdele caselor vecine. Vasile Florea, prin analiza complexă a operei lui Baltazar făcută în anul 2015, bănuiește în această lucrare un caz tipic de kitsch voit creat de autor. Nu se poate închipui o astfel de cromatică la artistul român, ținând cont de măiestria operei pe care
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Bathory înaintea lui Mihai și coperta în care am încercat să rezum epopeea noastră națională"”. Nu se știe nimic (vezi secțiunea Controverse, incertitudini) despre soarta acestor ilustrații și proiecte, iar din investigațiile pe care Vasile Florea le-a făcut în analiza edițiilor de după anul 1902 asupra operei lui George Coșbuc, a rezultat faptul că toate acestea nu confirmă în realitate afirmațiile făcute în documente. Din lucrările care au rămas posterității, s-a păstrat doar o schiță intitulată "Atelaj", care pare să
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
fiind centrat ca țintă spre decorativism. Procupări similare în Apusul Europei le-au avut grupul prerafaeliților englezi - Pierre Puvis de Chavannes și Gustave Moreau, unii nazarineni germani sau rușii - Mihail Vrubel, Andrei Riabușkin, Victor Borisov-Musatov și mulți alții. La o analiză mai aprofundată se poate constata că Apcar Baltazar are cu cei din urmă unele apropieri și similitudini, fără ca între aceștia să fie o relație evidentă. Semnificative în tematica istorică a operei lui Apcar Baltazar sunt lucrările "Capul lui Moțoc vrem
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]