23,584 matches
-
ale indicelui, mai ales în cazul țărilor cu un nivel scăzut de dezvoltare. Trebuie subliniat însă faptul că indiferent de metodologia de calcul a IDU, țări precum Canada, Norvegia, Japonia, Olanda, Suedia etc. s-au situat în permanență în fruntea clasamentului. De asemenea, calculul unui indice hibrid al dezvoltării umane, din cinci în cinci ani, pentru o perioadă de 40 de ani (1970-2010) a evidențiat faptul că majoritatea țărilor au înregistrat progrese. Calea progresului a fost însă diferită, mai ales pentru
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și două japoneze (Mizuho, Mitsubishi Tokyo Financial Group). Dar aceste corporații financiare au particularități care le deosebesc, într-o măsură importantă, de corporațiile ne-financiare, și în mare parte nu vor face obiectul studiului nostru. UNCTAD face totodată și un clasament separat al transnaționalelor din țările în curs de dezvoltare. Chiar și literatura de specialitate se referă în ultimul timp la fenomenul „transnaționalelor din țările Lumii a Treia”. Nu agreez însă aceste separări. De altfel, și din tabelul 1.3 putem
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
excludere, și cât din fluxurile de investiții străine directe sunt explicate de alte variabile decât cele luate în calcul. Între aceste variabile omise, IPP-urile specifice sunt, fără îndoială, un factor important. Figura 6.4 - Investițiile potențiale și efective, după clasamentul pe țări (țările sunt notate după apartenența la diferite grupuri de țări - EU-15, CEEC, non-EU) (Sursa: Voinea, Simionescu, 2006) Notă: 38 de observații. Indicele investițiilor potențiale este o medie pe anii 2000-2002, iar fluxurile de investiții efective sunt pentru anul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sunt notate după apartenența la diferite grupuri de țări - EU-15, CEEC, non-EU) (Sursa: Voinea, Simionescu, 2006) Notă: 38 de observații. Indicele investițiilor potențiale este o medie pe anii 2000-2002, iar fluxurile de investiții efective sunt pentru anul 2002. Am folosit clasamentul pe țări (cifrele reprezintă locurile ocupate de fiecare țară). Investițiile efective au fost variabila dependentă, iar ecuația este redată în figură. Acest test simplu este, desigur, discutabil. Cum nu am găsit date sau proxy pentru IPP-urile specifice (nici nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
coordonata reformistă, anticomunistă, ideologic mai de centru-dreapta, ca să folosim un limbaj ce ține de delimitările partizane vest-europene, putând avea o oarecare susținere, apoi, odată cu alegerile generale din 2000, PSD (adică social-democrații sau antireformiștii, respectând limbajul comun) devine primul partid în clasamentul dobrogean. Se pot face numeroase interpretări în ceea ce privește acest comportament electoral, dar nicidecum nu se pot identifica clivaje politice sau delimitări ideologice. Realitatea empirică electorală din Dobrogea ne plasează mai degrabă în proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
pe viitor. În topul celor mai bine cotate 10 instrumente internet destinate cercetării, realizat de către CNET, DIIGO ocupă un merituos loc 4, după Enciclopedia Britanica, Wikipedia și FreeDemon 2, dar înaintea lui Google Scholar Beta, Google Book Search etc. Acest clasament, realizat în octombrie 2006, este deosebit de important pentru DIIGO și, cu siguranță, îi va folosi în viitor la atragerea unui număr tot mai mare de adepți. Dezavantajul utilizării acestei aplicații este faptul că încă nu a fost realizată complet, că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe viitor. În topul celor mai bine cotate 10 instrumente internet destinate cercetării, realizat de către CNET, DIIGO ocupă un merituos loc 4, după Enciclopedia Britanica, Wikipedia și FreeDemon 2, dar înaintea lui Google Scholar Beta, Google Book Search etc. Acest clasament, realizat în octombrie 2006, este deosebit de important pentru DIIGO și, cu siguranță, îi va folosi în viitor la atragerea unui număr tot mai mare de adepți. Dezavantajul utilizării acestei aplicații este faptul că încă nu a fost realizată complet, că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
propoziție Întâlnindu-se alternanța diferitelor variante. Este o situație caracteristică acestei epoci de căutări În planul expresiei lingvistice culte, de formare a unei limbi literare moderne. Câteva forme sunt vehiculate mai des, fără a se putea afirma că există un clasament al frecvenței acestora, ele fiind folosite mai curând la Întâmplare: (1) franțoz, care pare să fie cel mai caracteristic pentru Transilvania, datorită etimologiei sale germane (Franzose); probabil din cauza acestei circulații preponderent regionale, dicționarele nu Îl Înregistrează de obicei, așa că nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pingea. Este un exercițiu care se folosește ca mijloc principal în pregătirea probelor de viteză. Contribuie la creșterea vitezei de execuție a alergării, la ocuparea unei poziții favorabile într-un pluton de alergare, la ocuparea unui loc mai bun în clasamentul unei curse de alergări de rezistență și la obținerea unei performanțe bune în probele de viteză și în sărituri. Succesiunea metodică: - mers, trecere în alergare ușoară urmată de accelerare liberă pe 30 - 50m; - alergare ușoară alternată cu alergare accelerată la
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
actual Președinte al Statelor Unite. Și tot așa se poate explica de ce copiii care nu au fost În stare, pentru un premiu În bani, să găsească Irakul pe harta lumii, reproduc cuvânt cu cuvânt versurile cântecelor situate pe primele locuri În clasamente.” În acord cu cele expuse mai sus, Gilles Lipovetsky susține ideea apariției „copilului hiperconsumator” (2007, p. 101-102): „Societatea de hiperconsum nu e doar martora dezintegrării culturilor de clasă, ci e contemporană și cu promovarea aceluiași model consumerist emoțional individualist În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
multe criterii (McMillan, 1992; Radu, 2000; Gall, Gall și Borg, 2007): -În funcție de modalitatea de interpretare a rezultatelor, distingem testele normative și testele criteriale. Testele normative presupun compararea rezultatelor unui subiect cu rezultatele grupului de referință. Ele permit realizarea unui „clasament” al subiecților, fiind valorizată posibilitatea de comparare interindividuală. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la un nivel prestabilit al performanței în domeniul de interes. Scorurile obținute de un subiect sînt interpretate în raport cu un criteriu, nu în contextul rezultatelor grupului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Karmel, 1978; Radu, 2000. indică măsura în care un item face diferența între subiecții cu performanțe înalte și cei cu performanțe scăzute. Se poate calcula ca diferență între procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea superioară a clasamentului, realizat pe baza scorurilor totale la test (primii 27-33% dintre subiecți) și procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea inferioară a clasamentului (ultimii 27-33%). Valoarea minimă acceptată a coeficientului de discriminare este de 25%. În ultima etapă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ca diferență între procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea superioară a clasamentului, realizat pe baza scorurilor totale la test (primii 27-33% dintre subiecți) și procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea inferioară a clasamentului (ultimii 27-33%). Valoarea minimă acceptată a coeficientului de discriminare este de 25%. În ultima etapă de construire a unui test, revizuirea, o parte dintre itemi sînt fie reformulați, fie eliminați în funcție de rezultatele analizei privind caracteristicile prezentate anterior. Pentru a fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ale ethos-ului diverselor popoare. În imensa majoritate a cazurilor în care am întrebat studenții care ar fi țara pe care o consideră la polul opus României din perspectiva calității vieții sociale, răspunsul a fost Germania, la mare distanță în „clasament” apărând Japonia pe locul doi. Germania rămâne un reper permanent ca popor capabil să refacă, în doar câteva decenii, o țară complet devastată de război. Dar ce îi face pe germani capabili de un asemenea efort colectiv colosal? Prin extensie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
vedem unde ne situăm atunci când vine vorba de aspectele pozitive sau de cele negative. Analiza de față se justifică încă de la început prin faptul că, de cele mai multe ori, atunci când sunt cuantificate aspecte pozitive, România se află pe ultimele poziții în clasamentele internaționale. De exemplu, conform unei analize a Directoratului pentru Politică Regională al Comisiei Europene, pentru cercetare și dezvoltare România cheltuie doar 0,5 % din PIB - cel mai mic procent înregistrat de către o țară din UE, media fiind de 2% din
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
juridic au fost îmbunătățite, 45% consideră că acestea s-au agravat. În ceea ce privește corupția, 13% consideră că situația s-a ameliorat, în timp ce o majoritate de 53% apreciază că s-a înrăutățit. De asemenea, „din 2007, România a pierdut 6 locuri în clasamentul realizat pe baza indicelui de percepție a corupției al Transparency International, cu un declin în cotarea percepției corupției<ref id=”1”>Raport MCV, 2012, p. 12.</ref>”. Conform Barometrului Global al Corupției 2010, partidele politice și parlamentul sunt considerate instituțiile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
des combinarea intenționată a lui alde cu nume străine, care contrastează cu caracterul său popular-familiar: Cred că nici alde Spengler sau Heidegger nu s-ar fi putut abține (biblioteca.ct.ro); Dacă veneau și alde Eviscerator sau Overlord se schimba clasamentu (computergames.ro); de-alde Rothschild (dezvaluiri.as.ro); Alde Poul Thomsen în ce calitate se afla aici? ("Dimineața", nr. 180, 1997); Vocea îi aparține lui Jorn Lande, care s-a angajat în competiția "cine are mai multe proiecte" cu alde
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
nominale determinate, care nu corespund uzului prototipic, având drept centru un substantiv propriu care nu desemnează o persoană (a), un substantiv comun (b) sau substantivizarea ad-hoc a unei sintagme citate (c): (a) Nu m-ar mira ca, în mai sus-pomenitul clasament, România să se afle alături de alde Botswana sau Kiribati ("Evenimentul", 3.V.2008); Fie alde PRM nu este capabil să priceapă acest mecanism simplu, acțiune-reacțiune, fie îl utilizează din plin spre propriul folos (EZ 23.I.2004); (b) pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
decât întreaga clasă de infracțiuni contra proprietății. Anual, Transparency Internațional, asociație implicată activ în depistarea cauzelor corupției, formelor de manifestare ale acesteia cât și în măsurarea percepției fenomenului de către populație, mediile de afaceri, experți în diverse domenii, instituții ș.a., alcătuiește clasamente acordând note de la 1 la 10 10 fiecărei țări evaluate (zero reprezentând cel mai înalt grad de corupție, iar 10 cel mai scăzut). Într-un asemenea top, întocmit în anul 2008, România a ocupat locul 85 cu nota 3, dintr-
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
în intervalul scurs din primăvara lui 1945. La 23 mai Congresul a aprobat ajutorul american către Grecia și Turcia. Acestea erau clasificate, în funcție de importanța lor pentru securitatea americană, pe locurile 9-10, după Europa Occidentală și Canada. Dar în funcție de urgența ajutorului, clasamentul avea în primele poziții Grecia și Turcia, conform unui raport al Comitetului Mixt de Analiză Strategică, adresat la 29 aprilie 1947 Statului Major Combinat. Tot la 23 mai 1947, Echipa de Planificare Politică a Departamentului de Stat a arătat că
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
vot (regula pluralitară, regula aprobării și regula Borda). Concluziile experimentului au fost că folosirea unor reguli de vot diferite într-o alegere duce la câștigători diferiți (sub regula Borda am avut un alt câștigător) și la schimbări ale ordinii în clasamentul alternativelor; precum și că s-a votat strategic în cadrul situației experimentale. Cu toate acestea cercetarea din decembrie 2010 prezintă anumite carențe la nivel de validare științifică: - Numărul mic de subiecți care au participat la experiment - 94 de subiecți. electorale desfășurate pe
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
participat la experimentul nostru a fost de 1335. a) Secția Buiucani La secția Buiucani au fost supuse situației experimentale în total 308 persoane. În urma experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Buiucani clasamentul primelor trei alternative nu se modifică, cu toate că alternativa numărul trei - Buliga - crește substanțial în ceea ce privește numărul de voturi primite sub auspiciile regulilor aprobării și Borda. b) Secția Centru La secția Centru au fost supuse situației experimentale în total 186 de persoane
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
primite sub auspiciile regulilor aprobării și Borda. b) Secția Centru La secția Centru au fost supuse situației experimentale în total 186 de persoane . În urma experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Centru clasamentul primelor două alternative nu se modifică, iar alternativa trei rămâne aceeași în cazul regulii majorității și Borda (Buliga), modificându-se în cazul regulii aprobării (Godea). c) Secția Botanică La secția Botanică au fost supuse situației experimentale în total 233 de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
modificându-se în cazul regulii aprobării (Godea). c) Secția Botanică La secția Botanică au fost supuse situației experimentale în total 233 de persoane . În urma experimentului am avut pe cele trei reguli de vot următoarele rezultate: Observăm că pe secția Botanică clasamentul primelor două alternative nu se modifică, iar alternativa trei este la egalitate (BuligaGodea) pe regula majoritară și dă câștigătoare alternativa Buliga pe regulile aprobării și Borda. d) Secția Ciocana La secția Ciocana au fost supuse situației experimentale în total 306
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
câștigătoare alternativa Buliga pe regulile aprobării și Borda. d) Secția Ciocana La secția Ciocana au fost supuse situației experimentale în total 306 persoane (având 306 răspunsuri valide și niciunul lipsă, după cum arată tabelul 7.10). Observăm că pe secția Ciocana clasamentul primelor două alternative nu se modifică, iar alternativa trei (Buliga) este pe aceeași poziție pe regula majorității și pe regula Borda, dar ajunge pe locul patru (în detrimentul alternativei Godea) pe regula aprobării. e) Secția Râșcani La secția Râșcani au fost
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]