19,422 matches
-
cu urma de pe cer lăsată de o stea căzătoare” A fi terapeutul unui pacient muribund ne face să fim conștienți de unicitatea fiecărui individ, în imensa mare a omenirii”. Excursul pe care l-am realizat în problematica bolii, ne-a dezvăluit semnificația ei plurală. Instalarea unei maladii, cu predilecție a celor grave, poartă un mesaj care trebuie decriptat, deoarece simptomele sunt în esență, o deghizare a lipsurilor noastre majore, pe care le ignorăm. Oximoronul despre care vorbește B. Cyrulnik (2006), constituie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
raporturile dintre România și Finlanda nu au avut de suferit. Fără regula rotației, sentimentul de coparticipare, de co-răspundere a statelor participante pentru soarta acestui proces nu ar fi atins cotele cunoscute. Iar virtuțile plenare ale regulei rotației aveau să fie dezvăluite atunci când ea s-a extins asupra locului desfășurării reuniunilor CSCE/OSCE. Astfel, procesul european pentru că el a fost și, într-un sens, rămâne un proces nu a consemnat un fel de capitală a Europei, ci a transformat Continentul însuși, țările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
societatea are nevoie de stabilitate pentru a exista 7 și a se menține. Numai în echilibru sau stabilitate societatea poate funcționa și își poate îndeplini imperativele funcționale: socializare, reproducere, educație, integrare ș.a. De aceea, e suficientă o teorie care să dezvăluie mecanismele persistenței unui sistem, a proceselor prin care se menține, pentru a avea, ipso facto, o teorie a schimbării și a proceselor care dezechilibrează sistemul (vezi Smith, 1973:139-42). Astfel, societatea este imaginată / concepută ca un sistem atât pe nivelul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în România postcomunistă ne dezvăluie că atitudinile pesimiste prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu mental dominant
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e compusă dintr-o aglomerare de mici schimbări neobservate imediat, dar care pot modifica de la o generație la alta "stocul de tradiții" lăsând "iluzia identităților". Deci, chiar dacă diagnoza identității realizată la momentul Tk pare corectă, numai mărturia lui Cronos poate dezvălui corectitudinea sa. CAPITOLUL 6 SUDIU DE CAZ IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ LA TINERI: STATU-QUO ȘI PROTEISM Am arătat în ultimul capitol ce este și cum se poate studia identitatea socioculturală. A venit momentul să încercăm să răspundem și empiric la întrebarea: "Care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
frază între celelalte: "Asemenea unui renascentist, Corneliu Baba are vocația antropomorfismului, el privește omul ca pe o paradigmă a creației și ca pe un model al Universului însuși, dar asemenea unui moralist însingurat, meditativ și revoltat în același timp, el dezvăluie patetismele și fragilitățile umane, stările majestuoase și iminentele surpări în abis". Textul este ilustrat cu faimosul "Autoportret", efigie mult inconfundabilă, în care nu știi ce să vezi: afișarea serios ritoasă a făloasei autoaprecieri, sau masca histrionică a spiritualului pictor, căruia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Occident, aceasta nu poate îmbrăca decît haina lejeră a divertismentului.) Iată însă că nu chiar despre divertisment e vorba în emisiunea-mamut-non-stop, denumită (inconștient) Big Brother și în care televiziunea e pusă în priză permanentă pentru a... Pentru ce? Pentru a dezvălui, cu mai multă sau mai puțină spontaneitate, ce se petrece, oră de oră, în viața cîte unei familii oarecare. Pe rînd, aleatoriu (oare?), o familie din milioanele continentului american se supune unei radiografieri permanente, zi și noapte, în care viața
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Reținem segmentul: "Fără a fi un artist de factură intelectuală, un conceptual așezat într-un orizont al ideilor premergător actului artistic, ci, dimpotrivă, un vitalist afectuos și, de multe ori, chiar pudic, prin logica interioară a gestului său, el se dezvăluie acum și ca un creator nonfigurativ de lumi ficționale, de pulsiuni umorale și de rațiuni esoterice". Evenimentul anului 2000 a fost, detașat, Tîrgul Internațional de Arte Vizuale (TIAV), aflat la a treia ediție și desfășurat, insolit, la arenele Globus din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Radu Ionescu este întrerupt (neprofesionist? tendențios?) de imagini cu insipidul cuplu ceaușist în timpul vernisajului noului înființat pe-atunci Muzeu al Colecțiilor, de fapt, crimă culturală în care și-au găsit cavoul excepționalele colecții particulare. Felul în care e prezentat... documentarul dezvăluie fără tăgadă stima respectivului post t.v. pentru ignarii dictatori. Ce să crezi? O fi vorba doar de diletantismul postului sau de ceva mult mai grav: de tînjirea pioasă după trista epocă de aur?! Să revin deci, prin deja invocatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arată acum minunata noastră planetă albastră: un vesel (și nu prea) stabiliment al frumuseților și urîciunilor lumii. De n-or fi arătînd mai de totdeauna așa. Pînă la ivirea camerei de luat vederi. Care, într-o clipită, cam imprudent! îți dezvăluie măruntaiele antipozilor. Uitarea! Era și ăsta un refren, mai dincoa'. Popor pașnic, neanexionist (oare?) am găsit, unanim, soluția rezolvării crizei de stabiliment (era să spunem establishment): Uităm. Sau ne facem că uităm. Ne trece repede. Uitarea. Vorba refrenului. Totu-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nivel național ori local pentru a proteja interese economice legitime, inclusiv interesul în menținerea confidențialității datelor statistice și a taxelor; ... d) drepturile de proprietate intelectuală; ... e) datele personale și/sau dosarele confidențiale referitoare la personal, cănd persoană nu consimte să dezvăluie publicului aceste informații și când confidențialitatea este asigurată prin reglementări la nivel național sau local. ... (2) Refuzul accesului la informațiile menționate la alin. (1) se va realiza conform legislației în vigoare. Articolul 52 (1) Conținutul deciziei, incluzând copia autorizației integrate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
unui spirit atât de nuanțat și de liber, în fond, al timpului său. Catolicismul fundamentalist l-a condamnat furios, dat fiind că în viziunea lui Eckhart credinciosul era capabil, prin privirea interioară, să ajungă singur la divinitate, care i se dezvăluia, în urma unor deplieri ale imaginii, printr-una originară, Urbild sau "imagine fără imagine". Altfel, el a reluat prin teoria dublei priviri și a dublei vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cercetarea lui Vlad Georgescu este fundamentală pentru înțelegerea corectă a fenomenului, altminteri dificil de creditat, din cauza numărului redus de scrieri specializate (de teorie politică). Printre conceptele politice românești, autorul introduce temele principale și sub-secvențe ale lor (enumerarea este utilă, pentru că dezvăluie sistematic și obiectiv relevanta "listă" de argumente ale medievalității noastre): "Sensul istoriei românești" − decăderea civilizației, explicațiile teoretice, cauzele decăderii, poziția geografică, elemente alogene neintegrabile, conștiința decăderii politice și economice; valoarea istorică, domnii militari, diplomații și cărturarii, critica severă a condițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
problemă culturală sau ideologică. (Alexandrescu 33) Mit și istorie Mitul povestește o istorie sacră, adică un eveniment primordial, care a avut loc la începutul timpurilor și ale cărui personaje sunt zei și eroi civilizatori. De aceea, mitul instaurează adevărul absolut ... ; dezvăluind cum o realitate a luat ființă, constituie modelul exemplar, nu numai al riturilor, ci și al oricărei activități umane semnificative... (Eliade, Încercarea labirintului 134) Imaginarul evului mediu ne relevă astăzi laturi spectaculoase ale lumii vechi, prin fragmentele de text și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sale, va insista asupra traseului în istorie al românilor și asupra originii lor daco-romane, nu fără a trimite la situația lor dificilă, cauzată de otomani: Dar îngăduie cel puțin să arăt în cuvinte simple de unde se trage neamul moldovenilor, să dezvălui aceasta lumii și câtă vreme mai sunt vii moldovenii robiți sub cruda tiranie... (218, 245). Pentru a acredita această proveniență nobilă și a-l susține pe Ureche − "noi de la Râm ne tragem" (9) −, cronicarul recurge atât la surse istorice regionale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
loc despre Monastirea Argeșului că românii au ales-o pentru că ... sufletul lor se recunoaște în mitul sacrificiului suprem, care face să dureze o operă construită de mâna omului, fie o catedrală, o țară sau o colibă. (44) Aceeași structură este dezvăluită și de fragmentul din Cronica moldo-rusă (aflată în relație cu cronica putneană, în varianta sbornicului de la Slatina) despre frații Roman și Vlahata, predecesorii lui Dragoș-Vodă. Întemeierea "după legea vechilor râmleni" a țării Maramureșului are la bază, conform legendei, pierderea de către
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
autocrației românești (domnitor-cruciat sau întemeietor, dar și abateri morale sau instituționale de la regulă, plasate în registrul senzaționalului); sinteze ale istoriei locale (cronici) și cărți de învățătură (mixte în compoziție, laic-religioase); divin și monstruos. Într-o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria sau tipologii ale sfinților-martiri
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tot ce ține de orizontul viețuirii omenești. După cum se vede, ceea ce numim "filosofie" (mai bine zis, "istorie a filosofiei") va constitui, în primă instanță, universul de discurs (logica aflându-se și ea în acest univers). Condiționările judicativului constitutiv vor fi dezvăluite în privința rostului lor filosofic. În fond, evenimentul la care am făcut referire mai devreme și pe care trebuie să-l tematizăm în cele ce urmează aparține istoriei filosofiei. Dar tocmai pentru că limitele acesteia sunt bine trasate de tradiția însăși, reconfirmându
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de natura dictaturii judicativului. Problema care o vizează pe aceasta din urmă are încă șansa de a fi reformulată în așa fel încât să fie cel puțin relaxate convențiile analitice și dialectice; totuși, numai după ce dictatura judicativului își va fi dezvăluit ea însăși, supusă unei reducții fenomenologice, rădăcinile și, totodată, limitele în reglarea oricărui tip de discurs, sau a oricărui gând, rostire, făptuire. Lucrarea de față face parte dintr-un plan de lucru mai cuprinzător pe tema judicativului, pe care țin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin care se încearcă delimitarea speciilor de discurs filosofic sau chiar întocmirea unor ierarhii ale acestora, unde apar (sunt prezente) toate speciile rostirii întocmite în istoria filosofiei și numite "discipline filosofice". Ne întrebăm, totuși, dacă dintotdeauna filosofia a încercat să dezvăluie temeiurile cunoașterii, evaluându-și neîncetat șansele puterii ei de pătrundere în secretele lumii, făcând din a ști de ce știi ceea ce știi un ideal absolut. Întotdeauna filosofii au simțit impulsul către cercetarea felului în care apare cunoașterea, căpătând astfel o cale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sisteme", "concepții", "probleme și soluții", "teorii" etc. De asemenea, mai putem spune că, încă înainte de Aristotel, unul dintre gânditorii socotiți exemplari în privința practicării filosofiei chiar în planul interesului pentru înțelegerea de sine în sensul lămuririi asupra puterii cunoașterii de a dezvălui ceea-ce-este în lume -, anume Socrate, deschidea un spațiu de înaintare a filosofării (filosofarea fiind un reflex al minții aruncate într-un orizont al uimirii) prin ideea recunoașterii necunoașterii, socotită îndoielnică în mediile "oficializate" ale filosofiei, totuși nu mai puțin solidă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
parte, ideea tocmai formulată are ea însăși "natura" unui ideal (filosofic). Iar dacă acceptăm diferența dintre cele două idealuri și ea este limpede chiar la nivel strict nominal și formal suntem constrânși să admitem, mai departe, că filosofia s-a dezvăluit, la un moment dat, în două "forme", cea dintâi fiind dominată de idealul exprimat prin "a ști de ce știi ceea ce știi", cealaltă conformă idealului exprimat ca "recunoaștere a necunoașterii". A doua, activă la un moment dat în istoria filosofiei, anume
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului, anume aceea dintre judicativul constitutiv și cel regulativ. De aceea, părerea în cauză motivează proiectul unei "istorii fenomenologice a judicativului", care pune în mișcare tocmai aceste diferențe. În sfera gândirii intrate în formele "autorizate" ale filosofiei, temeiul cunoașterii se dezvăluie prin semne multiple; oricum, el apare mai degrabă ca rezultat al unei simple decizii. Dar prin actul gândirii care își face "obiect" din uimirea proprie celui care se îndeletnicește, pentru o clipă, cu întrebarea despre "originea originară" a lucrurilor, este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pare a fi, luând în seamă ceea ce s-a întâmplat în anumite perioade ale istoriei filosofiei, pentru "spargerea" orizontului de care vorbeam și în schematizarea reliefului non-judicativului, calea analogiei (gr. analogia). Aceasta ar mai putea fi în stare să ne dezvăluie "realități" ascunse altminteri, dar mai cu seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice" corespunzătoare, fiindcă din această perspectivă analogia ("asemănarea") devine, chiar la Aristotel, o
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Organon-ului, mai cu seamă în primele două, Categoriile și Despre interpretare, Aristotel analizează elementele discursului și dintr-o perspectivă ontologică, chiar dacă țintește să construiască un instrument (organon) "logic" cu ajutorul căruia să descopere greșelile produse în argumentare, în fond, să dezvăluie erorile logice ale sofiștilor (adică "sofismele"). Tocmai pentru atingerea acestui scop, Aristotel implică în discuție conceptul adevărului, singurul criteriu în baza căruia putem decide dacă un produs al gândirii reprezintă o eroare; produsele gândirii sofistice trebuiau testate pe temeiul adevărului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]