19,061 matches
-
dispune de șapte habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Turbării active și Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Maramureșului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite două rarități floristice: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica") (specii floristice protejate prin acceași "Directivă Europeană 92/43/CE" din 21 mai 1992); care vegetează alături de: vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum"), șuvară ("Molinia
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
din 21 mai 1992); care vegetează alături de: vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum"), șuvară ("Molinia caerulea"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), ruin ("Succisa pratensis"), târsă ("Deschampsia cespitosa"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), coada racului ("Potentilla erecta"), bozățel ("Veratrum album"), țăpoșică ("Nardus stricta"), iarbă albastră ("Molinia coerulea"), sau diferite specii de rogozuri ("Carex brizoides, Carex pauciflora, Carex echinata, Carex limosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
înălțate, de unde pândește rozătoarele. Sunt păsări monogame și trăiesc în perechi. De obicei cuiburile sunt făcute pe stânci protejate: pe malul râului, pe faleze, pe un afloriment stancos, foarte rar în copaci. Construiește un cuib voluminos din bețe căptușit cu iarbă și resturi de pradă. Ouăle sunt depuse în mai-iunie. Depune 3-5 ouă; dar poate depune un număr mai mare de ouă (până la 7) în sezoanele bune, când hrana este abundentă. Incubația durează circa 30 de zile. Puii se acoperă cu
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion"; Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp." și Zăvoaie cu "Salix alba
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), țigănuș ("Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Hypodryas maturna", "Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
sassanid își întreabă fiul în timp ce îi examinează cunoștințele: „Care sunt bucatele cele mai alese, păsările cele mai frumoase, cărnurile cele mai gustoase, peltelele cele mai răcoritoare, fierturile cele mai bune, fructele cele mai parfumate, cântecele cele mai plăcute, cele șapte ierburi pentru supe, florile cele mai înmiresmate, femeile cele mai fermecătoare și bidivii cei mai iuți?”. Harun al-Rashid este înfățișat în cele "1001 de nopți" gătind un pește: „Harun a luat tigaia, a așezat-o pe foc, a pus în ea
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
rândul lor previziuni pentru viitor. În ziua de 20 martie, se prepară un fel de mâncare numit ‘’yedilevi’’ ce se prepară din șapte feluri diferite de fructe. La cei care trăiesc în regiunea Antalya, există crendința că animalele care mănâncă iarbă proaspătă în dimineața zilei de "Nevruz" vor fi protejate de boli tot anul și este prezent și obiceiul de a citi anumite sure din Coran unor frunze de măslin pe care mai apoi le aruncă în apă zicând: Tinerii din
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
-le în coji de ceapă și pregătesc felurite tipuri de mâncare, sarmale, plăcinte și "kalburbastı" (produse de patiserie), cei mici le urează celor mari "Sultan nevruzunuz mübarek olsun" (Sultan Nevruz Fercit!), iar pe 21 martie, familiile, apropiații pleacă împreună la iarbă verde, înainte ca soarele să răsară. Acest loc depinde foarte mult și de așezarea geografică a satelor. Dacă satul este situat pe malul mării, oamenii aleg să meargă să petreacă pe plajă, dacă este vorba de un sat fară plajă
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
sub un zid străpuns de o poartă boltită, se întindea un important edificiu construit la același nivel și unde ajungea apa: acolo erau instalate spălătoria, plină de putinele, și farmacia care avea ieșirea spre grădina botanică bine adăpostită, unde creșteau ierburi de leac. Farmacia conținea 107 borcane mai mari sau mai mici și 200 de sticle „unde sunt leacuri pentru uzul casei și pentru ușurarea sărmanilor.” Alături, o distilerie, laborator cu cuptoare, alambicuri, cazane, serpentine și retorte, care serveau la fabricarea
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Agaricus campestris=ciupercă de bălegar), este o specie saprofita de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord la marginea de păduri, în zone cu iarba unde de obicei pasc ierbivori, dar de asemenea prin poieni de conifere, mai rar în păduri pe langă pini, brazi și molizi, crescând solitar sau în grupuri mici, de la câmpie până la munte, din (mai) iunie până în octombrie. Genul "Agaricus" este
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
și pentru salvarea oamenilor și a bunurilor. La 24 august 1870 poliția elaborează instrucțiuni prin care interzicea depozitarea lemnelor și a paielor în poduri, trecerea străzilor cu facle, aprinderea țigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor, aprinderea focurilor de paie și iarbă uscată, lăsarea lumânărilor aprinse în case. Atelierele de meseriași trebuiau dotate cu pompe, butoaie de apă, scări, găleți și căngi, iar participarea cetățenilor la stingerea incendiilor era obligatorie. Din 1890 trebuiau dotate și locuințele cu mijloace de stingere (butoaie, găleți
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
la Agigea. ul este un pește marin litoral. Trăiește în general solitar sau mai rar în cupluri, în zona litorală a mărilor la adâncimi de 2-50 m, unde este fund pietros, printre pietre sau stânci subacvatice sau între tufele de ierburi marine de "Zostera" sau de "Posidonia". Peștii mai mari se întâlnesc la adâncimi mai mari decât puietul. Buzatul este un pește prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care se ascunde sub pietre și printre ierburile marine de "Zostera" la
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
sau între tufele de ierburi marine de "Zostera" sau de "Posidonia". Peștii mai mari se întâlnesc la adâncimi mai mari decât puietul. Buzatul este un pește prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care se ascunde sub pietre și printre ierburile marine de "Zostera" la apropierea unui plonjor. Se hrănește în primul rând cu moluște, dar și cu crustacee, echinoderme și pești. Cu ajutorul dinților caniniformi puternici, dispuși pe un singur rând pe cele două fălci poate sfărâma carapacele crustaceelor sau cochiliile
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
geografi de la Universitatea din Moscova. Relieful rezervației este muntos. Piscurile sale sunt erodate, de o înălțime redusă și acoperite cu păduri, precum Muntele Massime, popular printre excursioniști. Versanții sudici sunt acoperiți cu păduri, precum și cu silvostepă, având poieni cu diferite ierburi. Fiecare zonă a rezervației are particularitățile sale. Rezervația este situată la capătul sudic al ecoregiunii "Tundra și pădurile montane din munții Ural", care este o zonă de întâlnire între zonele de vegetație din Europa și din Asia (peste Munții Ural
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
s-a desfășurat la All England Lawn Tennis and Croquet Club în Wimbledon, London, United Kingdom, între 23 iunie și 6 iulie 2014. A fost a 128-a ediție și al treilea turneu de Grand Șlam al anului, jucat pe iarbă, făcând parte din ATP World Tour, WTA Tour, ITF Junior Tour și NEC Tour. A fost organizat de All England Lawn Tennis Club și de Internațional Tennis Federation. Andy Murray din Marea Britanie a fost campionul ediției anterioare a competiției în
Turneul de tenis de la Wimbledon 2014 () [Corola-website/Science/332606_a_333935]
-
dar și o competiție de dublu mixt. De asemenea, au existat competiții de simplu și de dublu pentru juniori și junioare și competiții de dublu masculin și feminin pentru jucători aflați în scaun cu rotile. Turneul s-a jucat pe iarbă pe 19 terenuri, dintre care 4 sunt terenuri principale, Terenul Central, Terenul nr. 1, Terenul nr. 2 și Terenul nr. 3. Tabelele următoare arată punctele oferite pentru fiecare competiție din cadrul turneului. Suma totală a premiilor în bani oferite la turneul
Turneul de tenis de la Wimbledon 2014 () [Corola-website/Science/332606_a_333935]
-
76 milioane £, cu 160 000 £ mai mult față de anul precedent. Premiile arătate pentru competițiile de dublu sunt acordate echipei. Capii de serie din competiția de Simplu Masculin sunt aleși pe baza unui sistem care ține cont de performanțele jucătorilor pe iarbă. Formulă se aplică celor mai buni 32 de jucători din clasamentul ATP de la data de 16 iunie 2014. Locurile sunt cele din clasamentul de la 16 iunie 2014, iar punctele dinaintea turneului sunt cele de la 23 iunie 2014. Capii de serie
Turneul de tenis de la Wimbledon 2014 () [Corola-website/Science/332606_a_333935]
-
cele mai multe având 1-2 mm, puține specii fiind de 4-5 mm. Se asemănă cu țânțarii. Antena la masculul și femela este formată din 13 articole; la mascul adesea antena la bază este plumoasă. Adulții trăiesc de regulă pe flori și pe ierburi, mai ales în locuri umede. Adesea masculii zboară în roiuri. Femelele multor specii ("Culicoides", "Forcipomyia") sug sânge de la insecte sau de la vertebrate, atacînd și omul, producându-i o înțepătură dureroasă; altele ("Dasyhelea") se hrănesc cu nectar. Unele specii sunt prădătoare
Ceratopogonide () [Corola-website/Science/332714_a_334043]
-
are următoarea formulă: 1•0•4•3/2•0•4•3. Dentiția este incompletă, caninii (colții) lipsesc, existând o largă diastemă între incisivi și premolari. Incisivii superiori au o formă semicirculară cu creșterea continua, și servesc la tăierea frunzelor și ierburilor; între ei există o distanță de 5-10 mm. Incisivii inferiori sunt mai mici și au o margine pectinată cu 3-4 lobi; aceștia au o creștere limitată. De obicei premolarii au tendința să cadă, și la adult rămân în funcțiune numai
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
circumvoluții puține. Au o mare acuitate vizuală, la care se adaugă și un simț bine dezvoltat al auzului. Nasc câte 1-3 pui foarte bine dezvoltați. Sunt animale fitofage și se hrănesc cu rădăcini și bulbi, frunzele lăstarilor, dar și varză, ierburi și fructe, mușchi de pămînt, licheni. Pe lângă hrana vegetală, mănâncă insecte și alte mici nevertebrate. Trăiesc de obicei în grupuri (turme) de 30-60 de indivizi. Ordinul este reprezentat printr-o singură familie, "Procaviidae", cu 4 specii actuale grupate în 3
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
sub-arctice de "Salix"; Tufărișuri subcontinentale peri-pontice; Fânețe montane; Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Turbării active și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase. La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de specii faunistice, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care șase specii protejate prin aceeași Directivă 92/43/ CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); astfel: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), precum și patru specii
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
cupă ("Gentiana kochiana"), omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), ghiocel ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), bulbucul de baltă ("Caltha palustris"), arnică ("Arnica montana"), stupitu-cucului ("Cardamine amara"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafă ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), iarba câmpului ("Agrostis vinealis"), rogoz (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Pe suprafața teritorială a sitului vegetează o gamă diversă de ciuperci; dintre care: vinețică ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agarius silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
iar Elenă și Odette s-au apucat ultimele. Isabela s-a prezentat în fața chefilor cu o pulpa de iepure, fiind criticată de chef Patrizia, deoarece carnea ei era crudă, Lambrino cu homar și piure, Odette cu un pește aromatizat cu ierburi și Elenă cu T-bone steack. Odette și Lambrino au fost primii salvați, lasându-le pe Elenă și Isabela la urmă. În final, chef Adrian a apreciat carnea gătită perfect de Elenă, salvând-o de la eliminare. În concluzie, Isabela a fost
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]