19,622 matches
-
a „spiralei regresive” în care, - așa cum precizează V. Pavelescu, - „sistemul dinamic se angajează într-o vrilă descendentă, fiecare moment al acestui proces de relații ,utuale dintre cauză și efect caracterizându-se printr-o pierdere calitativă, printr-o degradare a sistemului”. („Invitație la cunoașterea de sine...”, p. 104). În mod normal, însă, contrarierea unei tendințe, ruperea de moment a echilibrului psihic prezent, are menirea de a angaja întregul sistem psihic într-un proces ascendent, de ridicare, prin salturi, pe o treaptă superioară
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Pastore, N., The role of arbitrariness in the frustration-aggression hypothesis, în „Journal abn. Psychol.”, nr. 47, 1952. Pavelcu, Vasile, Examenul critic al noțiunii „complex al frustrației”, în Anal. șt. ale Univ. „Al.I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963. Pavelcu, Vasile, Invitație la cunoașterea de sine, 1970, Editura științifică, București; Din viața sentimentelor, 1969, Editura științifică, București; Drama psihologiei, 1965, Editura științifică, București; Culmi și abisuri ale personalității, 1974, Editura enciclopedică română, București; Problema conștiinței individuale, a nivelurilor și oscilațiilor ei, în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Study responses et institutionalized and non institutionalized boy in Hawaii, în „American antropologist”, 1955, nr. 57. Ch. Kramer, La frustration, 1957, Delachaux & Niestl, Paris. Vezi: „Pédagogie et psychologie des groupes, 1966, Editions de L’Fpi, Paris, p. 63. Vasile Pavelcu, Invitație la cunoașterea de sine, 1970, Editura {tiințifică, București, p. 120-121. Prin „trebuință” înțelegem un impuls intern care trezește o tendință de a săvârși un act sau de a căuta un obiect; „tendința” este definită, de obicei, ca o „virtualitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nr. 5, 1957, p. 144. Existență și conștiință, 1962, Editura științifică, București. Individul constituie, se știe, doar premisa biologică, cadrul general, „configurația”, „matricea”, realității psihice. Explicația acestor concepte („subiect”, „persoană”, „personaj”) o găsim clar formulată de către V.. Pavelescu în cartea: „Invitație la cunoașterea de sine”, 1970, Ed. științifică, București. După W. Cannon, „homeostazia” reprezintă totalitatea reacțiilor complexe de adaptare a organismului animal,, care au rolul de a îndepărta sau limita la maximum acei factori din mediul intern sau extern care tulbură
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
P.U.F. Paris. . E. Fischbein, Climatul educativ în familie, 1970, Editura didactică și pedagogică, București, p. 7. . Vezi Guv Palmade, Metode pedagogice, 1975, Editura didactică și pedagogică, București. . Robert Floru, Stressul psihic, 1974, Editura enciclopedică română, București., p. 188. . Invitație la cunoașterea de sine, 1970, Editura științifică, București, p. 87. . Vezi, De l’angoisse a l’extase, 1926; Les Obsessions et la Psychasthénie, 1903, Libraire Félix Alean, Paris. . Idei delirante și deliruri, 1993, Editura Universității de Medicină, Iași, p. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se șoptește pe la colțuri ca într-o mare catedrală părăsită, dezmorțindu-se ușor la zvonul investirii unui sacrament distinct de tot ce l-a precedat despre zorii unui nou romantism. Cum secolul abia mijit nu pare să ia în seamă invitația de a fi cât de cât permeabil la valorile spirituale, trăim, măcar o mică parte dintre noi, o minoritate poetică (sau poate mă înșel și între timp vom fi atins majoratul!), acest vis ce altora li se pare curată blasfemie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
voi primi cu brațele-n jos/ ca la prima lecție de gimnastică.// De sună ora în armonii mărunte,/ mă strigă pe nume ca-n catalog/ după certificatul de naștere ori deces/ și-am să-ți răspund într-un suav monolog" (Invitație). Retorica aceasta de camuflaj, de obicei ironico-parodic, este fructificată și în volumul următor, Poezii (Contrapunct. Tempera. Mișcare inocentă), Editura Cartea Românească, 1988. Pasiunea livrescă se direcționează acum mai apăsat în direcția resuscitării decorului și procedeelor simboliste specifice, deși impulsul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în cultul eroului, așa cum îl răspîndesc intelectualii de la începutul secolului nostru, cult marcat de influențele convergente ale nietzscheismului și bergsonismului, distingem cu ușurință un mod specific de a gîndi și de a simți: exaltarea energiilor vieții, sensul regăsit al tragicului, invitația la acțiune. "Stimulator al energiei", cum spune Barrès, eroul este pentru D'Annunzio cel în jurul căruia "toate sufletele dobîndesc o maximă strălucire, luminînd fulgerător cerul spiritului". La mormîntul ridicat în memoria tînârului devenit erou, Maximin, poetul german Stephan George elogiază
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să existe nimic de ascuns celuilalt" constituie un fel de oază afectivă, dar și socială și economică. E vorba, spune intenționat Rousseau, de "o casă din care nu se iese niciodată". În aceasă societate, "foarte intimă", "liniștită și strîns unită", invitația la călătorie, la aventură, la descoperirea de noi orizonturi nu se mai face. Schimburile, legăturile cu exteriorul sînt reduse la strictul necesar (Să mai amintim oare că în Proiectul său de constituție pentru Corsica, Rousseau recomandă ca drepturile cetății să
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a unora, cît și a altora, în ceea ce George Sand numea, la rîndul ei, "legătura proastă pe care societatea însăși a stabilit-o între cele două sexe", sînt două lucruri caracteristice pentru moravurile secolului: dezvoltarea prostituției, pe de o parte, invitația tacită la practica generală a adulterului, pe de altă parte. Bineînțeles, această constatare contrazice viziunea de legendă asupra epocii, viziune ce continuă să fie marcată, prin literatură, de amintirea cîntecelor și de elanul pasiunii romantice. Istoricii faptelor sociale nu evită
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
alb, negru, verde și roziu, un soare roșu din neprețuit șofran, sirocco amețitor de kamoun; galanga, karvi, ras-ehanout, scorțișoară: condimentele. Inspirați aromele lor nemaiîntîlnite. Rostiți numele lor, literă cu literă, rotunjindu-le pe buze, ca pe o stranie incantație, o invitație către Oriunde. Emois, 1986 Soluție Cele două secvențe prezintă particularitatea de a nu prezenta, pentru început, tema-titlu. În A, se află mai întîi caracterizarea, apoi obiectul descrierii este numit (= "o canapea"). Aici enigma este de scurtă durată. În B, așteptarea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
19, Paris, Didier / Larousse. DUCHET C. 1973: "Une écriture de la socialité", în Poétique, nr. 16, Paris, Le Seuil. DUCROT, O. 1972: Dire et ne pas dire, Paris, Hermann. 1984a: "Charles Bally et la pragmatique", curs dactilografiat, Conferința de la Geneva, la invitația asociației Charles Bally. 1984a: Le Dire et le dit, Paris, Minuit. DUMORTIER J.-L. 1986: Ecrire le récit, Bruxelles, De Boeck-Duculot. DUNCAN A. B. 1980: "La description dans Leçon des choses de Claude Simon", în Littératures, nr. 38, Paris, Didier
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu am reușit niciodată să mă hotărăsc, cum o făceau pe atunci atîția francezi, inclusiv comuniști, să urăsc "neamțul". Am trăit din plin ambiguitatea mea de european-antieuropean atunci cînd, la cîteva luni de la eliberarea Parisului, am acceptat fără să ezit invitația ce-mi fusese adresată de a mă alătura statului major al primei armate franceze, care urma să pătrundă în Germania. Cu-fundîndu-mă în "anul zero al Germaniei"*1, pătrundeam în însăși inima destinului european și în inima acestei inimi: orașul Berlin
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sensul Umanității. Tocmai din acest motiv, hotărîsem împreună cu prietenii mei să așezăm revista Arguments sub semnul "gîndirii planetare", iar primele mele articole, din 1957, au fost consacrate Lumii a Treia. În acea perioadă, și viața mea devenise oarecum planetară. Orizontul invitațiilor la congrese, colocvii, conferințe sau cursuri, care fusese european în anii 1950-1957, se lărgise spre celelalte continente. În America Latină, mă simțeam "ca acasă" într-un oraș mare ca Buenos Aires, dar încă mai bine ca acasă îmi era în lumea amestecată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
școală cu societăți de tot felul, cooperative, bănci populare etc., menite a-i strânge laolaltă pe săteni, fie aceștia țărani, pedagogi, preoți, pentru a le proteja interesele și a stimula accelerarea dezvoltării sociale. Înapoi la Haret nu e deci o invitație retrogradă sau utopică, ci una capabilă a sprijini efortul de limpezire a clipei de față. Cronica, XXV, 38 (21 septembrie 1990), p. 1, 2 STÂLPII SOCIETĂȚII Dacă reluăm aici un titlu binecunoscut, fără a se ignora conotația ironică, este pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
împământenirea unei instituții de circulație mondială, în contextul de aici, ca membru în Consiliul Director al Fondului. A fost destul de greu să mai joc acum rolul cercetătorului obiectiv, care face o evaluare neutră a acestei instituții. Și totuși, am acceptat invitația colegilor de la Fond de a coordona un volum despre dezvoltarea comunitară, cu FRDS ca nucleu de experiență. De ce? Merită, poate, să fie menționate câteva motive (raționalizări?): este o ocazie de a reduce din deficitul de reflexivitate asupra experiențelor locale de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fiecare. De asemenea, el poate furniza o serie întreagă de instrumente standardizate, care să reducă riscurile de implementare: fișe-plan de achiziții, model de raport privind stadiul achizițiilor, formulare-tip (privind stabilirea comisiei de evaluare a ofertelor, a comisiei de recepție, invitație la cotație, rapoarte de evaluare diverse, modele de contracte pentru execuție lucrări etc.). Ghidul de achiziții, alături de alte materiale (de exemplu, Ghidul comunității, regulamente de supervizare), ajunge să aibă impact în comunitățile în care se implementează proiecte prin intermediul supervizorului: „Supervizorul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Cum a fost prima întâlnire cu supervizorul?”, „Ce așteptări aveați de la supervizor?”, „Ce așteptări și cereri avea el față de dumneavoastră?”. Li s-a mai fost cerut participanților să explice cum au acționat în situații practice de supervizare: achiziția de bunuri (invitații la cotații, selecția ofertelor și realizarea ordinelor de plată), întârzierile datorate condițiilor atmosferice (dacă au apărut și cum au influențat durata proiectului), organizarea membrilor din comunitate pentru a participa la lucrări, respectarea unor proceduri financiare (dacă au fost situații în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cel care face efectiv ceva este inginer. Este o evidență empirică parțială în a susține că sociologia spontană este în concordanță cu cea sistematică și a considera dezvoltarea comunitară ca formă de inginerie socială. Vezi, de exemplu, Campfens, 1999. Pentru invitație și stil de cooperare le datorez mulțumiri doamnelor directoare Liliana Vasilescu și Mihaela Peter, dar și colegilor Cosmin Câmpean, Lucian Marina și Vasile Șoflău, care au acceptat dificilul rol de implicare într-un proces de autoevaluare instituțională. Sunt în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
un prezentator de televiziune este scârbos? Tendința primei impresii „Nu îl suport deloc pe ăsta, e scârbos”. E adevărat, ceva la el vă oripilează, dar nu știți exact ce. E debitul de vorbire, obișnuința de a-și întrerupe în permanență invitații, natura subiectelor pe care le abordează, orientarea politică? Nu vă mai puteți uita la emisiunile lui. De fapt, de când l-ați văzut prima dată v-a fost antipatic și asta s-a agravat din ce în ce mai mult. Acum aveți alergie la a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu va trece neobservat și că sintagma va intra în lexiconul culturii populare, în timp ce studiul însuși va contribui la lărgirea reputației internaționale de analist fin al culturii de masă a Adinei Ciugureanu. Acest lucru s-a întâmplat, concretizându-se în invitațiile pe care autoarea le-a avut la Seminarul de la Salzburg, Austria (2003, 2005) și în articolele în care abordează diferite aspecte ale culturii populare americane, publicate în reviste și volume internaționale. Traducerea acestui studiu în limba română nu poate decât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Sintereag „În baza aprobării primite în data de 24.02.1978, orele 19.30, s-a trecut la contactarea numiților S.I., preot reformat în com. S. și S.A. - soția acestuia, cetățeană olandeză rezidentă în țara noastră [...]. Ofițerul a dat curs invitației făcute de soțul celei în cauză, cu care a întreținut relații amicale în perioada liceului, când au fost colegi de școală și internat [...]. Inițial, discuțiile s-au referit la amintiri din anii de școală petrecuți împreună, colegi etc. [...] După terminarea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
asigură calitatea raporturilor sociale și profesionale sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină (invitația, interesul, asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd, autentificînd sau negînd mesajul verbal" (G. Croussy, 1990: 119). În timpul unei discuții semnele nemărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, pumnul sau maxilarele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
economiștilor să procedeze ca ei în călătoria pe marea cogniției. Cumva explicabil, fizicienii atrag atenția economiștilor (aș spune economicienilor) că au ales să se ocupe de un obiect ale cărui reguli de comportament au fost decelate deja de ei. Ciudata invitație (Bouchaud, 2008) la conformare epistemică adesea are ecou pe fundalul unei insuficiențe angajări a „economicienilor” în a face distincții de conținut și sens în știința lor. Vina, cinstit spus, nu este a celor care cer respectarea regulilor și ritualurilor din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mijloc, pentru că importante sunt consecințele mediate intersubiectiv. Ele recomandă mijloacele, în timp ce ideologiile pot doar să comande selecția lor în baza propriilor rațiuni de natură exclusivă. Cumva temeinic, evitarea soluționării ideologice a problemei mijloacelor trebuie să țină de răspunsul categoric la invitația de a ieși din presiunea metodologică reducționistă, a simplificării excesive pentru a face posibilă manipularea, preferată de ideologii. Economia este, în bună măsură (a bunului-simț), spațiul lucrurilor intermediare sensului vieții, dar și al lucrurilor intermediate pentru a deveni scopuri sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]