19,941 matches
-
un craniu mare ca de câine și-i măsura toate detaliile cu un șubler vernier, scriind cu creionul dimensiunile pe o fotografie. — Ai terminat? mă întrebă el. — Da. — Dar ți-a luat ceva timp. — Plec acum acasă și mă culc. Mâine sau poimâine mă ocup de permutări și răspoimâine până-n prânz mă prezint cu ele. E bine așa? Foarte bine, spuse bătrânul, dând din cap fericit. Ai grijă să-ți respecți promisiunea. Dacă nu ajungi până-n prânz, e jale mare. — Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în sala de lectură și nu vi-l pot da acasă, spuse ea, scărpinându-se cu pixul la tâmplă. — Mă interesează mult acest atlas și este foarte important pentru mine să-l pot răsfoi puțin. Vă promit că-l aduc mâine dimineață. Stați liniștită, nu o să vă creez nici un fel de probleme. — Seria aceasta de atlase este foarte solicitată și dacă aude șeful meu că v-am dat acasă o carte pe care în mod normal nu aveți voie să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu aveți voie să o scoateți din bibliotecă, o să am necazuri. — Vă implor, împrumutați-mi-l doar pentru noaptea asta. N-o să afle nimeni. A ezitat puțin, împingându-și limba în dinții de jos. O limbă trandafirie, frumoasă. — Bine, dar mâine dimineață la ora nouă și jumătate sunteți cu atlasul aici. — Mulțumesc mult. — Cu plăcere. — Aș vrea să-mi exprim recunoștința în vreun fel. Ce v-ar face plăcere? — Vizavi este o tonetă care se numește „Treizeci și una de înghețate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mă las păgubaș? Tăcere la celălalt capăt al firului. Cred că-și mușca buza. Ce anume te interesează în legătură cu unicornii? întrebă ea. — Totul. — E patru și cincizeci de minute și sunt extrem de ocupată. Imediat se închide biblioteca. De ce nu vii mâine dimineață la prima oră? Ai avea timp să cauți tot ce dorești legat de unicorni sau tricorni sau mai știu eu ce te interesează. — Sunt cam presat de timp. Și e o chestiune extrem de importantă. — Cât de importantă? — E legată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să-mi permită atâta libertate de mișcare, care să-mi ofere atât de multă independență. Plus că se plătește foarte bine. Dacă reușesc să muncesc astfel timp de cincisprezece ani, adun suficienți bani ca să nu mai am grija zilei de mâine pentru tot restul vieții. Băutura nu afectează permutările. Ba dimpotrivă, experții susțin că ea chiar ajută la slăbirea tensiunii nervoase provocată de o asemenea activitate. Eu, personal, nu beau, deoarece consider permutările un adevărat ritual. Și nu strică un dram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mare și m-a încins apoi cu un bandaj elastic, roată, ca să țină pe loc compresele. Mă simțeam tare caraghios. — Să nu faceți mișcări dure, mă sfătui doctorul. Fără sex și fără hohote de râs. Stați liniștit, citiți și veniți mâine la control. I-am mulțumit, am plătit la ghișeu, mi-am luat unguentul și am plecat acasă. Am reușit să-mi proptesc cât de cât ușa, cu multă greutate. După care, conform sfatului medicului, m-am urcat în ceea ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sufletul. Mi-a pus mâna pe tâmplă. — Stai liniștit acum. O să ne gândim altădată. S-ar putea ca între timp să-ți amintești ceva. O să mai citesc un vis. Ultimul pe ziua de azi. — Ești obosit. Mai bine lasă pe mâine. Nu e cazul să te stresezi prea mult. Visele vechi pot aștepta. Nu pleacă de-aici. Nu, mi-e mai ușor să citesc vise decât să nu fac nimic. Când citesc nu sunt obligat să și gândesc. M-a privit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
estimările mele, în douăzeci și nouă de ore și treizeci și cinci de minute, spuse Profesorul. Cu o marjă de eroare de patruzeci și cinci de minute în plus sau în minus. Am fixat-o la ora prânzului ca să fie mai simplu. Mâine la prânz. Am clătinat din cap. Ca să fie mai simplu? Ce anume? Am mai luat o gură de whisky. Oricât beam, nu simțeam că alcoolul și-ar face vreun efect. Nici măcar nu-i simțeam gustul. Aveam ciudata senzație că mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
seminar. — Seminar? am întrebat. — Da, despre poluarea apelor. Știi, e vorba despre detergenții care ajung în râuri și omoară peștii. Îmi prezint chiar eu referatul. — Util studiu, n-am nimic de zis. — Da, este. N-ai putea să ne vedem mâine seară? Mâine e luni și biblioteca e închisă. Am putea să stăm de vorbă pe-ndelete. Mâine după-amiază nu mai sunt. Nu-ți pot explica la telefon, dar plec departe. — Pleci departe? Da, cam departe. — Așteaptă puțin, zise ea. Am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am întrebat. — Da, despre poluarea apelor. Știi, e vorba despre detergenții care ajung în râuri și omoară peștii. Îmi prezint chiar eu referatul. — Util studiu, n-am nimic de zis. — Da, este. N-ai putea să ne vedem mâine seară? Mâine e luni și biblioteca e închisă. Am putea să stăm de vorbă pe-ndelete. Mâine după-amiază nu mai sunt. Nu-ți pot explica la telefon, dar plec departe. — Pleci departe? Da, cam departe. — Așteaptă puțin, zise ea. Am auzit-o dând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
râuri și omoară peștii. Îmi prezint chiar eu referatul. — Util studiu, n-am nimic de zis. — Da, este. N-ai putea să ne vedem mâine seară? Mâine e luni și biblioteca e închisă. Am putea să stăm de vorbă pe-ndelete. Mâine după-amiază nu mai sunt. Nu-ți pot explica la telefon, dar plec departe. — Pleci departe? Da, cam departe. — Așteaptă puțin, zise ea. Am auzit-o dând niște informații. Simțeam atmosfera de bibliotecă dintr-o zi de duminică. O fetiță țipa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lumii Agonia umbrei Am deschis ușa gheretei și l-am văzut pe Paznic tăind lemne pentru foc. — S-a cam adunat zăpada, zise el cu toporul în mână. Au murit patru animale în dimineața asta. Or să mai moară și mâine. E o iarnă îngrozitor de friguroasă. Mi-am scos mănușile și mi-am apropiat degetele de sobă. Paznicul a stivuit lemnele în șură. A închis ușa după el și a proptit toporul de perete. A venit lângă mine și și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vedere al animalelor, al umbrelor și al celor care sunt obligați să trăiască în pădure? Am privit atât de intens lumânarea, încât au început să mă doară ochii. Mi-am scos ochelarii și mi-am șters lacrimile cu palma. — Vin mâine la ora trei. Ai dreptate. N-am ce căuta aici. 33 În țara aspră a minunilor Rufe duse la uscător pe o zi ploioasă, mașină închiriată, Bob Dylan În duminica aceea ploioasă, toate cele patru uscătoare automate erau ocupate, așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
timp, aș ajunge probabil la aceeași concluzie. În timp ce-mi beam restul de cafea, mi-am formulat în minte decizia ca să fiu convins că nu greșesc. Indiferent de varianta pe care o alegeam, pierdeam ceva din mine. Cred că mâine după-amiază părăsesc orașul acesta. Încă nu știu cum și pe unde. O să-mi spună Umbra. Ne întoarcem să locuim împreună în lumea noastră. O să umblu cu Umbra după mine ca pe vremuri. O să sufăr și o să am o seamă de probleme, o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și deci n-aveam ce lămuri eu personal. Cât despre evenimente, nu mi s-a respectat independența de la bun început, și nici nu mi s-a cerut părerea. Am fost complet ignorat ca ființă umană. — Ai zis că pleci departe mâine. Da, plec. Are vreo legătură cu ce ți s-a întâmplat? Cu faptul că te-ai trezit în situația asta încâlcită și nu mai știi cum să ieși? — E atât de încâlcită, încât nici eu nu mai înțeleg mare lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
M-am dus la mașină și am luat sacoșa de pe banchetă. Era o seară plăcută și liniștită de început de octombrie. Norii se spărgeau din loc în loc pentru a lăsa luna să-și arate toată splendoarea. O să fie vreme bună mâine, mi-am zis. M-am întors la canapea, am tras fermoarul sacoșei, am scos craniul înfășurat în prosopul de baie și i l-am întins fetei. Ea a pus paharul cu vin pe masă, a luat craniul și l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Femela hibernală din Piața Unirii ’89 aparține acestui spectru abominabil . Și dumneaei a procurat cu timpul avantaje cavalerilor de industrie cu statut glorios și cinic. Niște domni degajați ce plimbă prin manuale școlare, enciclopedii, pagini întâi de ziar bravuri frauduloase , mâine - poimâine un delict în atenția Europei . Proprietari de mituri și avortoni rentabili, chiuretați de pârlaci în căutarea unei sosii perene . Cam multi termeni barbari, dar mesajul tocmai îi cere ca remediu împotriva toxinei din fariseismul declarațiilor . Elevii claselor a dousprezecea
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Ritmuri” (1929-1930) și face parte din cercul „Brașovul literar și artistic”, care va edita publicația cu același nume, unde este redactor (1931-1933). Până în 1935, când i se pierde urma, mai colaborează la „Cronicarul”, „Carpații”, „Munca literară”, „Omul liber”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Propilee literare”, „Provincia literară”, „Curentul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara Bârsei” ș.a. În presă, va semna articole, note și însemnări, recenzii și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui
FOCSENEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
să ție mereu la suprafață complexul de probleme ale acestei părți de țară”, spre a realiza „cercetarea vieții ardelene în toate încheieturile ei”. Prin accentul pus pe promovarea literaturii originale, G.r. urma să apere „însăși substanța culturii românești de mâine”, „o corespunzătoare patrie a spiritului suprapusă realităților pământene”. Programul se clarifică pe parcurs prin intervențiile cu sens doctrinar ale lui Ion Chinezu ( Ideea care a prezidat la întemeierea revistei noastre..., Idealul clasic al omului, Douăzeci de ani de viață literară
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
incapacitatea firească a emigrației, ce „nu poate crea valori culturale care să înlocuiască lenta elaborare a culturii naționale a unui popor”, se precizează sarcinile ce îi revin revistei, menite „să contribuie la păstrarea valorilor existente și la pregătirea celor de mâine”. Cele patru numere din 1951 fixează o periodicitate trimestrială, dar celelalte două numere, din 1952, nu indică nici o dată de apariție. Pe de altă parte, ținând seama de cercul restrâns al colaboratorilor, care semnează cu numele lor sau cu pseudonim
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
literare (Ion Biberi, F. Aderca), cronicii dramatice (Monica Lovinescu), cronicii plastice (N. Argintescu-Amza), cronicii muzicale (Ion Biberi, Mircea Brucăr), cronicii ideilor (Edgar Papu) etc. Valoarea revistei este dată de rubrica de interviuri-convorbiri deținută de Ion Biberi sub titlul „Lumea de mâine”, în cadrul căreia sunt intervievați Tudor Arghezi, F. Aderca, G. Călinescu, Al. Rosetti, George Enescu, I.D. Gherea, Alice Voinescu, Petru Comarnescu, Basil Munteanu, Anton Bibescu, Ion Sava, H. Zambaccian ș.a. Poezie semnează Constantin Tonegaru, Petru Sfetca, Ion Vinea, Sanda Movilă, Octav
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
logică”. Din 1936 se numără printre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. A publicat cronici și articole dedicate actualității literare în „Unirea”, „Ardealul nostru”, „Vieața noastră”, „Arhiva pentru știință și reformă socială”, „Cele trei Crișuri”, „Ramuri”, „Societate de mâine”, „Transilvania”, „Familia”, „România literară”, „Abecedar”, „Pagini literare”, la care a făcut parte din comitetul de redacție, „Însemnări ieșene” ș.a. Prin demersul său critic, D. se situează între ultimii maiorescieni. Informația la care recurge, de sorginte în primul rând germană, dar
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
București, 1945; Flori de hârtie, București, 1947; Cumpăna, București, 1949; Premiera, București, 1952; Teatru, București, 1952; Egală în drepturi și datorii, București, 1954; Marea noastră prietenă, București, 1954; O noapte grea, București, 1954; Cetatea de pe Târnave, București, 1955; Cei de mâine (Atențiune, copii!), București, 1956; Oameni și jivine, București, 1956; Primăvara în noiembrie, București, 1956; Trei generații, București, 1956; Ultima Tauber, București, 1956; Arborele genealogic, București, 1957; Oglinda, București, 1957; Și tu hotărăști!, București, 1957; Cei de mâine. Trei generații. Arborele
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
1955; Cei de mâine (Atențiune, copii!), București, 1956; Oameni și jivine, București, 1956; Primăvara în noiembrie, București, 1956; Trei generații, București, 1956; Ultima Tauber, București, 1956; Arborele genealogic, București, 1957; Oglinda, București, 1957; Și tu hotărăști!, București, 1957; Cei de mâine. Trei generații. Arborele genealogic, București, 1958; Cei care rămân singuri, București, 1959; O să fie nuntă mare, București, 1959; Vlaicu și feciorii lui, București, 1959; Nunta Ilonei, București, 1960; Primăvara pe Târnave, I-II, București, 1960-1963; Întâmplare de la târg, București, 1962
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
prezentate, înțelegem că nu există proceduri specifice perfecte și, chiar dacă ar exista, ele nu au nicio valoare fără o comunicare eficientă, iar dacă nu privim la lumea exterioară, vom oferi serviciile de ieri, și nu pe cele care vor fi mâine. Sistemul de control intern trebuie să ofere serviciile care vor fi necesare, și nu pe cele care au fost și, prin analogie, auditorii trebuie să aibă în vedere lucrurile majore, nu ora venirii, data predării raportului sau volumul cheltuielilor. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]