19,631 matches
-
Securității statului. Astfel, în etapa pe care o parcurgem, au crescut valorile sociale ale societății românești contemporane, ca urmare a victoriei depline și definitive a socialismului. S-a făurit unitatea de monolit a poporului în jurul partidului. Toți cetățenii țării, români, maghiari, germani și de alte naționalități - într-o unitate frățească, sub conducerea Partidului Comunist Român - participă cu entuziasm la procesul dezvoltării României Socialiste. Desigur, și în această perioadă se mai găsesc încă elemente dușmănoase, care acționează împotriva puterii populare. Caracteristica principală
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să-i omorâm», iar peste două săptămâni când au intrat fasciștii (sic!), aceeași oameni strigau: «trăiască Kadar și comunismul». Voi stați prost cu libertatea și democrația față de noi și mai ales față de Iugoslavia”. Cele arătate au fost discutate de turistul maghiar față de un cetățean din țara noastră, la care a venit în vizită. Numitul MINCIUNĂ CONSTANTIN, în vârstă de 60 ani, fost exploatator, domiciliat în comuna Călmățuiu de Sus, agricultor, a spus că în mod sigur va avea loc un război
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Socialiste -Șefii și adjuncții secțiilor C.C. al P.C.R. -Redactorul șef al ziarului „Scânteia” -Președintele Academiei R.S. România -Președinții organizațiilor centrale de masă și obștești -Președinții uniunilor de creație și al Uniunii ziariștilor -Președinții și secretarii Consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană -Primii secretari ai comitetelor județene de partid și al municipiului București 2.Legitimații de culoare maro-gălbui, valabile pentru intrările „B”, „C” și „D” ale sediului C.C. al P.C.R.: -Lucrătorii secțiilor C.C. al P.C.R., Consiliului Economic, Consiliului Național al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
partid și al municipiului București 2.Legitimații de culoare maro-gălbui, valabile pentru intrările „B”, „C” și „D” ale sediului C.C. al P.C.R.: -Lucrătorii secțiilor C.C. al P.C.R., Consiliului Economic, Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, Consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană și ai Comandamentului central al gărzilor patriotice -Șefii instituțiilor centrale de stat -Adjuncții miniștrilor, secretarii generali din ministere și asimilații acestora -Vicepreședinții și secretarii organizațiilor centrale de masă și obștești -Vicepreședinții și primul secretar al Academiei R.S. România
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Micula, BARNA IOSIF, CSAKI ȘTEFAN și ZSIGA TIBERIU, toți având vârsta de 15 ani, elevi la școala menționată. În seara zilei de 15 iunie 1976, în timp ce în localul școlii se desfășura o reuniune a absolvenților clasei a VIII-a, secția maghiară, cei trei elevi, fiind în stare de ebrietate, stăpâniți de sentimente naționalist-șovine, au rupt tabloul președintelui R.S. România, stemele P.C.R. și R.S.R. Profesorii menționați mai sus, deși au sesizat faptele elevilor, nu au luat nici o măsură împotriva lor. La propunerea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în vedere corelarea învățământului cu nevoile de perspectivă ale societății noastre, și-au exprimat intenția de a se adresa cu memorii conducerii de partid și de stat. În județele pe raza cărora funcționează instituțiile de învățământ cu limba de predare maghiară, comentariile sunt exteriorizare sub forma unor manifestări cu caracter naționalist. Măsurile de tehnicizare a învățământului a învățământului sunt considerate ca făcând parte dintr-o pretinsă acțiune de deznaționalizare și asimilare a maghiarilor din România. În cercurile unor intelectuali de naționalitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
comentariile sunt exteriorizare sub forma unor manifestări cu caracter naționalist. Măsurile de tehnicizare a învățământului a învățământului sunt considerate ca făcând parte dintr-o pretinsă acțiune de deznaționalizare și asimilare a maghiarilor din România. În cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin asemenea idei, s-a exprimat și intenția întocmirii unor memorii, care să fie adresate prin „reprezentanții lor politici” Președintelui R. S. România, încercându-se astfel - zic ei - „salvarea învățământului minoritar”. Publicistul pensionar clujean BALOGH EDGAR a cerut unor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
adresate prin „reprezentanții lor politici” Președintelui R. S. România, încercându-se astfel - zic ei - „salvarea învățământului minoritar”. Publicistul pensionar clujean BALOGH EDGAR a cerut unor intelectuali din R.P. Ungară să facă la rândul lor intervenții în acest sens pe lângă guvernul maghiar. Comentată este și măsura luată de Ministerul Educației și Învățământului de a se interzice cadrelor didactice deplasări în străinătate în timpul anului universitar, pentru participări la diverse congrese, conferințe și simpozioane internaționale, ca urmare a unor invitații personale. Se fac aprecieri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
generat nemulțumiri în rândul locuitorilor din mediul rural, deoarece nu au făină pentru pâine. Pe acest fond, unele elemente cunoscute cu poziție ostilă, cadre didactice și părinți au comentat negativ politica partidului și statului nostru, în timp ce diferitele persoane de naționalitate maghiară au afirmat că nivelul de trai din R.S. România ar fi inferior celui din R.P. Ungară. 2.Direcția a II-a raportează următoarele: - În rândul a peste 200 de oameni de la microcariera Roșiuța-Gorj există o stare de nemulțumire, datorită reducerii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mul? i intelectuali s-au l? sat cuceri? i �n acei primi ani de �idealurile nobile� ale comunismului � el a trecut f?? i? �n tab? ra celor socoti? i �indezirabili�, pentru c? subminau �dictatură proletariatului�. Autorit?? ile sovietice, �n deplin? complicitate cu cele maghiare, aveau de altfel s? -l �izoleze�, condamn�ndu-l la 25 de ani munc? for? at? ? i deport�ndu-l �n Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. A petrecut �n �paradisul muncitoresc� ? ase ani, �n tabere de reeducare din Siberia, Kazahstan sau din Mun? îi Urali
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
maghiar nu?? i aveau locul �n planurile destinate �ntemeierii unei Austrii unite ? i centralizate ale prin? ului Felix Schwarzenberg. �n urma compromisului austro-ungar din 1867, rom�nii din Transilvania au fost trecu? i pe ț? cute �n st? p�nirea noului stat centralizat maghiar. Episcopul Andrei ? aguna, liderul spiritual al rom�nilor, i? a �ndemnat la rezisten?? pasiv?. Dar tinerii rom�ni nu voiau s? tr? iasc? a?a cum tr? iser? p? rin? îi lor. Dat? fiind campania �n plin? desf?? urare de maghiarizare for
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l s?? i ajute, dar acesta nu era �n m? sur? s? le ? în? piept partenerilor s? i. �Memorandi? ții� (numi? i astfel pentru c? �naintaser? �mp? ratului un memorandum �n care �? i expuneau pl�ngerile) au fost deferi? i administra? iei maghiare, care i? a condamnat �n 1894 la lungi ani de temni?? 22. �n primul deceniu al secolului al XX-lea, campania de maghiarizare a atins punctul ei culminant. Legile din �nv??? m�nt stabileau controlul statului maghiar chiar ? i asupra programelor ? colare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost deferi? i administra? iei maghiare, care i? a condamnat �n 1894 la lungi ani de temni?? 22. �n primul deceniu al secolului al XX-lea, campania de maghiarizare a atins punctul ei culminant. Legile din �nv??? m�nt stabileau controlul statului maghiar chiar ? i asupra programelor ? colare ? i a ? colilor confesionale. Apari? ia na? ionalismului ? i cea a statului? na? iune (dup? 1867) a f? cut că problema Transilvaniei nici m? car s? nu mai poat? fi discutat?. Ignoră? i de statul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chiar ? i asupra programelor ? colare ? i a ? colilor confesionale. Apari? ia na? ionalismului ? i cea a statului? na? iune (dup? 1867) a f? cut că problema Transilvaniei nici m? car s? nu mai poat? fi discutat?. Ignoră? i de statul maghiar �n timpul secolului al XIX-lea, rom�nii din Transilvania au ales solu? ia lui ori/ori: Transilvania urma s? fie ori rom�neasc? ori maghiar?. Ungurii g�ndeau �n acela? i mod, av�nd toat? autoritatea statului ? i birocra? ia de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
problema Transilvaniei nici m? car s? nu mai poat? fi discutat?. Ignoră? i de statul maghiar �n timpul secolului al XIX-lea, rom�nii din Transilvania au ales solu? ia lui ori/ori: Transilvania urma s? fie ori rom�neasc? ori maghiar?. Ungurii g�ndeau �n acela? i mod, av�nd toat? autoritatea statului ? i birocra? ia de partea lor. La urma urmei, �n regiunea aceasta nu prea era loc pentru pluralitatea etnic?. A?a c? atunci c�nd ? i?a f? cut Iorga apari? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau cei mai �nver? una? i du? mani ai na? ionalismului rom�nesc. Era totodat? sup? raț, pentru c? v?zuse c? p�n? ? i dup? unirea Rom�niei cu Transilvania, evreii sus? ineau men? inerea ? colilor cu limba de predare maghiar? , resping�nd oferta guvernului rom�n de a �nfiin? a ? coli cu limba de predare idi? sau chiar ebraic?. Exclama iritat: �De ce nu urmeaz? evreii rom�ni exemplul evreilor unguri din Transilvania ? i nu manifest? aceea? i loialitate fă?? de Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
predare idi? sau chiar ebraic?. Exclama iritat: �De ce nu urmeaz? evreii rom�ni exemplul evreilor unguri din Transilvania ? i nu manifest? aceea? i loialitate fă?? de Rom�nia că ? i fă?? de Ungaria chiar ? i dup? retragerea administra? iei maghiare? �36. S? nu fi �n? eles Iorga motivele loialit?? îi evreilor? Le? a �n? eles, dar era vorba de Ungaria. �i era greu s? recunoasc? acest lucru. A �n? eles ? i motivele loialit?? îi evreilor din Occident ? i pe cele ale dorin? ei acestora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
moderne ? i avea excelente cuno? țin? e de latin? ? i greac?. Singura lui lacun? era necunoa? terea limbilor slave, a maghiarei ? i a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui șo? ie), �ntruc�ț era ardeleanc? , l? a ajutat s? citeasc? documentele maghiare scrise �n aceast? limb? dat�nd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise �n latin?. Cumnatul ? i colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l? a ajutat �n privin? a documentelor scrise �n limbile slave 48. Iorga nu a apar? inut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iei din Austro? Ungaria. Maghiarizarea for? at? din Transilvania (? i din alte p? r? i) a atins punctul culminant �n acest deceniu ? i era �ndreptat? nu numai �mpotriva rom�nilor, ci ? i a altor na? ionalit?? i. Contele Albert Apponyi, ministrul maghiar al �nv??? m�ntului, a instituit �legile Apponyi�, contrarii politicii prev? z?toare a lui Farens De�k ? i Josef E�tv�s. M? șurile lui �nsemnau maghiarizarea �nv??? m�ntului primar. Atunci c�nd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Apponyi�, contrarii politicii prev? z?toare a lui Farens De�k ? i Josef E�tv�s. M? șurile lui �nsemnau maghiarizarea �nv??? m�ntului primar. Atunci c�nd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajd�dorog, o regiune pur maghiar? , Iorga ? i?a exprimat indignarea fă?? de �absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care ace? ți grofi feudali, c�? iva magistra? i megalomani ? i evreii �ncearc? s??l instituie atac�nd ultima redut? a na? ionalismului rom�nesc, Biserica
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
M? șurile lui �nsemnau maghiarizarea �nv??? m�ntului primar. Atunci c�nd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajd�dorog, o regiune pur maghiar? , Iorga ? i?a exprimat indignarea fă?? de �absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care ace? ți grofi feudali, c�? iva magistra? i megalomani ? i evreii �ncearc? s??l instituie atac�nd ultima redut? a na? ionalismului rom�nesc, Biserica Unit? Rom�n?. � Vaticanul a cedat presiunilor, numind la Hajd�dorog un episcop ungur, ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? accepte nici un compromis. Că orice na? ionalist sud? est european, era decis s? deseneze o nou? harț?. �Vom merge drept �nainte spre unitatea na? ional? �204, scria el. Iorga nu s? a l? sat impresionat nici de intelectualul democrat maghiar dr. Oszk�r J�szi, care propunea o politic? conciliant? fă?? de na? ionalit?? i, nu maghiarizare for? at?. �n 1913, atunci c�nd Partidul Socialist Maghiar a propus solu? îi de stopare a maghiariz? rîi, Iorga a reac? ionat imediat: �Te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ional? �204, scria el. Iorga nu s? a l? sat impresionat nici de intelectualul democrat maghiar dr. Oszk�r J�szi, care propunea o politic? conciliant? fă?? de na? ionalit?? i, nu maghiarizare for? at?. �n 1913, atunci c�nd Partidul Socialist Maghiar a propus solu? îi de stopare a maghiariz? rîi, Iorga a reac? ionat imediat: �Te po? i �mp? că cu moartea o singur? dat? , atunci c�nd �? i dai duhul�205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personal? fă?? de unguri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
leg? tur? �ntre Rom�nia ? i Transilvania. Oră? ul avea un caracter s? sesc, cu toate tr? s?turile conferite lui de populă? ia rom�neasc? autohton? , ? i era un centru comercial ? i un sol fertil pentru cultura german? ? i maghiar?. Karl Lamprecht voia s? publice o serie de istorii ale na? iunilor europene ? i l? a rugat pe fostul lui student s? scrie istoria Rom�niei. Rezultatul a fost Geschichte des Rum�nischen Volkes în Rahmen seiner Staatsbildungen (Gotha, 1905
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin??. Chiar ? i dup? ce Mussolini a devenit sus? în? tor al revizionismului maghiar, Iorga a continuat s? cultive no? iunea cooper? rîi rom�no? italiene. Dar Italia era slab? ? i nu prezenta garan? îi: se pare c? Iorga nu a prea pus la inim? descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]