19,432 matches
-
pronunța asupra constituționalității lor. 35. Consacrarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca instituție fundamentală a statului, s-a realizat prin Constituția României din 1991, care la art. 132-133 prevedea rangul constituțional al acestei autorități. Consiliul Superior al Magistraturii era alcătuit din magistrați aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. 36. Ca urmare a aprobării prin referendum a Legii de revizuire a Constituției României nr. 429/2003 , la data de 29 octombrie 2003 a
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
în ceea ce privește componența Consiliului, potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 133 din Constituție, aceasta reflectă structura autorității judecătorești și asigură legătura cu societatea civilă, fiind alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători și 5 procurori, aleși de adunările generale ale magistraților, 2 reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, și 3 membri de drept, respectiv ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 37. Dispozițiile art. 133 alin
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
generale de la instanțele și parchetele reprezentate în Consiliu. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României, în urma depunerii candidaturilor. Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, alcătuiește lista finală cuprinzând magistrații aleși și o transmite Biroului permanent al Senatului. Senatul, în prezența majorității membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează lista cuprinzând magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În ceea ce privește reprezentanții societății
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, alcătuiește lista finală cuprinzând magistrații aleși și o transmite Biroului permanent al Senatului. Senatul, în prezența majorității membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează lista cuprinzând magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În ceea ce privește reprezentanții societății civile, Senatul alege cei 2 reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, dintre candidații propuși de organizațiile profesionale ale juriștilor, consiliile profesionale ale facultăților de drept acreditate
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
Curte de Casație și Justiție, și de a verifica legalitatea procedurilor de alegere a tuturor membrilor Consiliului. După centralizarea rezultatelor și soluționarea eventualelor contestații, în temeiul art. 18 alin. (1) din lege, Consiliul Superior al Magistraturii alcătuiește lista finală cuprinzând magistrații aleși și o transmite Biroului permanent al Senatului. Dispozițiile legale fac vorbire despre "lista finală", deci despre alegerea în cadrul aceleiași proceduri a tuturor membrilor Consiliului, rezultatul votului fiind centralizat într-un document care cuprinde judecătorii și procurorii care au obținut
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
4/2012 , nr. 36/2012 , nr. 43/2012 , nr. 3/2013 și nr. 47/2013 prin care s-a modificat durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validați prin respectivele hotărâri și a Hotărârii nr. 50/2016 privind validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii. 54. Potrivit hotărârilor Senatului nr. 44/2011 , nr. 4/2012 , nr. 36/2012 , nr. 43/2012 , nr. 3/2013 și nr. 47/2013 , persoanele nominalizate erau validate în calitate de membri ai Consiliului pentru
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
4/2012, nr. 36/2012, nr. 43/2012, nr. 3/2013 și nr. 47/2013 prin care s-a modificat durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validați prin respectivele hotărâri, precum și Hotărârea Senatului nr. 50/2016 privind validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al căror temei legal de adoptare îl constituie dispozițiile art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004 , în interpretarea declarată neconstituțională prin prezenta decizie, rămân fără efecte juridice. 63
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
a legii. Or, identificarea conținutului constitutiv al infracțiunii deduse judecății nu comportă o veritabilă dificultate, dacă este rezultatul unei interpretări a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal în lumina cunoștințelor de specialitate juridică și a experienței profesionale a magistratului, dar și în contextul considerentelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curții Constituționale. Aceasta deoarece, la paragrafele 25-27 ale deciziei menționate, elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii analizate sunt descrise cu o claritate ce nu lasă loc unui
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
juridic - din țară și din străinătate - și cu organizațiile profesionale ale juriștilor: Uniunea Juriștilor din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Ordinul Consilierilor Juridici din România, Asociația Magistraților din România, Uniunea Judec��torilor din România, Asociația Procurorilor din România. AȘJR, în baza hotărârilor adunării generale, poate colabora și cu alte unități de profil. Capitolul II Organizarea și funcționarea AȘJR Articolul 4 (1) AȘJR se organizează și funcționează potrivit
STATUTUL din 2015 (*actualizat*) Academiei de Ştiinţe Juridice din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272980_a_274309]
-
a mandatului acordat Unității Droguri Europol 9, Acțiunea Comună 98/428/JAI din 29 iunie 1998 de creare a unei Rețele Judiciare Europene 10, Acțiunea Comună 96/277/JAI din 22 aprilie 1996 privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrați de legătură, în scopul îmbunătățirii cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene 11 și Acțiunea Comună 98/427/JAI din 29 iunie 1998 privind bunele practici de asistență judiciară reciprocă în materie penală 12, precum și actele adoptate de Consiliul
32004F0068-ro () [Corola-website/Law/292620_a_293949]
-
unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929. s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe Racoviță, era magistrat și membru fondator al societății literare Junimea și se trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama, Eufrosina Stamatopol, era o talentată pianistă. El și-a petrecut copilăria la moșia familiei, la Șurănești, Vaslui. Și-a început educația
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
susținători ai lui Traian Băsescu). Astfel devine tot mai clară intenția majorității parlamentare de a iniția procesul de suspendare a sa din funcția de președinte. Printre principalele acuzații aduse președintelui se pot enumera: intervenția în deciziile guvernului, presiuni exercitate asupra magistraților sau chiar refuzul de a nominaliza un prim-ministru din partea unei majorități USL rezultate în urma alegerilor legislative (programate în acest caz pentru luna decembrie a anului 2012). Curtea Constituțională a admis, în parte, că președintele „nu a exercitat cu maximă
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
în vânzarea unor nave din flota română. Procurorii afirmau în 2003 că ar exista indicii că foștii miniștri ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu contra interesului public. După o succesiune de amânări și schimbări de locuri de judecată, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au început în 2005 judecarea procesului. De la primul termen s-a luat în discuție problema imunității prezidențiale a inculpatului Traian Băsescu. Judecătorii au decis ca dosarul să fie retrimis la PNA pentru reluarea anchetei
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
la 6 ianuarie 1897, în casa părinților săi de pe strada Ștefan cel Mare. Era cel de-al doilea fiu al avocatului Osvald Teodoreanu și al Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoară de pian la conservator. Bunicii săi sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) și Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavriil Musicescu (director al conservatorului și conducătorul corului mitropoliei) și Ștefania Musicescu. I-a avut ca frați pe Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel) și Laurențiu Teodoreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
care limitau puterea regelui, fiind tribunale-curți de apel, instanțe ultime în zonele respective, fiind în număr de 13, dintre care Parlamentul din Paris fiind cel mai important, întrucât sub jurisdicția sa intră o treime din teritoriul Franței. Cei 2300 de magistrați ai acestor curți alcătuiau "noblesse de robe" (după roba pe care o purtau funcționarii de stat), căci funcția lor le conferea titlu nobiliar. Pentru că magistrații își cumpărau funcțiile, nu puteau fi demiși decât dacă regele le restituia suma cu care
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
mai important, întrucât sub jurisdicția sa intră o treime din teritoriul Franței. Cei 2300 de magistrați ai acestor curți alcătuiau "noblesse de robe" (după roba pe care o purtau funcționarii de stat), căci funcția lor le conferea titlu nobiliar. Pentru că magistrații își cumpărau funcțiile, nu puteau fi demiși decât dacă regele le restituia suma cu care și-au plătit slujba. Nobilimea de robă avea și un rol politic. Nici o lege nu putea fi aplicată până când nu era înregistrată de toate parlamentele
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
000 de nobili de la curte erau cei mai puternici, a căror descendența nobiliară dată încă din secolele XIV-XV, permițându-și costul vieții la Versailles. Erau urmați în ierarhie de nobilimea de robă, nobili care lucrau în administrație și justiție, ca magistrații din parlamente. Restul nobilimii, care nu văzuse niciodată Versailles-ul, trăiau în mediul rural. Cum doar fiul cel mai mare moștenea întreagă proprietate, ceilalți fii își căutau de lucru în biserică, armată sau administrație. Dar funcțiile costau mult și 1
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
-și muncească micile proprietăți. Principala sursă de venit era pământul. Nobilimea deținea un sfert și o treime din pământul Franței și îi revenea între 15-25% din venitul bisericii. Marii nobili dețineau funcțiile înalte în stat. Erau miniștrii regelui, înalții săi magistrați, intendenții din provincii și ocupau funcțiile superioare în armată. Abatele Syeyes scria că această castă a monopolizat și uzurpat biserica, justiția și armata. Nobilii se bucurau de numeroase privilegii, fiind judecați în tribunale speciale și fiind scutiți de serviciul militar
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
moștenite că orice altă proprietate, 12.000 dintre acestea conferind titlu nobiliar. 2.200 de familii au fost înnobilate prin cumpărarea de funcții, iar 4.300 familii le-au fost acordate favoarea regelui. Se formau alianțe matrimoniale între familii de magistrați , de financiari și cele de mari nobili, creând legături, copii acestora ridicându-se la înalte demnități judecătorești, primind cele mai prestigioase funcții și ministere, averile acestora devenind resurse pentru marile familii sărăcite și proliferând căsătoriile dintre cele mai ilustre familii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
independenței și proclamarea regatului. Pe lângă aceste mari evenimente politice și sociale el s-a ocupat în articolele sale de toate problemele societății românești din acea vreme: răscumpărarea căilor ferate, noua constituție și legea electorală, bugetul, înființarea Băncii Naționale, dările, inamovibilitatea magistraților, politica externă etc. Majoritatea articolelor scrise de Eminescu fac parte dintr-o polemică continuă dusă cu ziarele liberale și în principal cu "Românul" condus de C.A. Rosetti, liberalii aflându-se atunci la guvernare. Opera poetică eminesciană a fost divizată
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
urmat trei perioade de interimat la funcția de șef al statului, Mihai Ghimpu (2009-2010), Vlad Filat (2010), Marian Lupu (2010-2012), ca în martie 2012 componentele Alianței să ajungă la un numitor comun numind în funcția de președinte o persoană apolitică, magistratul Nicolae Timofti. Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei,în apropiere de centrul geografic al acestui continent, învecinându-se cu România la vest și Ucraina la nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
o instanță de justiție internațională permanentă, cu sediul la Haga în Olanda. Menirea și scopul acestei instituți juridice internaționale este de a judeca persoane care au comis genociduri, crime de război și crime contra umanității. Curtea este compusă din 18 magistrați, care au fost investiți în funcție pe 11 martie 2003, dintre care în rangul cel mai înalt, canadianul Philippe Kirsh. Instanța nu poate judeca cauze retroactive ci numai cazuri provenite după 1 iulie 2002. Până în mai 2004, 94 de țări
Curtea Penală Internațională () [Corola-website/Science/296836_a_298165]
-
de Crassus a făcut întreaga sarcină realizabilă pentru Caesar În acest timp, Caesar și-a continuat cariera judiciară până în clipa alegerii sale, în 65 î.Hr., ca edil ("curule aedile"), alături de Bibulus, un tânăr rival, membru al facțiunii "optimaților". Poziția de magistrat a fost următorul pas în cursus honorum, ea dovedindu-se o mare oportunitate pentru maestrul publicului roman. "Edilii curule" erau responsabili de astfel de îndatoriri publice precum construirea și îngrijirea templelor, clădirilor publice, traficului și alte aspecte ale vieții cotidiene
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
ar fi imun de la judecata legală și ar dispune tehnic de comanda suprema asupra tuturor legiunilor romane. Cezar a cerut și alte onoruri, care eliminau definitiv democrația și instaurau dictatura. A cerut inclusiv dreptul de a desemna jumătate dintre toți magistrații, poziții care până atunci se completau prin vot. De asemenea, el a numit magistrați pentru toate îndatoririle provinciale, un proces până atunci făcut prin alegerea aleatorie sau prin acordul Senatului. Luna nașterii sale, Quintilis, a fost numită iulie (după latinul
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]