19,197 matches
-
regiunile controlate de PCI, mai ales În Bologna „roșie” și zona Înconjurătoare, Emilia, comuniștii Își sprijineau prietenii și Își favorizau clienții: muncitorii de la oraș și micii proprietari rurali de pe valea Padului. Singura diferență: comuniștii se mândreau cu onestitatea și bunul mers al administrației lor municipale, În timp ce prefecturile creștin-democrate din Sud erau notorii pentru corupție și legăturile cu Mafia. În anii ’50, marea corupție era apanajul creștin-democraților; În deceniile următoare, socialiștii care administrau marile orașe din Nord le-au urmat exemplul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iasă din locuință decât pentru ultimele apariții. În Regatul Unit, cinematografele au pierdut 56% din clienți Între 1946 și 1958. Cifrele au scăzut mai lent În celelalte părți ale Europei, dar, mai devreme sau mai târziu, au coborât peste tot. Mersul la cinema a ținut mai mult În Europa mediteraneană - În special În Italia, unde nivelurile de audiență au rămas constante până la mijlocul anilor ’70. Dar atunci italienii nu numai că mergeau la film regulat (de obicei săptămânal), ci erau și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
consensului postbelic erau atât de marginalizați. Cine Îndrăznea să sugereze, ca Hayek și alții, că restricționarea pieței pentru binele comun, deși bine intenționată, era nu doar economic ineficientă, ci reprezenta și un prim pas spre servitute părea să contrazică Însuși mersul secolului XX. Chiar critici ai dictaturii comuniste precum Arthur Koestler, Raymond Aron, Albert Camus sau Isaiah Berlin, care insistau asupra distincției Între reformele social-democrate pentru binele comun și dictaturile de partid clădite pe un mit colectivist, erau suspectați de oponenții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Să nu uităm că est-germanii aveau o opțiune de care alte popoare subjugate nu se bucurau (nu exista o „Cehoslovacie de Vest”, nici o „Polonie de Vest”) și nu aveau de gând să renunțe la ea. Obiectivul s-a schimbat din mers: În octombrie 1989, demonstranții din Leipzig scandaseră Wir sind das Volk - „Noi suntem poporul!”. În ianuarie 1990, aceleași mulțimi scandau o cerere ușor diferită: Wir sind ein Volk - „Noi suntem un singur popor!”. Fiindcă moartea comunismului german avea să Însemne
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dont s'ornent avec tânt de naïve profondeur leș zodiaques et leș bibles du Moyen Âge. Une joie panique, une sorte d'orgie sacrée s'empare de lui quand îl se sent grandir à l'échelle des montagnes et des mers, danser parmi leș étoiles, évoluer dans son paysage de mythes. Le temps et l'espace où se déploient ces jeux n'ont plus rien de positif : ils forment leș dimensions d'un autre monde et c'est bien sur leurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pas de correspondant dans le folklore français pour traduire ces noms, on retrouve dans leș traductions, en tânt qu'équivalent, le terme " mère " (ou " mères ", au pluriel). Voir Lucian Blaga, Epitaf, în Opera poetica, op. cît., p. 254. Zic: Tata mersul sorilor e bun. El tace pentru că-i e frică de cuvinte. (De mână cu Marele Orb) (Blaga, 2010 : 120) Je dis : Père, la marche des soleils est bonne. Îl se tait : parce qu'il a peur de mots. (Le grand
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en grandes lignes au rythme typographique du texte source, se fait remarquer pourtant par une plus grande oralité lorsque le traducteur décide de transformer des phrases affirmatives en interrogations : Acestui cutreier nu-i chip să-i dărui temeiul promis și mersul de-un mal să-l anin [...]. (Ani, pribegie și somn) (Blaga, 2010 : 194) Ce long cheminement quelles assises lui trouver et cette marche à quelle rive l'agripper ? (Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4) Cette longue marche, je ne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a pas un grand succès, cette perte est compensée par d'autres vers admirablement traduits : De argint se făcură, o treptele, frunțile martore pure izvoadelor din univers. Iar noi ne ghiceam izbăviți din penumbre că două fapturi de matase în mers. În ceasul acela înalt, de-alchimie cerească, silirăm luna și alte vreo câteva astre în jurul inimilor noastre să se-nvârtească. (Legendă noastră) (Blaga, 2010 : 362) (abba) Témoins purs des sources de l'univers se firent d'argent, ô, leș fronts
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
suiș encore un instant. Quelque part dans leș champs expire mon frère le vent. Je m'efforce d'être et je suiș encore un instant. Dans le champ quelque part est mort mon frère le vent. Toamnă sângerează peste un mers bătrân. Printre umbre prelungi rostul mi-amân. L'automne saigne sur le flâneur ancien. Parmi leș ombres allongées je remets à plus tard mon destin. L'automne blessé saigne sur un ancien aller. Parmi leș longues ombres j'ajourne mă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Toutes leș choses șont à moi,/Je suiș leur roi vagabond. " (Chanson avânt de m'endormir) (Romanescu, 1998 : 67). Le bleu " Albastrul " (" le bleu ") est un symbole fréquent de la poétique de Blaga, qui contribue à la création de figures inédites : " mersul albastru al lunii " " le bleu de la marche lunaire " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; " arzândul albastru " " l'azur ardent " (Văzduhul semințe mișcà/L'air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) ; " albastre ruguri " " bûchers bleus " (Focuri de primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
229) ; " Lorsque j'aimerais, je tendrais vers le ciel toutes mes mers [...]/pour l'étreindre,/să taille l'écraser/et baiser șes brillantes étoiles. " (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 101) ; " Quand j'aimerais/Je porterais toutes leș mers vers le ciel, [...]/Vers le ciel pour l'embrasser à en briser să taille/Pour boire dans un baiser șes étoiles éclatantes. " (Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !) (Romanescu, 1998 : 66) ; " Aimerais-je,/je tendrais vers le ciel toutes mes mers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mers vers le ciel, [...]/Vers le ciel pour l'embrasser à en briser să taille/Pour boire dans un baiser șes étoiles éclatantes. " (Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !) (Romanescu, 1998 : 66) ; " Aimerais-je,/je tendrais vers le ciel toutes mes mers, [...]/vers le ciel,/pour l'étreindre,/l'enserrer,/baiser șes scintillantes étoiles. " (Donnez-moi un corps, ô, montagnes !) (Boeșteanu, 1998 :71) ; " en aimant,/je tendrais vers le ciel toutes leș mers, [...]/vers le ciel,/pour l'embrasser,/pour le soumettre,/pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1998 : 66) ; " Aimerais-je,/je tendrais vers le ciel toutes mes mers, [...]/vers le ciel,/pour l'étreindre,/l'enserrer,/baiser șes scintillantes étoiles. " (Donnez-moi un corps, ô, montagnes !) (Boeșteanu, 1998 :71) ; " en aimant,/je tendrais vers le ciel toutes leș mers, [...]/vers le ciel,/pour l'embrasser,/pour le soumettre,/pour lui baiser leș étoiles luisantes. " (Donnez-moi un corps, ô, montagnes !) (Villard, 2008 : 97). La traduction la plus fidèle au sens est celle de Paul Miclău. La traduction littérale de l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
trup voi munților (Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 65. Leș vers " Dați-mi un trup/voi munților,/marilor [...] !" șont traduits par " Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !/Vous leș mers, en donnez-moi un autre ! " On remarque, entre autres, l'interprétation que donne la traductrice aux vers de Blaga : le moi lyrique demande, dans le texte-traduction, un corps aux montagnes et un autre aux mers. Pourtant, comme le titre le dit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
montagnes, donnez-moi un corps !/Vous leș mers, en donnez-moi un autre ! " On remarque, entre autres, l'interprétation que donne la traductrice aux vers de Blaga : le moi lyrique demande, dans le texte-traduction, un corps aux montagnes et un autre aux mers. Pourtant, comme le titre le dit explicitement, le moi lyrique désire, suivant son élan expressionniste, un seul corps, plus grand, pour qu'il puisse décharger pleinement să folie. 1445 V. Lucian Blaga, Dar munții unde-s? (Et leș montagnes où
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
care le analizează pe baza unor criterii de accesibilitate și dezirabilitate. Prospectarea este de două tipuri: normativă (când analiza se desfășoară de la viitor spre prezent) și exploratorie (când studiul începe de la starea prezentă și se îndreaptă spre viitor). Pe „parcursul” mersului între viitor și prezent, cercetătorii își imaginează scenarii pe care le evaluează și propun decizii. Schema 25. Prospectarea exploratorie în managementul resurselor umane În schema 25 se pleacă de la o descriere cât mai veridică a stării prezente a resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
din spuma mătăsoasă a "dessous-urilor" sunt iarăși o temă favorită a acestui pictor [...]. Alte ori pictorul surprinde colțuri pitorești din Paris, în înserări în care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
progresul cunoașterii În toate domeniile, de fenomene ca informatizarea, globalizarea și intrarea În comunitatea europeană etc. Societatea contemporană este dinamizată de tendințe opuse, conflicte, probleme ce solicită adaptare creatoare și capacitate de previziune pentru a realiza o schimbare calitativă din mers. Cum se poate atinge acest deziderat? „Timpurile shimbărilor sunt timpurile oportunităților. Când relațiile dintre oameni și lucruri se schimbă, noile juxtapuneri creează noi necesități și dorințe, oferă noi posibilități”. Această apreciere aparține lui John Naisbitt (Mind set, 2006) ne susține
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este căutător de senzații. Oamenii care manifestă ca dominant acest tip de dispoziție de consum sunt orientați spre a compune, a se promova pe sine prin diverse produse ale muncii lor. Sunt spontani și capabili de a se adapta din mers preferând senzații care se trăiesc aici și acum. Le place distracția, sunt impulsivi și se plictisesc cu ușurință. Sunt adepți ai egalitarismului și se implică În susținerea cauzelor persoanelor defavorizate. Deși este cunoscută tendința naturală spre generozitate, la fel de puternic reprezentată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la cumpărături ce au ca scop achiziționarea de produse vestimentare? Analizând răspunsurile subiecților de la primele două Întrebări ale chestionarului, constatăm că 13% dintre adolescenți merg foarte des la cumpărături, iar 42% merg destul de des. Am urmărit apoi să aflăm dacă mersul la cumpărături are ca scop achiziționarea de vestimentație - În cazul a 4% dintre subiecți răspunsul a fost „foarte des”, iar „destul de des” in cazul a 45%. Astfel, putem aprecia că adolescenți sunt, În proporție de cel puțin 50%, pasionați de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele, procesele etc. În sens invers mersului factual al derulării obișnuite a acestora, contrar imaginii familiare. De exemplu Într-o imagine frecvent utilizată de noi pentru a explica gândirea contrafactuală apare un om În uniformă, cu pușcă, ce merge cu câinele la vânătoare. La intrarea În pădure
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înarma cu răbdare, pentru a face față fie aglomerației, fie atitudinilor preferențiale sau necuviincioase ale vînzătorilor, fie certurilor inerente unei mulțimi tensionate de Întrebări ca: ajunge și pentru mine?, mai rămîne pînă Îmi vine rîndul?, cînd se mai primește? etc. Mersul la cumpărături era un rău necesar, motivator numai pentru Împlinirea nevoilor existențiale de bază, puțin sau deloc atractiv, interesant, stimulativ. Era mersul la cumpărături Într-o piață puțin diversificată și prost aprovizionată. Orientarea societății românești spre economia de piață a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de Întrebări ca: ajunge și pentru mine?, mai rămîne pînă Îmi vine rîndul?, cînd se mai primește? etc. Mersul la cumpărături era un rău necesar, motivator numai pentru Împlinirea nevoilor existențiale de bază, puțin sau deloc atractiv, interesant, stimulativ. Era mersul la cumpărături Într-o piață puțin diversificată și prost aprovizionată. Orientarea societății românești spre economia de piață a făcut ca În timpul celor 17 ani de tranziție românilor să li se trezească interesul și să li se deschidă pofta pentru a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de aprovizionare și achiziționare a bunurilor. 6) modalitate de petrecere a timpului liber printre ceilalți, fără a fi nevoie să aparții neapărat unui grup. 7) funcție de terapie creativă fără terapeut, la Îndemîna tuturor. Pentru două treimi din români, de exemplu, mersul la cumpărături e considerat o experiență plăcută, statul la cozi interminabile neconstituind o problemă prea mare. Așadar. În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe lîngă funcțiile conturate mai sus și plăcerea, relaxarea, starea de bine, uneori euforică, detensionarea, activarea, creșterea stimei de sine și ieșirea din stări depresive, cauzate de stress sau oboseală ca efecte ce sunt factori susținători ai comportamentului lor de mers la cumpărături. "Este ca o terapie fără terapeut", " Îmi stimulează imaginația", "mă simt bine cînd văd atîția oameni care se distrează la cumpărături ca și mine", "mă uit și Învăț de la ceilalți cum să aleg, ce să aleg" (din răspunsurile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]