18,875 matches
-
aspect melodramatic. Situația lui Gheorghe, alungat de la curte, pentru că a Încercat să spună adevărul stapânului său, situația când ajunge Andronache Tuzluc la sfârșitul romanului, sunt evidente În aceasta direcție. Melodramatic, romantic este și finalul romanului. Căruța ducând la groapă pe mortul Dinu Păturică se Întâlnește cu cortegiul funerar al lui Andronache Tuzluc și, În același timp, are loc pedepsirea lui Chir Costea Chiorul, țintuit la stâlpul infamiei. Bun cunoscator al limbii, Filimon a utilizat un limbaj oral, ca notă particulară a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vrut ca fratele ei să nu se mai căsătorească, să-i crească ea copiii și să facă parte din familie. Dar omul, rămas văduv, și-a căutat o nevastă și a găsit-o pe Catrina, rămasă și ea văduvă, În urma morții bărbatului ei, acasă Însă, nu pe front, cum a aranjat lucrurile un funcționar de la primărie, cu care a avut o relație extraconjugală. Catrina avea și ea o fată căsătorită, Alboaica. În prima ediție a primului volum a romanului, din 1955
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
absolute, exprimate În creația sa: „Imi vine pe limbă să spun că Iona sunt eu... Cel care trăiește În Țara de Foc este tot Iona, omenirea Întreagă este Iona... Iona este omul În condiția lui umană, În fața vieții și În fața morții”. Iona este personajul principal al dramei; pentru conturarea lui M. Sorescu s-a folosit de tehnica monologului dialogat, interior, rostit În prezența sau absența altui personaj, ori a unuia Închipuit. Se dedublează pe parcursul piesei, dialogând cu sine pentru a pune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În acest tablou motive noi, cu o simbolistică bogată: gemenii, prezența ochilor care privesc si dialoghează interiorizat. Iona adresează o scrisoare mamei sale, pentru că „În viata lumii” există „o clipă când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mama, mama la mama, bunica la mama... pana se ajunge la o singură mamă, una imensa...”. Deși i „s-a Întâmplat o mare nenorocire”, Iona iubește viața cu jovialitate si tristețe, ideea repetabilității existențiale a omului fiind sugerată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0417/2004009280.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>- Estes, 2005). Voi exemplifica cu ultimul dintre aceștia. Elaborat în 1989, el cuprinde 15 indicatori, pentru care există date începând cu 1980: speranța de viață; morți premature; copii cu greutate redusă la naștere; rata sarcinilor la adolescente; rata sinuciderilor; apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.); incidența bolilor cu transmitere sexuală; cazuri procesate de ajutor social pentru copii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din numărul victimelor care se atribuie Armatei Române, adică 16.805, 5.841 au fost asasinați de militari aparținând unor unități ale Armatei Române, ale căror excese au fost dovedite de documentele de arhivă sau literatura memorialistică. Ceilalți 10.964 morți sunt "persoane asasinate fără indicarea documentelor care cuprind cifrele" (Dinu Giurescu, România în timpul celui de al doilea război mondial, 1999, p. 156). Din cei 147.000 de evrei din Bucovina și Basarabia, care au fost deportați în Transnistria în perioada
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ce înțelegi prin "destul de severă"? Dumneavoastră sunteți cam miloși cu alții, nu cu neamul românesc. Dl. Prof. Gh. Alexianu: A fost foarte severă, domnule mareșal. Dl. Mareșal Ion Antonescu: Am spus să se împuște câte 200 de evrei pentru fiecare mort și 100 evrei pentru fiecare rănit. S-a făcut așa? Dl. Prof. Gh. Alexianu: Au fost și împușcați și spânzurați pe străzile Odessei. Dl. Mareșal Ion Antonescu: Să faceți așa, pentru că eu răspund în fața țării și a istoriei. Să vină
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Fundația Ferdinand, în Târgul Cucului, la palatul Telefoanelor. Au fost incendiate o casă în str. I.C. Brătianu, una lângă Palatul Telefoanelor în str. Lăpușneanu și un garaj din str. Arcu, unde au ars 4 mașini germane. Sunt aproximativ 111 morți. Numărul răniților nu se cunoaște. Din echipajele doborâte s'a salvat un singur pilot. În capătul străzii Sărărie a căzut un avion sovietic. În spatele Palatului Administrativ au fost lansați 4 parașutiști ce au fost prinși. Doi din ei sunt doi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Reg. 41 Art., ce era cantonat în apropiere. Populația din Copou și satele Munteni și Cârlig a privit de la distanță aceste executări. Locuitorul Clim Neculai 176 din satul Cârlig declară că, fiind chemat de ostași, a fost pus să desbrace morții. Sub hainele celor executați s'au găsit bani, în monede de câte 500 lei. Când ostașii au văzut banii, s'au repezit la numitul locuitor, i-au luat banii și i-au împărțit între ei. Se crede că ar fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de 6 iulie 1941 ora 15. În timpul transportului de la 30 Iunie 1941 la 6 Iulie, au murit pe drum: 10 la Mărășești, 327 la Mircești, 654 la Tg. Frumos, 53 la Roman, 300 la Săbăoani, 40 la Inotești, adică total morți pe drum 1384. În Călărași au sosit morți în vagoane 25 care au fost îngropați în cimitirul evreiesc local. Total general morți 1409. Evreii debarcați au fost duși în cazarma Reg. 23 Infanterie remiză pontonieri: La 7 Iulie au mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la 30 Iunie 1941 la 6 Iulie, au murit pe drum: 10 la Mărășești, 327 la Mircești, 654 la Tg. Frumos, 53 la Roman, 300 la Săbăoani, 40 la Inotești, adică total morți pe drum 1384. În Călărași au sosit morți în vagoane 25 care au fost îngropați în cimitirul evreiesc local. Total general morți 1409. Evreii debarcați au fost duși în cazarma Reg. 23 Infanterie remiză pontonieri: La 7 Iulie au mai murit 5, iar circa 69 sunt în stare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1409. Evreii debarcați au fost duși în cazarma Reg. 23 Infanterie remiză pontonieri: La 7 Iulie au mai murit 5, iar circa 69 sunt în stare muribundă: Medicul Garnizoanei Călărași a constatat că moartea se datorește mizeriei fiziologice. Cercetările asupra morții acestor evrei sunt în curs. DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE COLONEL MAGISTRAT ss. Aramă G. Ioan199 *) Adnotare: "9.7.1941 Mi se va prezenta rezultatul cercetărilor. General ss. Iacobici"200. AMR, fond 5465-Direcția Justiției Militare, dosar nr. 2184, f. 1. Documentul nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
procedeze fără cruțare față de cei găsiți vinovați de acte îndreptate contra armatei". Totodată raportăm că datorită acțiunei jidanilor din Mărculești, Regimentul a pierdut în ziua de 12 Iulie 1941 pe Dealul Mărculești: un cpt. activ, 2 sublocot. rez. răniți, 33 morți, 23 răniți și 12 dispăruți trupă din Compania 2-a și un ofițer rez. mort și 14 morți, 6 răniți și un dispărut din Comp. 4-a. Numărul jidanilor împușcați este prea mic față de jertfele noastre din cauza lor. Comandantul Regimentului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Mărculești, Regimentul a pierdut în ziua de 12 Iulie 1941 pe Dealul Mărculești: un cpt. activ, 2 sublocot. rez. răniți, 33 morți, 23 răniți și 12 dispăruți trupă din Compania 2-a și un ofițer rez. mort și 14 morți, 6 răniți și un dispărut din Comp. 4-a. Numărul jidanilor împușcați este prea mic față de jertfele noastre din cauza lor. Comandantul Regimentului 6 Vânători Colonel Matieș Ermil ss. Matieș Ermil 288 Ofițer informator Căpitan Ion. V. Stihi ss. Ion V.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și mâncarea este de o calitate foarte proastă și cu totul insuficientă). Internații sunt lipsiți de asistență medicală (lagărul Răuțel și'a declarat epidemia de scarlatină, așa că zilnic mor câte 10-15 oameni). Deasemenea higiena este cu totul inexistentă. Cadavrele celor morți sunt la un loc cu internații, deoarece în lagăr nu este decât o singură baratcă. Primăria Comunei Soroca (și Prefectura) nu se îngrijește de hrana internaților. Dispozițiunile Prefecturei sunt ca internații să-și procure hrana prin mijloace proprii; majoritatea internaților
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
numai lucrările care nu prezintă pericol. Mâine în zori de zi se va proceda la dărâmarea zidului amenințător și se va relua lucrările de salvare cu intensitate. 2). Pierderi cunoscute până la ora 23.30 sunt circa: 35 răniți și 25 morți trupă și ofițeri. Până în prezent nu s'a putut găsi: Generalul Glogojanu, Colonelul Ionescu Mangu 491, Comandor Bardescu 492, Comandor Schmidt 493, Colonelul Bădulescu Grigore 494, Lt. Colonel Mănescu Ștefan 495, Lt. Colonel Davila 496 și alți ofițeri mai mici
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin împușcare. COMANDANTUL REG. 33 DOROBANȚI Colonel, ss. Iordăchescu 500 C. Iordăchescu AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 461. Documentul nr. 133 STATISTICA EVREILOR La data de 15 August 1941 Femei ......6300 Bărbați ... 4050 Total ..... 10.350 Morți în intervalul de la 15.VIII-25.X.1941 ............... 800 Evacuați până la 25.X.1941 ........................................ 5646 Total ..............................................................................6446 Rămași în gheto ................................ 3904 copii 1005 femei 1700 bărbați 1199 Cifrele nu sunt riguros exacte întrucât nu a existat o statistică oficială a evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
133 adițional al Constituției din 1879540 și al legilor succesive referitoare la ei -, cei ce au luptat în linia de foc în războaiele României pentru România, cei răniți, decorați, citați cu ordin pentru acte de bravură în timpul războiului, urmașii celor morți în războaiele României și urmașii celor cuprinși în aliniatele precedente; categoria III-a alcătuită din evreii care nu fac parte din categoriile I și II-a. Prin art. 7-9 se stabilesc anumite interdicții pentru evreii prevăzuți în categoria I și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe linia de foc, rănit, decorat, urmașii celor morți). Chiar pentru această categorie privilegiată, posibilitățile de activitate sunt însă restrânse. Astfel: ei nu pot fi militari de carieră; nu pot dobândi proprietăți rurale; vor exercita profesiuni libere numai în limitele ce se vor arăta printr-un Jurnal al Consiliului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei, după cum s'a arătat. Acest Decret-Lege acordă drepturi mai largi evreilor așezați în țară de timp îndelungat și celor care au făcut acte precise de adeziune la națiunea română (lupta pe linia de foc, răniți, decorați, urmașii celor morți în război). Toate celelalte Decrete-Legi, alcătuite ulterior datei de 6 Septembrie 1940, ignorează aceste categorii. Unele din aceste Decrete, stabilesc alte categorii decât cele prevăzute în Decretul-Lege din 9 August 1940, fără însă ca aceasta să fie o regulă uniformă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gara SORTIROVOCINAIA de pe linia Odessa-Berezowka. Cu această ocazie, am găsit în stația SORTIROVOCINAIA, 2 cadavre de evrei, care urmau să fie transportați de familii, cu trenul. Se comite o mare greșală că se dă voie familiilor să transporte cadavrele. Cei morți, trebuie să fie înmormântați de Serv. Sanitar al orașului, în cimitir sau în alt loc. 4. Evreii s'au plâns la comisii că în ghettou sunt jefuiți de către populație și chiar de militari. Acest fapt este posibil, din cauză că jandarmii pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din evrei mor în tren. Astfel Brigada 1 Cav. cu telegrama Nr. 16.715 din 14.I.a.c. a raportat Corpului 2 Armată 770: În primul transport de circa 1000 evrei, din ziua de 12.I.a.c. au fost găsiți morți în tren 10 evrei. În al 2-lea transport au fost găsiți morți, 30 evrei. Din acest transport au mai murit în drum (dela gara Berezowka spre lagărul din acea localitate) încă 30 evrei. Aceasta, din cauza gerului și viscolului puternic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
715 din 14.I.a.c. a raportat Corpului 2 Armată 770: În primul transport de circa 1000 evrei, din ziua de 12.I.a.c. au fost găsiți morți în tren 10 evrei. În al 2-lea transport au fost găsiți morți, 30 evrei. Din acest transport au mai murit în drum (dela gara Berezowka spre lagărul din acea localitate) încă 30 evrei. Aceasta, din cauza gerului și viscolului puternic. 6. Observațiuni generale. a. Toți evreii care se prezintă la ghettouri sunt: bărbați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
picioarelor. Pe o rază de câteva sute de metri, în jurul lagărului, murdărie de nedescris, care odată cu venirea primăverii împreună cu cadavrele vor deveni, în mod sigur, focare de infecție. Față de această situație, ofițerul a dat ordin să înceteze execuțiile, cadavrele celor morți de tifos exantematic și de ger să fie îngropate la 5 metri adâncime și să se construiască latrine. 2./ În lagărele de la Obodovka și Berșad județul Balta, situația este aproape identică. Evreii nu stau propriu-zis în lagăre, ci pe la colhozuri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în zona interioară. 3) VOLUNTARII LA MUNCA OBLIGATORIE li s'au acordat aceleași drepturi ca și românilor voluntari în timp de pace. 4). ACCIDENTAȚII LA MUNCA OBLIGATORIE au fost considerați ca accidentați de război în serviciul ordonat. 5). URMAȘII CELOR MORȚI în asemenea împrejurări au fost considerați ca văduve sau orfani de morți prin accidente de război în serviciul ordonat, acordându-li-se aceleași drepturi ca și românilor 1729. AMR, fond 5423-Marele Stat Major, Secția a 7-a Teritorială, dosar nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]