19,519 matches
-
părți a fracției țărănești de partea unirii. În cadrul dezbaterilor pe marginea declarației Blocului Moldovenesc, s-au purtat discuții prin care mai mulți deputați și-au exprimat adeziunea la hotărârea de unire cu România, alții și-au anunțat abținerea de la vot, motivând că nu au împuternicirea necesară, că trebuie așteptată hotărârea viitoarei constituante a Republicii Moldovenești sau rezultatul unui referendum. Cu o mare majoritate, s-a respins calea votului secret pentru adoptarea sau nu a actului de unire, trecându-se la votul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În perioada imediat următoare, guvernul sovietic a avut și alte pretenții teritoriale pe seama României, în special în Delta Dunării. Nota ultimativă a guvernului sovietic, din 26 iunie 1940, prin care se cerea înapoierea Basarabiei, „cu orice preț” Uniunii Sovietice, era motivată prin „luarea cu forța” a acestui teritoriu de către România în anul 1918, „folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei”. Era reluată „teza” formulată în 1917-1918 cu privire la apartenența Basarabiei, „populată în principal de ucraineni”, la Ucraina, acum la R.S.S. Ucraineană. Și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deși nu avem forțe, dar avem dreptatea cu noi care mai curând sau mai târziu va fi limpezită. De partea noastră este adevărul istoric, etnic și geografic, iar ei nu au de partea lor decât dorința de a se întinde, motivată de o populație ucraineană în minoritate, care locuiește în colțul nordic al județului Hotin și în câteva sate răsfirate ale județului Acherman. Acestui argument însă noi îi opunem un milion de moldoveni, care locuiesc peste Nistru în Ucraina și care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fixarea și consolidarea cunoștințelor la această temă, elevii vor primi ca sarcină completarea unei fișe de lucru. Elevii vor afla mai multe despre viața sfinților: Andrei - Apostolul românilor, Dimitrie cel Nou - ocrotitorul capitalei și Cuvioasa Parascheva de la Iași și vor motiva importanța cinstirii sfinților prin sărbătorile închinate lor. Mesajul transmis de Iisus prin intermediul minunilor făcute asupra naturii (Potolirea minunii pe mare, Învierea fiicei lui Iair) au o mare importanță pentru întărirea credinței lor în atotputernicul Dumnzeu. Elevii vor enumera minunile săvârșite
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dobândite de elevi la alte discipline de învățământ. Cercetarea interdisciplinară trebuie să caute și să găsească cât mai multe elemente, care introduse în învățare, conduc la economie de timp și la sporirea eficienței învățării. Necesitatea interdisciplinarității în învățământul românesc este motivată de următoarele aspecte: • volumul mare de cunoștințe, informații pe care copiii le primesc pe diferite căi și din diferite forme de activitate se impune a fi perceput, selectat, prelucrat și apoi valorificat; • interdisciplinaritatea permite valorificarea largă a informațiilor dobândite de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spiritualizarea vieții religioase și la cunoașterea lui Dumnezeu. În lecția: Faptele bune - roade ale virtuților, profesorul poate solicita elevilor, ca utilizând această metodă, să răspundă la următoarele cerințe: „ Numiți o virtute pe care ați dori să o dobândiți mai întâi. Motivați răspunsul.” „ Am făcut în toate împrejurările binele pe care aș fi putut să-l fac?” Lecția: Sărbătoarea Învierii Domnului „Cum trebuie să mă pregătesc pentru a aștepta cum se cuvine sărbătoarea Învierii Domnului?” La sfârșitul fiecărei ore de religie, elevii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
performanță. Măsurarea empirică nu este capabilă să determine, de regulă, aici o secvență temporară. Orientarea relațiilor umane a avansat un model explicativ plauzibil al procedurii performanțelor de către satisfacție: insatisfacția este un demotivator, generează atitudini negative față de muncă, pe când satisfacția, dimpotrivă, motivează performanța, creează o atitudine pozitivă față de muncă, susține asumarea de responsabilități. Dacă vrem deci să creștem performanța, trebuie să acționăm asupra satisfacției în muncă, unul dintre determinanții săi cauzali. Curând însă s-a observat că se poate imagina și un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să gătească, printr-o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar într-un cadru mai general: ridicarea standardului de viață al țărănimii, trezirea de noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației cauzale trebuie distinse cu grijă. Punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui anumit tip de tehnologie (Sandi et al., 1986). Pentru înțelegerea plurifuncționalității este important să operăm distincția dintre funcțiile finale și funcțiile laterale sau secundare. Funcțiile finale suntacele funcții care reprezintă rațiunea constituirii și/sau a menținerii respectivului element. Ele motivează efortul sistemului de a constitui un element oarecare și de a-l menține. Dansul ploii a fost creat și practicat pentru a ajuta colectivitatea arhaică să facă față unor momente dificile pentru ea, și nu pentru a oferi tinerilor oportunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al unui asemenea caz. În teoria motivației, el consideră, după cum am văzut mai înainte, cinci clase de necesități care pun în mișcare (motivează) comportamentul. Aceste clase de necesități nu sunt egale ca importanță pentru ființa umană, ci formează o ierarhie: necesitățile de subzistență sunt cele mai importante, urmate de cele de securitate, apartenență și dragoste, stimă și statut social și, în fine, autoactualizare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în favoarea acestei idei. Ele scot în evidență faptul că unele modalități de organizare a producției exprimă logica contextului social particular: nu rațiunea maximizării eficienței muncii, ci logica luptei de clasă. Stephen Marglin argumentează că la începuturile revoluției industriale, capitaliștii erau motivați mai mult de dorința de a-i controla pe muncitori, decât de a crește productivitatea muncii lor. Analiza istorică pe care o întreprinde sociologul american sugerează faptul că, în acel moment tehnologic, era posibilă o organizare a muncii care să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spre identificarea contaminărilor ideologice mistificatoare care abat analiza de la standardele de științificitate. Important este, după cum remarcă Lazăr Vlăsceanu (1982, p. 172), să se treacă de la adoptarea implicită a valorilor unui grup sau clasă, de la subordonarea necritică față de acestea la opțiunea motivată pentru un sistem de valori sau altul și la includerea sa explicită în procesul cercetării. Sociologia angajată dezvoltă, prin urmare, o obiectivitate specifică. Odată aleasă o perspectivă socială, analiza se poate realiza în interiorul ei, într-omanieră obiectivă, științifică, nemanipulativă. Sociologia echidistantă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
specifice acestui mod de organizare îl va întări. Sociologul poate însă opta pentru o alternativă de organizare democratic participativă. În acest mod de organizare, dificultățile inerente organizării ierarhic autoritare dispar sau se diminuează ca importanță, apărând alte probleme: cum să motivezi participarea activă și responsabilă la conducere și realizarea întregii activități, cum să creezi deprinderile și priceperile necesare participării, cum să distribui responsabilitatea în condițiile unei conduceri colective etc. Acceptând deci problemele formulate de către un sistem, sociologul acceptă meritele statu-quo-ului, organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această relație s-au dovedit a proveni din stereotipurile reciproce distorsionate. Astfel, într-o cercetare realizată la o mare întreprindere bucureșteană au fost puse în evidență diferențe de percepție reciprocă de tipul următor: inginerii îi percep pe muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii, a căror distanță profesională și socială de muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socială de muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează și susțin o relație între ingineri și muncitori accentuat autoritară, neparticipativă. Chiar și aceste date empirice despre diferențele reciproce de percepție și despre efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru a depune toate eforturile în vederea realizării sarcinilor stabile, de a învinge dificultățile. În fapt, specialistul poate descoperi că problema reală constă în conducerea incompetentă, care impune sarcini neraționale sau nerealiste, fapt ce induce o atitudine de pasivitate, indiferență, de-motivând performanțele profesionale. Formularea problemelor de soluționat este crucială, pentru că de ea depinde tipul soluțiilor care vor fi adoptate. Dacă problema unei întreprinderi este „nivelul scăzut al conștiinței și responsabilității muncitorilor”, vor trebui aplicate anumite soluții. Dacă, dimpotrivă, problema este „incompetența
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cămașa de forță”. Rezultatul a fost că numărul acestora a scăzut spectaculos lună de lună, datorită unei mai atente și mai eficace îngrijiri. Feedbackul asupra performanțelor, asupra realizării obiectivelor reprezintă un instrument esențial al dezvoltării și perfecționării sistemelor sociale. El motivează efortul de perfecționare, în lipsa acestuia sistemele neputând să-și estimeze eficiența activității. Putem considera, în acest sens, că un obiectiv social despre realizarea căruia nu există date sistematice și clare va rămâne, într-o mare măsură, slab realizat. Există în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intervine acolo unde individul nu este capabil să o facă; unde acțiunea publică aduce avantaje superioare față de activitatea privată; unde interesul individual urmărit este În contradicție cu realizarea binelui comun. În același context, G. Fromm 53 consideră că statul este motivat să intervină, În primul rând, din rațiunea de echitate care se află la baza redistribuirii veniturilor ori bunurilor Între diferite grupuri ale societății. Aceasta Înseamnă realocarea veniturilor de la bogați la săraci, de la nord la sud, de la albi la negri, din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a facilităților fiscale se includeau argumente ca: experiența a arătat că, Într-o lungă perioadă de timp, incitațiile nu modifică deloc nivelul sau configurația investițiilor, și că, pe termen scurt, ele riscă să fie la originea investițiilor de interes mediocru, motivate de considerente fiscale mai mult decât de considerente de rentabilitate; costul incitațiilor este ridicat, În sensul renunțării la venituri, de unde necesitatea de a majora cotele cedulare la niveluri mai ridicate decât ar fi altfel nevoie pentru a spori același cuantum
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ales, În cazul țărilor foste socialiste, dar și al altor țări mai puțin dezvoltate economic și social. Din această perspectivă, instituirea cotei unice de impozitare a veniturilor apare a fi benefică atât contribuabililor cât și societății, deoarece persoanele fizice sunt motivate să lucreze și să câștige tot mai mult acumulând un venit mai mare după impozitare, pe fondul relaxării fiscale; la rândul lor, persoanele juridice sunt stimulate să crească volumul investițiilor, beneficiind de reducerea sarcinii fiscale, susținând mai intens creșterea economică
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nu În corpul propriu-zis al științei În cauză. Sociologia românească este o sintagmă care ține de politicile naționale, și nu de sociologie ca știință. Sigur că, dacă o comunitate a sociologilor susține și chiar construiește o identitate proprie și o motivează ideologic, această identitate dobândește o realitate tot atât de pregnantă pe cât de insistentă și consistentă este această susținere. Dar este oare justificată o asemenea orientare? Poate sau aproape sigur, dacă prin această opțiune se poate clarifica situația din această disciplină pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile) primare sunt de ordin defensiv și din interes.” (Patrick și Zempolich, 2003, 309) Inhibiția Împotriva agresiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea În acte de violență, este direcționată spre know-how. Efectul de modelare crește și dezvoltă potențialul cognitiv al violenței. Cazul din Boston este un exemplu evident, șase tineri i-au dat foc unei femei, forțând-o să-și toarne
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
actorii principali implicați În propria educație, propria dezvoltare și propriul succes școlar este de necontestat. Parteneriatele școală-familie-comunitate nu pot produce de la sine elevi de succes. Mai degrabă activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel Încât să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice În obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că, dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt Încurajați să muncească mult pentru a-și Îndeplini rolurile școlare, sunt motivați să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și să motiveze elevii să se implice În obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că, dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt Încurajați să muncească mult pentru a-și Îndeplini rolurile școlare, sunt motivați să facă tot posibilul pentru a Învață să citească, să calculeze, să-și dezvolte alte aptitudini și talente și să rămână la școală. Fapt interesant și oarecum inedit, studiile indică faptul că elevii au, de asemenea, un rol crucial În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]