19,688 matches
-
cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar la final, se pudrează cu zahăr. PRAJITURA DELICIOASA Se ard auriu 10 linguri de zahăr, apoi se sting cu 100 g apă și se face un sirop. Se ia o pâine proaspătă, se taie felii, care se însiropează, apoi se așează într-o cratiță peste care se pune o budincă de vanilie făcută dintr-un litru de lapte, 3 prafuri de budincă și 100 g unt. La sfârșit când este rece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
amestecă cu 250 g unt freacat spumă. Glazura: Se așează în ordinea: glazură rece - blatul I - cremă - blatul II - cremă - blatul I. Prăjitura se face în tavă pătrată. PELINCUTELE LUI ISUS (SAU POALELE MAICII DOMNULUI) Din cocă de cozonac sau pâine se fac pogăcele subțirele, care se coc în ulei puțin, la fel cum se fac clătitele. După aceea, se însiropează cu un sirop parfumat cu mirodenii, apoi le ungem cu o cremă din nucă opărită cu sirop de zahăr și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de regulă, cea care conține mici greșeli sau a doua copie a unei lucrări efectuate în două exemplare), benzile tușate ale acesteia (riboanele), celelalte „resturi” sunt accesibile noilor „scormonitori în gunoaie informatice”, cu scopul de a găsi „un colț de pâine” printre informațiile conținute de aceste materiale; e) scrutarea cu ușurință a sistemului. Deseori, din pură curiozitate, un coleg, un prieten, un copil venit în vizită la biroul părinților, având cunoștințe limitate despre calculatoare, încep să „se joace” cu tastele unui
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Utile în comunicarea curentă și în cea teatrală, tehnicile avute în vedere aici propun o posibilă manieră de abordare a problematicii comunicării nonverbale prin și în teatru, folosind: * exerciții de mimă7 corespunzătoare unor operații simple (a tăia o felie de pâine, a bate la ușă, a deschide geamul), unor întâmplări (locutorul a văzut pe stradă un copil care a ajutat o bătrânică să treacă strada 8), unor situații de comunicare (două persoane în tren, vorbitoare de limbi diferite), unor emoții 9
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
stabilit în orașul Bârlad, se spune: „ 70 de oameni, frați din sângele nos tru vor trece pe dinaintea ochilor voștri, îndreptându‐se, pe jos, spre America” 47 ... Ei părăsesc cu durere de inimă țara în care ar fi fost mulțumiți cu pâinea de toate zilele, ei duc cu dânșii regretele unei țări unde ar fi vroit cu plăcere să rămâie .” Din reportajul referitor la plecarea emigranților aflăm că după ce în lunile ianuarie, februarie și martie 1900 mulți evrei, vânzându‐și bunurile și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în „Cronica Bârladului” se ocupa de „recenta vizită a M.S.Țarului”, iar Intransigentul, nefiind războinic, n-a ridicat steagul răzvrătirii,și, cu un limbaj moderat, neostil nimănui, lupta alături cu coreligionarii cu care are aceleași bune și cordiale raporturi”... Poate, „pâinea localnicilor care de câteva zile s-a scumpit cu 5 bani nu la kilogram ci la bucata de 800 grame” să-l supere pe Intransigentul, iar C. Slobozeanu să aibă prilejul să se ridice în scris, cu un articol în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
M. Antonescu, Neculai Mihail, N. Teodorescu, Virgil Gabrielescu, Iancu Ciolan, I.G Ciorescu - Bogdana, D. Voiculescu, Neculai I Bibiri, Emanoil Fluture, Gheorghe Răcoare, Elena Sevastos - Iași, A. Depărăteanu cu poezia - Mamă: „Erau trei sărmani: doi copii și‐o mamă; Și pâine... un singur codru‐ntr‐o maramă; Mama îl frânse în două și‐l dete pe rând La fiește care câte‐o părticea. Mamă, atunci copiii ziseră plângând: Ție ce‐ ți rămâne? - Voi - răspunse ea.” * Moldova Moldova ziar independent, apare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
își sp une „organ ocazional”, iar proprietarul tipografiei C.S. Lețcae afirmă că ziarul din 3 august 1903 „era scris, redactat și imprimat de însuși mâna subsemnatului”. Deviza ziarului Meseriașul era: „Lupta responsabilă pe cale pașnică plină de răbdare”, gândindu‐se la pâinea muncitorilor, gând pe care‐l înscrie chiar sub titlul ziarului, în manșetă: „Lupta pentru pâine; Pâinea prin luptă .” Număr unic sau săptămânal? - se întreba redacția în pagina a doua a primului său număr. Depinde de ce vor vrea meseriașii, își răspundea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
august 1903 „era scris, redactat și imprimat de însuși mâna subsemnatului”. Deviza ziarului Meseriașul era: „Lupta responsabilă pe cale pașnică plină de răbdare”, gândindu‐se la pâinea muncitorilor, gând pe care‐l înscrie chiar sub titlul ziarului, în manșetă: „Lupta pentru pâine; Pâinea prin luptă .” Număr unic sau săptămânal? - se întreba redacția în pagina a doua a primului său număr. Depinde de ce vor vrea meseriașii, își răspundea redacția, adică dl. C.S. Lețcae, și cum ziarul s‐a aflat în „lipsă de speze
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1903 „era scris, redactat și imprimat de însuși mâna subsemnatului”. Deviza ziarului Meseriașul era: „Lupta responsabilă pe cale pașnică plină de răbdare”, gândindu‐se la pâinea muncitorilor, gând pe care‐l înscrie chiar sub titlul ziarului, în manșetă: „Lupta pentru pâine; Pâinea prin luptă .” Număr unic sau săptămânal? - se întreba redacția în pagina a doua a primului său număr. Depinde de ce vor vrea meseriașii, își răspundea redacția, adică dl. C.S. Lețcae, și cum ziarul s‐a aflat în „lipsă de speze”, el
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oprindu‐ se la cea „de‐ a doua încercare”, adică la 9 iulie 1906. De altfel, despre starea economică a muncitorul ui vorbesc și versurile de la rubrica „Viața literară”, semnate de Ath. Gh. Mândru, cu titlul „Cerșetorul”: „De două zile fără pâine / Și ochii scurși mi‐ s de plânsori; / Cu groază‐aștept ziua de mâine ‐ / Oh! Milă... milă !... 106 trecători...!/ O viață toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un câine / Gonit - cerșesc din zori în zori; / Și... n‐ am de pâine... n‐am de pâine... / Oh! Milă... milă! trecători!...” * Peste ani, în perioada 1958 - 1962, pe strada Ștefan cel Mare, vis a vis de Biblioteca Centrală, zilnic, pe trotuar, într‐o parte a ușii unui imobil cu ieșirea la stradă, stătea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un câine / Gonit - cerșesc din zori în zori; / Și... n‐ am de pâine... n‐am de pâine... / Oh! Milă... milă! trecători!...” * Peste ani, în perioada 1958 - 1962, pe strada Ștefan cel Mare, vis a vis de Biblioteca Centrală, zilnic, pe trotuar, într‐o parte a ușii unui imobil cu ieșirea la stradă, stătea în scaun un bătrânel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comuna și a făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul și proprietarul Tipografiei unde se tipărea Paloda, era și un cunoscut om de cultură. „Din traducerile mele" de George Cațafany, volumul II, premiat cu „Mențiunea onorabilă" la Expoziția Universală din Paris 1900 (facsimil din această lucrare în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
antifasciștii, n‐o vrea poporul întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării române ști. Luptătorii pentru interesele mulțimii, intransi genți atunci când e vorba de dat poporului pâine, pace și libertate, acești antifasciști sunt victimele teroarei, a actelor fascizante ale guvernului. Să se facă dreptate! Să fie redați societății deținuții antifasciști . Și în ciocnirea dintre fascism și democrație, între barbarie și progres, forțele democratice să fie întărite cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen te care duc la Providență
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să caute cele necesare supraviețuirii, ajutat de doi francezi, veniți printre ultimii. Aduc o sobă, lemn și un pic de cărbune, cîțiva cartofi. Unul dintre bolnavi le popune celorlalți, imobilizați ca și el, la pat, să cedeze o felie de pîine celor trei "muncitori" care tocmai reparaseră fereastra și aprinseseră focul: În ajun, un astfel de gest ar fi fost de neconceput. Legea din Lager e aceasta: "Mănîncă-ți pîinea și, dacă poți, mănînc-o și pe cea a vecinului." Gratitudinea nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
celorlalți, imobilizați ca și el, la pat, să cedeze o felie de pîine celor trei "muncitori" care tocmai reparaseră fereastra și aprinseseră focul: În ajun, un astfel de gest ar fi fost de neconceput. Legea din Lager e aceasta: "Mănîncă-ți pîinea și, dacă poți, mănînc-o și pe cea a vecinului." Gratitudinea nu există. Acum era semnul că Lagărul murise. A fost primul gest uman dintre noi." Trupele rusești au eliberat lagărul pe 27 ianuarie 1945. Întors în Italia, încearcă să pună
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nenorocirilor, voi pleca să fiu sclavă în Grecia, la anii mei înaintați. La vîrsta mea voi îndura cele mai rele umilințe, fie că voi fi portăreasa care ține cheile, eu, mama lui Hector, fie că mă voi duce să coc pîine, să-mi întind pe jos oasele ostenite, eu care dormeam într-un pat regal, să-mi acopăr trupul uzat cu veșminte uzate, cu zdrențe, pe care nu le-ar vrea nici un bogat.75" În secolul al V-lea î.Hr., atenienii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dacă numim moartea o viață nouă, e pentru că pare a fi ceva cu totul diferit de viață. Tocmai din jocul acestor mici neînțelegeri cu realul se nasc credințele și speranțele noastre și ajungem foarte bine să trăim cu coji de pîine rebotezate prăjituri, așa cum fac copiii săraci cînd se joacă de-a fericirea 113." Pentru omul modern lumea în care trăiește este materialistă. De unde și lipsa unui sens spiritual pe care o resimte. Numai că ideea materialistă este falsă. "Realitatea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nostru știa că încercările anterioare de întărire pozitivă erau în pericol în momentul când un supervizor, care trebuia să răsplătească un angajat cu un obiect pentru punctele câștigate la îmbunătățirea calității, i-a spus acestuia: „Ține-ți, naibii, prăjitorul de pâine și acum mișcă-ți fundul înapoi la treabă!”. Pariez că pâinea făcută la acel prăjitor n-a avut niciodată un gust bun. Cel mai probabil, de fiecare dată când angajatul se uita la prăjitor, îi aducea aminte de cineva pe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în momentul când un supervizor, care trebuia să răsplătească un angajat cu un obiect pentru punctele câștigate la îmbunătățirea calității, i-a spus acestuia: „Ține-ți, naibii, prăjitorul de pâine și acum mișcă-ți fundul înapoi la treabă!”. Pariez că pâinea făcută la acel prăjitor n-a avut niciodată un gust bun. Cel mai probabil, de fiecare dată când angajatul se uita la prăjitor, îi aducea aminte de cineva pe care îl ura. Toate stimulentele materiale ar trebui îmbinate cu stimulente
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
limba trebuie să fie mai întîi ceva deja creat și antrenat pentru a realiza o creație nouă. Prin urmare, este greu de intuit, cum limba ar putea fi numai activitate, așa cum nu se poate concepe cum s-ar putea frămînta pîine fără aluat. Firește că, fiind o activitate culturală, materialul antrenat în creația lingvistică trebuie să fie tot de natură culturală, adică o fază a limbii, care, prin creație, este supusă schimbării. Statutul de a fi de natură (socială și) culturală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numai despre modul cum anexăm lucrurilor nume sau înțelegem numele lucrurilor. Numirea apare aici ca fundament al limbajului. Augustin nu vorbește de o deosebire între genurile de cuvinte și prin nume are în vedere, evident, cuvinte cum sunt: «copac», «masă», «pâine» și, desigur, și nume proprii; însă și «a mânca», «a merge», «aici», «acolo» și toate celelalte [Ă]. El descrie jocul mai simplu decât este. Dar jocul pe care îl descrie Augustin este, firește, o parte a limbajului [Ă]. S-ar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
56-57.) În § 1 al Cercetărilor, această reflecție capătă următoarea formulare: „Augustin nu vorbește despre o deosebire între genuri de cuvinte. Cel care descrie învățarea limbajului în acest fel se gândește, așa cred eu, mai întâi la substantive precum «masă», «scaun», «pâine» și la numele de persoane și abia în al doilea rând la numele unor anumite activități și proprietăți și la celelalte genuri de cuvinte.“ 42 „Expresia «semnificația unui nume» nu este aceeași cu «purtătorul unui nume»; ultima, dar nu prima
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]