19,586 matches
-
Constantinopolului, turcii vor stăpâni atât nordul Africii, Orientul cât și peninsula Balcanică. Mobilierul locuințelor țărănești, destul de rudimentar, se reducea la unul sau două paturi (sau doar saltele din paie), bănci, câteva scaune și o ladă pentru păstrarea hainelor ori a pâinii sau a sării și cuptorul pentru gătit. Casele nobililor erau din piatră, nici ele confortabile, dar cu mobilier foarte scump. Pereții erau ornamentați cu diferite desene sau cu un fel de tapiserii din pânză groasă. Ei nu aveau instalații de
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
materiale mai scumpe (mătase, stofă subțire) și purtau ghete din piele groasă sau cizme înalte. Din anii 1400, femeile purtau pălării înalte, numite ,hennin’’, care semănau cu turlele de biserică. Țăranii se bazau pe consumul cerealelor (orz, secară, grâu) făcând pâine neagră. În schimb, nobilii aveau mese bogate în carne, ouă și pește, mâncând și legume și fructe, vinuri, dulciuri, unele aduse din Orient. În Europa se consuma mai multă carne decât în Orient. Ciuma a fost reprezentată printr-un schelet
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
două mozaicuri. Mozaicul din partea stângă reprezintă o scenă din Vechiul Testament, în care Abraham stă alături de cei trei îngeri (trimiși ai lui Dumnezeu). Deasupra tabernacolului se află vitraliul central în care este reprezentat Isus Înviat. Mozaicul din partea dreaptă reprezintă scena frângerii pâinii de la Cina cea de taină. Sfințirea Bisericii „Sf. Tereza a Pruncului Isus” din Iași și consacrarea altarului au avut loc la 30 septembrie 2012, fiind săvârșite de episcopul Petru Gherghel, asistat de Aurel Percă (episcop auxiliar de Iași) și Cornel
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
două mozaicuri. Mozaicul din partea stângă reprezintă o scenă din Vechiul Testament, în care Abraham stă alături de cei trei îngeri (trimiși ai lui Dumnezeu). Deasupra tabernacolului se află vitraliul central în care este reprezentat Isus Înviat. Mozaicul din partea dreaptă reprezintă scena frângerii pâinii de la Cina cea de taină. Printre obiectele de cult este și un potir donat de Papa Ioan Paul al II-lea. Biserica este iluminată de un candelabru circular, cu diametru de 8,25 m, de care atârnă 12 mici candelabre
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
întâmpla moarte acelui dregător, atunci iarăși sătenii de acolo să-și pună alt dregător care le va fi voia și pentru podvoade încă să aducă numai o dată pe an până la Iași, iar ce va fi acolo secară și grână și pâine, iar ei să aibă a le vinde acolo și banii să trimită la egumen, ca să aibă a trimite la sfânta marea biserică din Ierusalim". În prezent, manuscrisul original se află în inventarul Complexului Muzeal Bucovina din municipiul Suceava. Aceste danii
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
că era pe cale să renunțe la fotbal la 14 ani, întrucât era deziluzionat și nu se mai înțelegea cu antrenorul. Datorită încurajării părinților săi, el a insistat totuși în a-și urma visul, înțelegând că poate să-și câștige o pâine cu ajutorul talentului. „Pe vremea aceea eram un nimeni, nu câștigam un ban și după ce am fost pus să stau pe bară tot sezonul voiam doar să plec să mă joc cu prietenii”, a spus el. „Dar tatăl meu m-a
David Villa () [Corola-website/Science/312786_a_314115]
-
cinematografic "Moldova-film", semnând în anul 1961 scenariul filmului artistic "Omul merge dupa soare". Activitatea sa din anii '60 ține de afirmarea filmului poetic, el semnând scenariul la filmele "Când se duc cocorii" (1963), "Strada ascultă" (s/m, 1964) și "Gustul pâinii (1966). În anul 1966 debutează ca regizor cu filmul "Gustul pâinii", la care a semnat și scenariul în colaborare cu Vadim Lisenko, regizând apoi filmul "Zece ierni pe-o vară" (1969). În anii '70 regizează filme de factură istorico-revoluționară: "Explozie
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
dupa soare". Activitatea sa din anii '60 ține de afirmarea filmului poetic, el semnând scenariul la filmele "Când se duc cocorii" (1963), "Strada ascultă" (s/m, 1964) și "Gustul pâinii (1966). În anul 1966 debutează ca regizor cu filmul "Gustul pâinii", la care a semnat și scenariul în colaborare cu Vadim Lisenko, regizând apoi filmul "Zece ierni pe-o vară" (1969). În anii '70 regizează filme de factură istorico-revoluționară: "Explozie cu efect intârziat" (1970), "Ultimul haiduc" (1972), "Pe urmele fiarei" (1976
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Național pentru tineret "Boris Glăvan" (1967), Premiul Marele chihlimbar pentru cel mai bun film la Festivalul regional de filme din Chișinău (1967) și Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Leningrad (1968) pentru filmul "Gustul pâinii"; Premiul pentru nuvela Tulburel la Festivalul Internațional de Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Eminescu); documente vechi (scrisori și circulare emise de Visarion Puiu), armament (spada unui ostaș din armata lui Ștefan cel Mare); etnografie (costume naționale) . Printre exponate se evidențiază o bisericuță, cu înălțime de circa un metru, confecționată integral din miez de pâine, păstrată anterior la Catedrala „Sfântul Nicolae” din Bălți . Muzeul de Istorie și Etnografie reprezintă unica instituție din municipiul Bălți în care sunt adunate și păstrate cu grijă vistigiile trecutului. În ficare an se organizează un șir de activități, printre care
Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți () [Corola-website/Science/312935_a_314264]
-
fi construite pe domeniul său, printre care construcții militare, industriale și de alimentație publică. Fermierii prezenți își aleg slujbe imediat cum sunt disponibile. Pentru început se pune ca de obicei granarul care cuprinde același produse de mâncare pentru țărani: carne,pâine,mere și brânza.Dar în acest joc s-a mai adăugat ceva:mâncarea lordului. Aceasta se face tot cu ferme,care le cultivă țăranii-pește,carne de gâscă,de porc,zarzavaturi și vin făcut din struguri.Când le ai pe toate
Stronghold 2 () [Corola-website/Science/312995_a_314324]
-
anchetei, după ce a fost torturat, Assan ar fi fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliției Capitalei, familiei comunicându-i-se că s-a sinucis. După 1950, în zona Morii Assan au funcționat mai multe întreprinderi, printre care Fabrică de pâine „Grâul” și Fabrică de ulei „13 Decembrie”. O parte din utilajele morii au ajuns pe post de exponate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida sau în alte instituții. În prezent, la Muzeul Tehnic din București poate fi văzut un cilindru din
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
munca câmpului au un nivel de viata diferit de al acelora care trăiesc din diverse profesiuni și de al acelora care trăiesc atât din munca câmpului cât si din alte ocupații. Alimentația constă, în afară de lapte si derivatele lui, din legume, pâine, fructe, carne, conserve de legume și de fructe, etc. lama mănâncă came de porc, proaspătă sau după ce a fost afumata, preparata cu varză, cartofi, fasole uscată sau păstăi uscate, alături de legumele si fructele care s-au putut păstra. Primăvara se
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
ieșirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise. Sărbătoarea Paștelui celebrează evenimentul fondator din relatarea biblică care este eliberarea evreilor din sclavia egipteană. E legat deci de peripețiile Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în deșert (de unde interdicția pâinii dospite în mesele festive), ca și de întâlnirea lui cu Dumnezeu. Istoric vorbind, sărbătoarea repetă o practică sacrificială uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
de sezonul recoltei grânelor, care dura șapte săptămîni și era un timp al bucuriei. Acest sezon începea cu recolta orzului la Pesah și se termina cu recolta grâului la Șavuot. În perioada cînd exista Templul din Ierusalim, se ofereau două pâini de grâu ca jertfă. De sărbătoarea Șavuot evreii antici aduceau ca jertfă primele roade ale anului. Aceste roade (bikurim) erau luate din șapte specii pentru care era slăvit pământul Israelului: grâul, orzul, smochinele, strugurii, rodiile, măslinele și curmalele. Fiind o
Șavuot () [Corola-website/Science/310346_a_311675]
-
din Muncaciu de împăratul Iosif al II-lea, în 1771 și făcut ulterior episcop. Atanasie Rednic a continuat frumoasa și fructuoasa tradiție inițiată de predecesorul său, episcopul Petru Pavel Aron, de a întreține școlarii săraci de la școlile din Blaj cu pâine (țipăi). Tot episcopul Rednic a dispus ca în Seminarul „Sfânta Treime” să se primească numai tineri care aveau intenția să se preoțească și a introdus pentru ei obligația de a purta reverenda. La Gimnaziul din Blaj a sporit clasele de
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
publicat în "Palia de la Orăștie (1582)", vol. II, 2007. Elementele regionale care apar numai în lexicul "Paliei" individualizează varianta literară bănățean-hunedoreană: "adăvăsi" „a risipi”, "alnic" „șiret, viclean”, "cățân" „vas, strachină”, "cliciu" „coapsă”, "crepă" „adăpătoare”, "făgădaș" „promisiune”, "im" „lut, argilă”, "jemble" „pâine albă”, "leatnic" „leneș”, "niștotă" „nevoie”, "ocă" „cauză”, "sucui" „a obișnui”, "tovar" „greutate”.
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
ificiului asumat și de o duioșie abia reținută (configurând o Evă prozaică, „deghizată” în haine populare); pe de altă parte odihna masculină, văzută ca un scurt intermezzo între truda de „dinainte” și cea de „după” cu care modernul Adam câștigă pâinea familie sale. În cuprinsul acestei ecuații, pământul constituie fundament de temelie, adăpost de germinație și hrană, pat de odihnă fără vise. Din această perspectivă, artistul surprinde tocmai această legătură indisolubilă, subtilă și perenă între teluric și animat, între substanța tradiției
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
mai prietenoasă formație în care am cântat vreodată. Nu știu când au trecut 9 ani, dar ce știu sigur e că nu regret nicio secundă nimic din ce am trăit și ce am învățat în timpul ăsta, mi-e dor de pâinea cu untură și cu ceapă, de pachetele de țigări împărțite frățește, de tigăile pline cu carne prăjită și de cartofii rântăliți pe care îi făcea Teo, de 'Căruțași', lângă Cișmigiu, o cârciumă (...) unde beam multă, multă bere și de momentele
Compact (formație) () [Corola-website/Science/310811_a_312140]
-
la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
și aprofundarea compoziției monumentale. Datorită acestor preocupări a realizat o mulțime de peisaje din Herța sau din Bălțile Brăilei. Tot în această perioadă de creație a fost făcută și lucrarea monumentală intitulată "Amza Pașa". În anul 1900 a expus pictura "Pâinea cea de toate zilele" în care a înfățișat un plugar așezat șă-și consume merindele sărăcăcioase în nemărginitul câmpului pârjolit de soare. În peisajul "Înmormântarea unui grănicer" subliniază prin contrast, drama umană într-o natură răvășită de furtună. Prin simplitatea cu
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
domeniu. A expus din nou la Viena, la Salonul Oficial. În 1902, și-a organizat prima expoziție personală. Lucrările sale au fost remarcate de către Nicolae Grigorescu, care i-a adus aprecieri laudative și din motivul că în lucrările "Toamna, Hora, Pâinea cea de toate zilele" sau "Între nalbe" a văzut influența sa asupra lui. În toate aceste tablouri, Verona a fost atras de tematica lui Grigorescu, dar el nu a renunțat la obișnuința de a-și plasa compoziția de atelier în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
6 iunie 1799) a fost una din figurile proeminențe ale Revoluției americane, unul dintre „părinții fondatori” ai națiunii americane, cunoscut și amintit în special pentru celebrul său discurs „Dați-mi libertate sau dați-mi moarte” (). Împreună cu Samuel Adams și Thomas Pâine, Henry a fost unul dintre cei mai influenți și radicali susținători ai Revoluției americane și al republicanismului în Statele Unite, în special în denunțările sale privind oficialii guvernamentali corupți, respectiv a susținerii și apărării drepturilor istorice.
Patrick Henry () [Corola-website/Science/308926_a_310255]
-
a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]