19,897 matches
-
veche catedrală din Anglia , și tot el este al 105-lea arhiepiscop de Canterbury, dintr-o succesiune deschisă de însuși sfântul Augustin de Canterbury. În anul 597 d.Hr, Papa Grigore cel Mare îl trimite pe Sfântul Augustin în fosta provincie romană Britania pentru a-i converti pe anglo-saxonii păgâni la creștinism. Acesta este primit cu brațele deschise de către Ethelbert de Kent, regele anglo-saxonilor, care acceptă noua religie. Augustin întemeiază mai multe biserici , iar în orașul Canterbury ridică o catedrală. Un
Arhiepiscopul de Canterbury () [Corola-website/Science/329648_a_330977]
-
pe Ivan Srațimir și familia acestuia în cetatea Humnik (Bosiljevo, Croația de astăzi). La scurt timp după aceea, ungurii au confiscat întregul teritoriu al Țaratului Vidinului (cunoscut sub numele de "Bodony" în limba maghiară) și a transformat-o într-o provincie a Regatului Ungariei guvernată de un ban. Inițial, zona a fost guvernată de Peter Himfi, banul de Bratislava (Pozsony), iar apoi de Dionisos Laczkfi, voievod al Transilvaniei, guvernator de Vidin și conducător ale comitatelor Temesvar (Timișoara) și Solnoca. După stabilirea
Ocupația maghiară a Vidinului () [Corola-website/Science/329651_a_330980]
-
Confesiunea neschimbată, recalcitrantă, din Hessa) a luat ființă în anii 1873-1874, prin inițiativa unui preot din provincia istorică germană Hessen-Nassau, ca o reacție împotriva religiei protestante impusă de ocupația prusaca. Confesiunea evaghelică din Hessa se baza pe învățătura lui Luther refuzând să accepte pe cea calvinistă. Hessa a fost ocupată în 1866 de Prusia, administrația prusacă creînd
Althessische Kirche () [Corola-website/Science/329670_a_330999]
-
istorică germană Hessen-Nassau, ca o reacție împotriva religiei protestante impusă de ocupația prusaca. Confesiunea evaghelică din Hessa se baza pe învățătura lui Luther refuzând să accepte pe cea calvinistă. Hessa a fost ocupată în 1866 de Prusia, administrația prusacă creînd provincia Hessen-Nassau. În rândul populației din Hesa a apărut o rezistentă față de noua confesiune impusă de prusaci. Din acest motiv a luat naștere confesiunea (Biserica veche din Hesa). Măsurile prusace au fost drastice la 43 de preoți li s-a interzis
Althessische Kirche () [Corola-website/Science/329670_a_330999]
-
o serie de înfrângeri care au redus potențialul militar al Spaniei. Franța sprijinise Portugalia, sprijin ce a condus cele două state să încheie o alianță pe 31 martie 1667. În urma acestui tratat Spania era nevoită să recunoască independența fostei sale provincii Portugalia și renunța la orice încercare de a o cucerii și reanexa. Franța sprijinise din 1660 Provinciile Unite în recentul război de restaurare dintre Portugalia și Spania și semnase o alianță în 1662. Ludovic al XIV-lea, nerăbdător să obțină
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
condus cele două state să încheie o alianță pe 31 martie 1667. În urma acestui tratat Spania era nevoită să recunoască independența fostei sale provincii Portugalia și renunța la orice încercare de a o cucerii și reanexa. Franța sprijinise din 1660 Provinciile Unite în recentul război de restaurare dintre Portugalia și Spania și semnase o alianță în 1662. Ludovic al XIV-lea, nerăbdător să obțină sprijinul Provinciilor Unite pentru cucerirea Țărilor de Jos Spaniole începe negocierile. În acest moment Provinciile Unite se
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
și renunța la orice încercare de a o cucerii și reanexa. Franța sprijinise din 1660 Provinciile Unite în recentul război de restaurare dintre Portugalia și Spania și semnase o alianță în 1662. Ludovic al XIV-lea, nerăbdător să obțină sprijinul Provinciilor Unite pentru cucerirea Țărilor de Jos Spaniole începe negocierile. În acest moment Provinciile Unite se află în război cu Anglia (Al Doilea Război Anglo-Olandez), iar Statele Generale se tem de o alianță franco-engleză în cazul în care nu acceptă oferta
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
din 1660 Provinciile Unite în recentul război de restaurare dintre Portugalia și Spania și semnase o alianță în 1662. Ludovic al XIV-lea, nerăbdător să obțină sprijinul Provinciilor Unite pentru cucerirea Țărilor de Jos Spaniole începe negocierile. În acest moment Provinciile Unite se află în război cu Anglia (Al Doilea Război Anglo-Olandez), iar Statele Generale se tem de o alianță franco-engleză în cazul în care nu acceptă oferta franceză. Johan de Witt propune ca Țările de Jos Spaniole să fie împărțite
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
război cu Anglia (Al Doilea Război Anglo-Olandez), iar Statele Generale se tem de o alianță franco-engleză în cazul în care nu acceptă oferta franceză. Johan de Witt propune ca Țările de Jos Spaniole să fie împărțite mutual între Franța și Provinciile Unite. Aceste planuri au fost dezbătute în 1663. Dar pretențiile lui Ludovic al XIV-lea l-au speriat pe Johan de Witt, iar contractul nu a fost finalizat. În același timp spaniolii au sugerat o alianță armată cu olandezii în
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
cu Spania ar echivala cu o declarație de război, frații de Witt încep să se teamă mai mult de Franța decât de Spania. Deși negocierile franco-olandeze nu au dus la rezultate concrete, Ludovic al XIV-lea este convins de bunăvoința Provinciilor Unite. El a promis că va media conflictul cu Anglia și în cele din urmă a declarat război Angliei, chiar dacă marina franceză nu a fost angajată în mare măsură. Prin urmare singurul potențial obstacol în fața expansiunii franceze rămâne Sfântul Imperiu
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
fie unul din aeroporturile cu huburi majore din lume și are o capacitate de 70 de milioane de călători (aproape 30 de milioane mai mult decât în 2005). Barajas are un rol important de "hub" cu legătura între capitalele de provincie și din străinătate, în special din Europa și America Latină. Barcelona-El Prat, după inaugurarea noului terminal 1, în 2008, are o capacitate de 55 de milioane de pasageri, care are scopul de a deveni al doilea cel mai mare aeroport din
TranSportul în Spania () [Corola-website/Science/329691_a_331020]
-
Irlanda, Cornwall, Țara Galilor și Scoția. a apărut în urma retragerii romanilor din Britannia. În cele din urmă această biserică a dispărut fiind înlocuită și asimilată de Biserica Romano-Catolică. În secolul al III-lea d.Hr., romanii au adus creștinismul în Britannia, provincie în care trăiau britanii, o ramură a celților, care, au adoptat foarte repede creștinismul în timpul procesului de romanizare. În anul 410 d.Hr., împăratul a ordonat retragerea romanilor din provincie pentru a proteja Roma, care era asediată de vizigoți. Astfel
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
III-lea d.Hr., romanii au adus creștinismul în Britannia, provincie în care trăiau britanii, o ramură a celților, care, au adoptat foarte repede creștinismul în timpul procesului de romanizare. În anul 410 d.Hr., împăratul a ordonat retragerea romanilor din provincie pentru a proteja Roma, care era asediată de vizigoți. Astfel, romano-britanii au rămas izolați de restul creștinătății. În acest context, a apărut Biserica Celtică, o biserică creștină independentă de Biserica Latină din Imperiul Roman de Apus. În anul 446, Vortigen
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
Vortigen, regele romano-britanilor, a cerut ajutorul saxonilor, un popor germanic din sudul peninsulei Iutlanda, deoarece aveau nevoie de ajutor în războiul cu picții, celții din Scoția. Saxonii, s-au stabilit în sud-estul Britanniei și i-au alungat pe romano-britanii din provincie, pe locul căreia au întemeiat șapte regate anglo-saxone. Britanii au fost nevoiți să plece în Scoția, Țara Galilor și în Irlanda deoarece saxonii erau păgâni și îi persecutau pe creștini. Odată cu retragerea romano-britanilor și tânăra Biserică Celtică și-a pierdut influența
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
consideră că includea teritoriile regiunii Tracia. N. G. L. Hammond a înaintat o ipoteză conform căreia numele "Skudra" a fost numele dat acestei regiuni de către frigieni, care s-au stabilit în zonă înainte de a migra în Asia. Sursele persane descriu provincia ca fiind populată de trei grupuri: "Saka Paradraya" (eventual, referindu-se la geți), "Skudra" (eventual, traci) și "Yauna Takabara". "Yauna Takabara" se crede că se referă la macedoneni. Regiunile trace și scite au fost cucerite de Darius I în jurul anului
Scudra () [Corola-website/Science/329713_a_331042]
-
este un oraș canadian din provincia Québec, situat pe malul lacului Mégantic. Localitatea este sediul municipalității regionale a comitatului Le Granit și a distrinctului judiciar Mégantic. Inițial denumit Megantic, orașul a fost fondat în 1884, după ce Canadian Pacific Railway a început construcția segmentului final de cale
Lac-Mégantic () [Corola-website/Science/329726_a_331055]
-
creat prin decret pe data de 18 noiembrie 1842 în timpul administrației generalului José Ballivián. Capitala să este orașul Trinidad. Cu o populație de 425 780 (recensământul din 2012), departamentul Beni este al doilea din stat ca număr de locuitori, după provincia Pândo. Deși zona este bogată în resurse naturale, nivelul sărăciei printre locuitori este ridicat, mare parte din cauza absenței unei rețele de drumuri adecvate care să o leagă de restul departamentelor. Cele mai importante activități economice sunt agricultură, tăierea lemnului și
Departamentul Beni () [Corola-website/Science/329725_a_331054]
-
Huachuna, Agua Clară, Ginebra, La Dichosa, Bolivia, Navidad, Las Abraș, Largă, Maracaibo și Lacul Aquiles. Departamentul a fost creat prin decret pe data de 18 noiembrie 1842 în timpul administrației generalului José Ballivián. Departamentul este la rândul sau împărțit în opt "provincii" (în ), care la rândul lor, sunt împărțite în 19 "municipii" (în ) și 41 de "cantoane" (în ).. Limba dominantă în acest departament este spaniolă. Tabelul următor reprezintă numărul de vorbitori din fiecare categorie lingvistică.
Departamentul Beni () [Corola-website/Science/329725_a_331054]
-
este o comedie de moravuri scrisă de autorul irlandez Oliver Goldsmith. Kate Hardcastle, o tanara dintr-o familie bogată din provincie, este anunțată de tatăl ei de venirea lui Charles Marlow, fiul unuia dintre vechii lui prieteni. Domnul Hardcastle speră că cei doi să se căsătorească. Tony Lumpkin, fratele vitrg al lui Kate și vărul lui Constance, întâlnește cei doi străini
Greșelile unei nopți () [Corola-website/Science/329777_a_331106]
-
fost un nume personal. Caracterul Hanja pentru numele său onorific, pronunțat "Bulgeunae" (불그 내) înseamnă în coreeană veche "lume sclipitoare." În Samguk Șagi și Samguk Yusa, Hyeokgeose (혁거세 거서간 朴赫居世居西干) este descris ca fondator al Sillei. În locul unde este astăzi provincia Gyeongsang din Coreea de Sud existau șase sate cu refugiați din Gojoseon. Acestea erau: Yangsan (양 산촌, 杨 山村), Goheo (고허 촌, 高 墟 村), Jinji (진지 촌, 珍 支 村) , Daesu (대수 촌, 大树 村), Gări (가리 촌, 加利 村), si
Hyeokgeose de Silla () [Corola-website/Science/329892_a_331221]
-
la nord de Tashilhunpo" + "རི", pronunțat "ri", "Munte" = "Shang Munte" + "ལ", pronunțat "la", Trecătoare, ceea ce sugerează ca această zonă este accesibilă prin, sau numită "Trecătoarea prin munte Shang". De cele mai multe ori tărâmul Shangri-La este menționat ca fiind în nord-vestul provinciei Yunnan, în China, unde a călătorit exploratorul Joseph Rock, în timp ce lucra pentru "National Geographic". Această perioadă ar fi coincis cu perioada în care James Hilton a scris "Lost Horizon", cu toate că nu există suficiente dovezi pentru a susține acestă afirmație. Într-
Shangri-La () [Corola-website/Science/329919_a_331248]
-
televiziunea americană Oregon Public Broadcasting, OPB, a televizat un episod al emisiunii "Martin Yan's Hidden China" intitulat " Viața în Shangri-La" (Life in Shangri-La) în care Yan a spus că "Shangri-La" este de fapt numele regiunii reale Shangri-La, din nord-vestul provinciei Yunnan , în care trăiesc atât membri ai etniei chineze Han, dar și tibetani. Shangri-La este de multe ori folosit sinonim cu Grădina Edenului, pentru a reprezenta paradisul neaccesibil omului modern. În limba engleză este de multe ori folosit ca o
Shangri-La () [Corola-website/Science/329919_a_331248]
-
ucraineană "Бляшана Катедра ") a fost prima Biserică Ucraineană independența din America de Nord, fiind inima Bisericii Serafimite. Fondată în Winnipeg, nu a avut legătură cu nici o biserică din Europa. Imigranții ucraineni au început să sosească în Canada în 1891, mai ales din provinciile Austro-Ungare, zonele Bucovinei și Galiției. Noii veniți din Bucovina erau ortodocși, iar cei din Galiția greco-catolici. În ambele biserici slujbele se oficiau după ritul bizantin. Pe la 1903 numărul imigranților ucraineni în vestul Canadei a devenit destul de mare pentru a atrage
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
facut prima sa apariție la Londra unde a interpretat solouri de contrabas. După aceasta a făcut multe vizite în Anglia iar felul său extraordinar de a stăpâni instrumentul său masiv i-a creat o popularitate masivă în Londra și în provincii. Pe lângă triumfurile sale în calitate de interpret, Bottesini a fost un dirijor de renume european și a fost dirijor la Théâtre des Italiens din Paris din 1855 până în 1857, unde a fost produsă a doua sa operă, "L'Assedio di Firenze", în
Giovanni Bottesini () [Corola-website/Science/329936_a_331265]
-
unor supraviețuitori, răscoala a fost organizată conform unor instrucțiuni primite din Ucraina, în contextul colaborării Cartierului General al armatei generalului Denikin - staționate în apropierea frontierei ucraineano-române - cu reprezentanții "Comitetului pentru Salvarea Basarabiei" de la Odesa, al tentației denikiniștilor de a elibera provincia după lichidarea trupelor hatmanului ucrainean Simon Petliura, al persecutării transnistrenilor suspectați de filo-românism și al activității unor organizații iredentiste monarhiste basarabene. Opiniile merg până la a afirma probabilitatea ca atacul să fi fost dat de formațiuni ale rușilor albi. În regiunea
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]