19,336 matches
-
voci în conștiință (vocea legii morale naturale care se exprimă în ordinea practică prin principiul absolut: „bonum fac et evita malum” și „vocea lui Dumnezeu”), amândouă sunt de la Dumnezeu și nu pot fi în opoziție. Pe linia învățăturii sfântului Paul (Rom 2,14-15) este descrisă prima funcție a conștiinței ca „martor” care descoperă dacă omul este fidel sau infidel legii naturale. Această funcție permite omului să intre într-un dialog intim cu sine însuși, din moment ce-i descoperă persoanei bunătatea sau răutatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de legea iubirii lui Dumnezeu care răsună în conștiința persoanei umane. Punctul de pornire îl constituie textul din Scrisoarea către Romani 2, 15, care stă la baza reflecției Constituției Pastorale GS 16. B. Häring afirmă că „idea centrală din textul Rom 2,15 este exprimată și aplicată în Constituția pastorală Biserica în lumea contemporană” nr. 16 și sugerează că pasul conciliar pretinde să fie citit în lumina scrisorii către Romani. Acest text susține că mărturia cea mai evidentă a manifestării lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se poate presupune că termenul „surioară” se referă la femeile care colaborau în misiune. Deci cuplurile misionare (Priscila și Acvila, Andronic și Iunia) nu erau excepții. Cupluri de acest gen sunt în mod probabil menționate și în Scrisoarea către Romani (Rom 16,15). Când Paul insistă asupra celibatului, ca starea mai bună în vederea activității misionare (1Cor 7,24), exprimă opinia sa personală care nu reflectă practica comună a mișcării misionare. Cu toate acestea, putem să observăm că nici Priscila și nici
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
recunoaște că, în cursul adunărilor liturgice, femeile profetese și orante operează în libertate și demnitate deplină. Cele orante vor transmite Duhul adresându-se cu o voce ridicată lui Dumnezeu prin psalmi, cântece spirituale, binecuvântări și mulțumiri (1Cor 11,5). În Rom 16 și Fil 4,2-3, Paul enumeră câteva dintre colaboratoarele sale. Înainte de toate, Febe, „diaconesa” (diàkonos) și „protectoare” (prostàtis) și Priscila, colaboratoare curajoasă a apostolului; Maria, Trifena, Trifosa și Persida „care s-au ostenit pentru Domnul”; Iunia, curajoasă „apostolă” (apóstolos
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diakonos. Aici apare întrebarea dacă acest nume este cel al unei funcții oficiale. Se știe că acest cuvânt, alături de folosirea sa la masculin, era folosit la feminin în epoca clasică (Aristofan, Doamnele în parlament) și se găsește la feminin în Rom 13,4 pentru a desemna autoritatea civilă care este „în serviciul lui Dumnezeu”, pentru a-i conduce pe oameni la bine și pentru a face dreptate. Deci nu este vreun motiv pentru a specula în privința unei noi adaptări a termenului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
observe că, în cazul lui Febe, diakonos se referă la o slujire specifică și generală a lui Dumnezeu, care include întreaga viață creștină. Slujirea lui Febe este caracterizată pe scurt: „a fost de ajutor pentru mulți și chiar pentru mine” (Rom 16,2). Cuvântul „de ajutor” (prostatis) evocă o uzanță bine cunoscută de antici ca „protecție” de asistență materială și suport moral pe care multe persoane influente l-au oferit comunității sau unor indivizi. Pe acest fond, este ușor să ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
din rezultatele cele mai fericite ale operei lor a fost transformarea lui Apolo în apostol instruit în mod complet spre „calea Domnului” (Fap 18,24-28). De aceea Paul îi numește pe Priscila și pe soțul ei „colaboratori în Cristos Isus” (Rom 16,3), cu titlul de synergos, pe care el îl acordă celui care lucrează cu el în apostolat în mod mai direct și fidel. Este vorba de Timotei (Rom 16, 21), de Tit (2Cor 8,23) sau de Afrodit (Fil
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
numește pe Priscila și pe soțul ei „colaboratori în Cristos Isus” (Rom 16,3), cu titlul de synergos, pe care el îl acordă celui care lucrează cu el în apostolat în mod mai direct și fidel. Este vorba de Timotei (Rom 16, 21), de Tit (2Cor 8,23) sau de Afrodit (Fil 2,25) și de Clement (Fil 4,3). Elogiile pauline făcute acestui cuplu par să fie adresate în mod deosebit Priscilei, întreprinzătoare, curajoasă, generoasă, synergos, în Cristos. După E.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
După E. S. Fiorenza, faptul că numele Priscilei este citat de patru ori, atestă poziția sa de comandă. Paul numește cuplul amintit, „cooperatori”. Casa lor era un centru misionar la Corint (1Cor 16,19), Efes (Fap 18,18) și Roma (Rom 16, 5). Deoarece Luca în Faptele Apostolilor se concentrează asupra lui Paul, citează cuplul amintit doar fugitiv, dar observația sa indică faptul că se justifică ceea ce Paul a spus despre el. Chiar faptul că vorbește despre ei este un semn
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de Nestle-Aland conține acuzativul Iounia/n (Iouniàn), un nume propriu prescurtat, recunoscut de la accentul tipic pe ultima silabă. El derivă probabil din Iunianus, nume destul de răspândit la Roma în acea perioadă. Forma Iounian nu revine în niciun alt text în afară de Rom 16. Iounian, accentuat pe penultima silabă, este, în schimb, un nume feminin. Iunia, ca nume de femeie, revine mai frecvent și, probabil, în spatele acestui nume se află o persoană feminină. Este clar că o femeie ar fi putut să deranjeze
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
730; Perpessicius, Opere, VII, 73-74; Sărmanul Klopstock, Isaiia Răcăciuni, RP, 1934, 5084; Vlaicu Bârna, „Paradis uitat”, RP, 1936, 5676; Dan Petrașincu, „Paradis uitat”, DMN, 1937, 10 065; Gala Galaction, Romanul din care înveți, ADV, 1937, 16 380; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 287; Perpessicius, Lecturi, 248-251; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 170-174; Micu, Lecturi, 151-152; Isaiia Răcăciuni, RRI, III, 1-14; Sebastian Vlad Popa, „Post-restante”, CC, 1991, 3; Ghițulescu, Istoria, 167-169; Dicț. scriit. rom., IV, 26-28. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
Răcăciuni, RP, 1934, 5084; Vlaicu Bârna, „Paradis uitat”, RP, 1936, 5676; Dan Petrașincu, „Paradis uitat”, DMN, 1937, 10 065; Gala Galaction, Romanul din care înveți, ADV, 1937, 16 380; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 287; Perpessicius, Lecturi, 248-251; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 170-174; Micu, Lecturi, 151-152; Isaiia Răcăciuni, RRI, III, 1-14; Sebastian Vlad Popa, „Post-restante”, CC, 1991, 3; Ghițulescu, Istoria, 167-169; Dicț. scriit. rom., IV, 26-28. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
care înveți, ADV, 1937, 16 380; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 287; Perpessicius, Lecturi, 248-251; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 170-174; Micu, Lecturi, 151-152; Isaiia Răcăciuni, RRI, III, 1-14; Sebastian Vlad Popa, „Post-restante”, CC, 1991, 3; Ghițulescu, Istoria, 167-169; Dicț. scriit. rom., IV, 26-28. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
II, 222-268; Apostolescu, Infl. romant., 266-277; Călinescu, Ist. lit. (1941), 294-295, Ist. lit. (1982), 328-330; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 310-311; Ist. lit., III, 152-153; Emil Georgescu, Vasile Bașa, Destinul unui poet: Mihail Zamfirescu, CRC, 1975, 36; Dicț. lit.1900, 932; Tacciu, Romant. rom., II, 307, 317, III, 92, 291; Dicț. scriit. rom., IV, 857-858. S. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
1941), 294-295, Ist. lit. (1982), 328-330; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 310-311; Ist. lit., III, 152-153; Emil Georgescu, Vasile Bașa, Destinul unui poet: Mihail Zamfirescu, CRC, 1975, 36; Dicț. lit.1900, 932; Tacciu, Romant. rom., II, 307, 317, III, 92, 291; Dicț. scriit. rom., IV, 857-858. S. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
feminin, CRC, 1975, 38; Mircea Popa, Spații africane, ST, 1976, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 222-223; Ilie Purcaru, „Subconștientul Veneției”, FLC, 1984, 49; Zaharia Sângeorzan, Veneția în oglinzile romanului, TR, 1986, 8; Constantin Cubleșan, „Thalassa”, TR, 1996, 7; Dicț. scriit. rom., II, 273-274; Popa, Ist. lit., II, 892-893. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
1969, 14; Aurel Șorobetea, „Almar”, ST, 1970, 9; Dan Cristea, „Țara fântânilor”, LCF, 1971, 45; Iorgulescu, Scriitori, 81-83; Nae Antonescu, „Țara fântânilor”, ST, 1972, 3; Doina Uricariu, Vocile poetului, LCF, 1978, 14; Adrian Popescu, „Din Marmația”, ST, 1978, 12; Lit. rom. cont., I, 730-731; Al. Andrițoiu, Demnitatea scrisului, LCF, 1984, 33; Artur Silvestri, Un sentiment exotic, CNT, 1986, 7; Grigurcu, Existența, 453; Ulici, Lit. rom., I, 146-148; Dicț. scriit. rom., II, 658-659; Popa, Ist. lit., II, 284. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
3; Doina Uricariu, Vocile poetului, LCF, 1978, 14; Adrian Popescu, „Din Marmația”, ST, 1978, 12; Lit. rom. cont., I, 730-731; Al. Andrițoiu, Demnitatea scrisului, LCF, 1984, 33; Artur Silvestri, Un sentiment exotic, CNT, 1986, 7; Grigurcu, Existența, 453; Ulici, Lit. rom., I, 146-148; Dicț. scriit. rom., II, 658-659; Popa, Ist. lit., II, 284. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
LCF, 1978, 14; Adrian Popescu, „Din Marmația”, ST, 1978, 12; Lit. rom. cont., I, 730-731; Al. Andrițoiu, Demnitatea scrisului, LCF, 1984, 33; Artur Silvestri, Un sentiment exotic, CNT, 1986, 7; Grigurcu, Existența, 453; Ulici, Lit. rom., I, 146-148; Dicț. scriit. rom., II, 658-659; Popa, Ist. lit., II, 284. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
Opere, III, 517-523; G. M. Zamfirescu, „De la mimus la baroc”, „România literară”, 1933, 7; Al. Robot, „De la mimus la baroc”, RP, 1933, 4 611; Lucian Boz, „De la mimus la baroc”, ADV, 1933, 15 205; Biberi, Études, 127-129; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 115-116, 376-377; Cioculescu, Aspecte, 442-445; Streinu, Pagini, II, 412-437; Șuluțiu, Scriitori, 301-316; Radu Lupan, Oameni dintr-un sfârșit de veac, VR, 1955, 7; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 43-52; Georgescu, Încercări, II, 221-228; Tudor Vianu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Din perspectiva unor noi documente literare), LL, 1967; I. Oprișan, Ion Marin Sadoveanu - schiță biografică, RITL, 1967, 2; Regman, Cărți, 123-136; Baconsky, Marginalii, 54-65, 168-174; Ion Oprișan, Geneza trilogiei lui Ion Marin Sadoveanu, SIL, 445-459; Piru, Panorama, 269-272; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 27; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 562-569; Victor Stoleru, Crochiuri de istorie literară, București, 1974, 75-89; Micu, „Gândirea”, 675-676, 876-878, 980-982; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975, 182-185; Balotă, Universul, 7-25; Simion, Scriitori, II, 265-279; Vartic, Spectacol, 92-99; Brădățeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
164-169; Iorgulescu, Scriitori, 230-232; Sorin Titel, Romanul și oamenii „simpli”, RL, 1982, 25; Alex. Ștefănescu, Șapte personaje în căutarea unei ieșiri, RL, 1983, 50; Dobrescu, Foiletoane, III, 95-101; Eugen Simion, Povestitori, RL, 1986, 49; Cosma, Romanul, I, 197; Ulici, Lit. rom., I, 410-411; C.S. [C. Stănescu], În umbra operei, ALA, 1996, 325; Dan Croitoru, În oraș se întâmplă ceva..., RL, 1999, 12; Dicț. scriit. rom., III, 654-655. T.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
Dobrescu, Foiletoane, III, 95-101; Eugen Simion, Povestitori, RL, 1986, 49; Cosma, Romanul, I, 197; Ulici, Lit. rom., I, 410-411; C.S. [C. Stănescu], În umbra operei, ALA, 1996, 325; Dan Croitoru, În oraș se întâmplă ceva..., RL, 1999, 12; Dicț. scriit. rom., III, 654-655. T.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
Lucian Alexiu, Literatura de sertar, O, 1990, 39; Diana Adamek, Salt în inima lucrurilor, TR, 1990, 40; Țeposu, Istoria, 73; Perian, Scriitori, 106-114; Borbély, Xenograme, 109-112; Poantă, Dicț. poeți, 157-158; Milea, Sub semnul, 129-132; Grigurcu, Poezie, II, 250-252; Dicț. scriit. rom., III, 780-781; Popa, Ist. lit., II, 632-633. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
glasat à la parisienne Haut-Sauternes File de boeuf en Bellevue Rață à la rouennaise Margaux J. Calvet, 1887 Găini de Bresse umplute la tavă Piftii de fazan de Saint-Hubert Salată Potel Șampanie Montebello Înghețată Brânzeturi Fructe Prăjituri Cafea Coniac sau rom Saint-James, 1884 Era banchet, dar era și comuniune. Banchetul culminează cu vinurle sale, este totuși un simbol al participării la o societate, la un proiect, la o sărbătoare (precum sărbătoarea primarilor, descrisă mai sus). Acesta se materializa într-o funcție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]