189,597 matches
-
trăiască cât mai discret, având puțini prieteni. În 1998, a publicat un volum retrospectiv al carierei din România, intitulat " Nebunie și lumină". Autorul locuia în Iași, România, unde preda la universitate și era secretar al Uniunii Scriitorilor. Este prezent în: Referințe critice se găsesc de asemenea și în Petre Anghel, '', "Comunicare transculturală", București, Editura Cartea Românească, 2003 Interviuri
Mihai Ursachi () [Corola-website/Science/297601_a_298930]
-
-a, revăzuta, cu o postfața de Bogdan Alexandru Stănescu, Polirom, Iași, 2007); "Intermezzo ÎI", Cartea românească, 1989; "Intermezzo III", cu o postfața de Octavian Soviany, Albatros, 2002; "Intermezzo IV, jurnalul florentin", Pontica, Constantă, 1997; "Jurnalul lui Dracula", rescriere, cu unele referințe critice apărute în Italia (Cesare Segre, Piero Bigongiari, Sergio Givone, D’Arco Silvio Avalle, Lucio Klobas, Giuseppe Pontiggia, Renato Minore, Alfredo Giuliani, Paolo Fabrizio Iacuzzi, Ernestina Pelegrini) și două interviuri cu Ioan Buduca și Cristian Teodorescu, Polirom, Iași, 2004; "Moartea
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Minore, Alfredo Giuliani, Paolo Fabrizio Iacuzzi, Ernestina Pelegrini) și două interviuri cu Ioan Buduca și Cristian Teodorescu, Polirom, Iași, 2004; "Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu", rescriere, cu un preambul al autorului („Cum am devenit romancier italian”) și cu unele referințe critice apărute în Italia (Roberto Carifi, Giuseppe Cassieri, Dario Fertilio, Francesco Specchia, Giancarlo Caprettini, Luciano Morandini), Polirom, Iași, 2005. "Critice", E.P.L., 1969; "Critice ÎI", Cartea românească, 1971; "Poezie și generație", Eminescu, 1975; "Ion Barbu comentat", Albatros, 1975, ediția a II
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
formale prin "The Poetics of Plot: the Case of English Renaissance Drama" (Minneapolis, 1985) și mai ales prin lucrarea fundamentală "Fictional Worlds" (Cambridge, Mass., 1986). Tradusă în limbile franceză, italiană, spaniolă și română, Lumile ficționale a devenit o carte de referință în domeniul hermeneuticii literare actuale și una dintre puținele tentative originale de a defini pur și simplu literatura la sfârșitul secolului al XX-lea. Au urmat apoi "Le mirage linguistique" (Paris, Ed. du Minuit, 1988)(trad.rom. "Mirajul lingvistic") , poate
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
printre care faimosul tablou al Bărăganului), savante dispute filologice (despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent de modul în care criticii literari au definit-o („operă-mozaic”, „cozerie”, sau eseu), "Pseudokynegetikos" marchează un reper în istoria literaturii române. Alexandru Odobescu este unul din întemeietorii arheologiei în
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
un nume dat de chinezi oamenilor care locuiesc în Munților Altay din Asia Centrală mai devreme de 177 î.Hr.E; și sufixul abstract -iye (derivat din sufixul arab -iyya), dar, de asemenea, asociat cu sufixul Medieval Latin -ia în Turchia. Prima referință folosită de termenul „Turk” sau „Turuk” ca un antonim continuat în inscripțiile Orkhon a lui Gokturks din Asia Centrală (sec. 8 CE). Cuvântul englezesc „Turkey” derivă din latina medievală, Turchia (c. 1369). Peninsula Anatolia, care cuprinde majoritatea Turciei moderne, este una
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
filologie, literatură română, literatură franceză, literatură italiană, literatură spaniolă, literatură comparată, literatură generală, istorie română, Insulele Canare, Cristofor Columb și America) și un Appendice în care sunt înregistrate operele literare. În mai toate aceste domenii, Alexandru Ciorănescu a redactat lucrări de referință, ceea ce i-a determinat pe comentatorii săi să-l plaseze în familia spiritelor enciclopediste ale culturii române (Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade). În calitate de lingvist care a realizat singurul dicționar etimologic complet al limbii române, ("Diccionario etimmológico
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
în țară sau în exil, Ion Negoițescu înregistrează aptitudinea lui Alexandru Ciorănescu de a realiza cu aceeași înzestrare ieșită din comun „contribuții” de detaliu, lucrări de interpretare (cele doua mici monografii despre Vasile Alecsandri și Ion Barbu), instrumente bibliografice de referință ("Bibliographie de la littérature française", distinsă în 1960 cu Premiul "Brunet" al prestigioasei L'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres), sau sinteze care presupun străbaterea unui „material informativ uriaș” („El Barroco o el descubrimiento del drama”, „L'Avenir du passé”, „Utopie et
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
timp - 1844 - încât îl trimiseră în exil la o mănăstire, iar revista "Propășirea" a fost suspendată. Dintre fragmentele care alcătuiesc grupa a doua, cea mai însemnată lucrare este "Alexandru Lăpușneanul", publicată în "Dacia Literară" în 1840, una din nuvelele de referință ale literaturii române. Nuvela se compune din patru părți, fiecare purtând un motto, care este tema ei. Iacob Eraclid, cunoscut sub numele de Despot Vodă, fusese ucis de Tomșa, care devenise domn al Moldovei; Alexandru Lăpușneanu, care mai domnise o dată
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
dintre puținii gânditori economici originali din România, fiind tradus încă din timpul vieții, dar mai ales ulterior, în mai multe limbi. Profesorul Costin Murgescu, director al Institutului de Economie Mondială, își începea astfel capitolul despre Manoilescu dintr-o carte de referință despre ”mersul ideilor economice la români”: ”politica de protecție industrială practicată de România în primele decenii ale acestui secol a fost ridicată de Mihail Manoilescu la rangul unei teorii cu valabilitate și ecou internațional. La aproape șase decenii lucrarea lui
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
cubanez: în 1974 cu ocazia vizitei lui Leonid Brejnev și în 1999 de aniversarea a 40 de ani de la Revoluție. El este faimos pentru discursurile sale lungi și detaliate, ce de obicei durează câteva ore și conțin multe date și referințe istorice. Regimul lui Fidel Castro a fost de nenumărate ori acuzat de abuzuri la adresa drepturilor omului, în special tortură, încarcerare arbitrară, procese nedrepte și execuții extrajudiciare. Grupuri ca Amnesty International și Human Rights Watch critică lipsa libertății presei, drepturilor civile
Fidel Castro () [Corola-website/Science/297673_a_299002]
-
ul este termenul de referință aplicat unei vaste game de evoluții în domeniile de teorie critică, filosofie, arhitectură, artă, literatură și cultură. Diversele expresii ale postmodernismului provin, depășesc sau sunt o reacție a modernismului. Dacă modernismul se consideră pe sine o culminare a căutării unei
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
de răspunsuri de ordin intelectual, cultural, artistic, academic sau filosofic la condiția postmodernității. Un alt termen conex este adjectivul postmodern (deseori folosit incorect sub forma „postmodernist”), utilizat pentru a descrie condiția sau răspunsul la postmodernitate. De exemplu, se poate face referință la arhitectură postmodernă, literatură postmodernă, cultură postmodernă, filosofie postmodernă. În eseul său "From Postmodernism to Postmodernity: the Local/Global Context", criticul american Ihab Hassan listează câteva ocurențe și contexte în care termenul a fost folosit, încă înainte să devină atât
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
de jocul liber al discursului, o idee cu rădăcini în teoria jocurilor de limbaj ale lui Wittgenstein. Această subliniere a permisivității jocului liber în contextul mai larg al conversației și discursului duce postmodernismul spre adoptarea ironiei, paradoxului, a manipulării textuale, referințelor sau tropilor. Înarmați cu acest proces al chestionării bazelor sociale ale acestei aserțiuni, filosofii postmoderni au început să atace unitatea modernismului și a acelei unități cu rădăcini în Iluminism. Deoarece Modernismul a făcut din Iluminism o sursă centrală a superiorității
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
scurtă, dar foarte influentă, "Condiția postmodernă" un raport asupra cunoașterii detotalizante. (versiunea în limba română de Ciprian Mihali, Editura Babel, 1993). Jean Baudrillard, Michel Foucault, și apoi Roland Barthes (în operele sale mai târzii, post-structuraliste) sunt de asemenea nume de referință în teoria postmodernă. Postmodernismul are drept aliați apropiați mai multe discipline academice contemporane, mai ales pe cele din câmpul sociologiei. Multe din ideile sale provin din domeniile feminismului sau a teoriei post coloniale. Alții identifică mișcările anti-establishment și de underground
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
perspectiva postmodernă asupra limbii este ideea de „joc”. În contextul postmodernismului, joc înseamnă schimbarea cadrului de conexiune al ideilor, și astfel permite sensurile figurate sau trecerea unei metafore sau cuvânt de la un context la altul, sau de la un cadru de referință la altul. Deoarece în interiorul gândirii postmoderne textul e alcătuit dintr-o serie de „marcaje” ale căror sens este atribuit cititorului, iar nu autorului, acest joc se bazează pe mijloacele cu care cititorul construiește sau interpretează textul, și cu ajutorul cărora autorul
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
prim exemplu de artă postmodernă exprimată cu ajutorul arhitecturii se întinde de-a lungul porțiuni celebre pentru jocurile de noroc din Las Vegas, Nevada, așa numita Las Vegas Strip. Clădirile de-a lungul acestui bulevard reflectă numeroase perioade ale artei sau referințe culturale într-un colaj interesant, generat deopotrivă de timpul construcției, clădirile înconjurătoare și interesele comerciale (momentane sau cu bătaie lungă) ale proprietarilor. Arhitectura postmodernă a fost descrisă ca fiind "neo-eclectică", astfel încât referința și ornamentul s-au întors pe fațade, înlocuind
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
acestui bulevard reflectă numeroase perioade ale artei sau referințe culturale într-un colaj interesant, generat deopotrivă de timpul construcției, clădirile înconjurătoare și interesele comerciale (momentane sau cu bătaie lungă) ale proprietarilor. Arhitectura postmodernă a fost descrisă ca fiind "neo-eclectică", astfel încât referința și ornamentul s-au întors pe fațade, înlocuind stilurile fără ornamente și agresive ale modernismului, cum este spre exemplu într-o clădire din Boston, Massachusetts. Acest eclectism este combinat cu utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
o idee cu rădăcini în teoria jocurilor de limbaj ale unui filosof al limbajului ca Ludwig Wittgenstein. Această subliniere a permisivității jocului liber în contextul mai larg al conversației Și discursului conduce postmodernismul spre adoptarea ironiei, paradoxului, a manipulării textuale, referințelor sau tropilor. Înarmați cu acest proces al chestionării bazelor sociale ale acestei aserțiuni filosofii postmoderni au început să atace unitatea modernismului Și a acelei unități, cu rădăcini în Iluminism. Deoarece Modernismul a făcut din Iluminism o sursă centrală a superiorității
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
limba, este idea de "joc". În contextul acestui curent, al postmodernismului, joc înseamnă schimbarea cadrului de conexiune al ideilor, Și astfel permite sensurile figurate sau trecerea unei metafore sau cuvânt de la un context la altul, sau de la un cadru de referință la altul. Deoarece în interiorul gândirii postmoderne textul e alcătuit dintr-o serie de marcaje ale căror sens este atribuit cititorului iar nu autorului însuși, acest joc se bazează pe mijloacele cu care cititorul construiește sau interpretează textul, Și cu ajutorul cărora
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă, care poate fi fixată alegând ca origine o stare de referință pornind de la care orice stare a sistemului să poată fi obținută printr-o transformare adiabatică. Într-o transformare "diatermică" (neadiabatică) lucrul mecanic depinde, în general, de stările intermediare, iar formula 30 Mărimea definită prin relația se numește "cantitatea de căldură" transferată
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
confuzia cu proiectul bazelor de date "Firebird". Presiunea continuă din partea comunității a determinat o nouă schimbare a numelui - pe 9 februarie 2004, "Mozilla Firebird" a devenit "Mozilla Firefox", făcându-se des referire la el sub numele prescurtat "Firefox." Mozilla face referință la Firefox abreviindu-i numele "Fx" sau "fx," chiar dacă este deseori abreviat ca "FF" sau chiar "FX" pentru că unii cred că se referă la FireFox în loc de Firefox. Proiectul a trecut prin multe versiuni înainte de versiunea 1.0, lansată pe 9
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
market”. Pe 12 septembrie 2004, Mozilla a lansat proiectul „"Spread Firefox"” ("SFX"), creând automat și un centru de discuții despre metodele de răspândire a navigatorului în rândul populației. Portalul conține butonul „Get Firefox”, dând utilizatorului mai multe site-uri de referință cu 250 site-uri de referință în top afișate pe site. Din când în când echipa SFX organizează diverse acțiuni pentru a face reclamă navigatorului. Campania „Ziua Mondială a Firefox” a fost lansată la 15 iunie 2006 , odată cu a treia
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
a lansat proiectul „"Spread Firefox"” ("SFX"), creând automat și un centru de discuții despre metodele de răspândire a navigatorului în rândul populației. Portalul conține butonul „Get Firefox”, dând utilizatorului mai multe site-uri de referință cu 250 site-uri de referință în top afișate pe site. Din când în când echipa SFX organizează diverse acțiuni pentru a face reclamă navigatorului. Campania „Ziua Mondială a Firefox” a fost lansată la 15 iunie 2006 , odată cu a treia aniversare de la constituirea Fundației Mozilla și
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
AA VV 2014: Valentina RĂDULESCU, Monica IOVĂNESCU, Sorin CAZACU, Roberto MERLO, Nicoleta PRESURĂ CĂLINA, Bogdana CÎRTILĂ, Rose STEIN, Roxana ILIE, Emilia ȘTEFAN, Oana DUȚĂ, Feliciano SUÁREZ, "Poeme în proză - ediție poliglotă (franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă)", Editura AIUS, Craiova, 2014. REFERINȚE CRITICE DESPRE ȘTEFAN PETICĂ Numărul 1-3 (ianuarie - martie) 1912 al publicației „Freamătul”dinBârlad este închinat memoriei lui Ștefan Petică. Printre autorii articolelor se numără: George Tutoveanu, Șt. O. Iosif, C. Demetrescu, Alexandru T. Stamatiad, A. Mândru, I. Minulescu, D. Karnabat
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]