190,155 matches
-
este prezentat ca fiind unul dintre cei 12 apostoli. Se cunoaște existența a doar două manuscrise, ambele datate din secolul al XVI-lea, unul scris în limba italiană și altul în limba spaniolă. Cu toate că manuscrisul spaniol este considerat acum pierdut, textul a supraviețuit numai într-o transcriere parțială din secolul al XVIII-lea. are aproximativ aceeași lungime ca și cele patru evanghelii canonice puse împreună, detaliind mai mult lucrarea lui Iisus de răspândire a învățăturilor sale. În unele aspecte cheie, Evanghelia
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
toate acestea unii academicieni sugerează ca ar putea conține fragmente dintr-o lucrare apocrifă anterioară (probabil gnostică, ebionită sau diatessaronică), redactată mai mult pentru a fi în concordanță cu doctrina islamică. Unii musulmani consideră versiunile supraviețuitoare ca fiind bazate pe texte suprimate ale primilor apostolilor. Unele organizații islamice citează această evanghelie în sprijinul punctului de vedere islamic asupra lui Iisus. Această lucrare nu ar trebui confundată cu cărțile "Epistola lui Barnaba" și "Faptele lui Barnaba". Cea mai veche atestare documentară a
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
de vedere islamic asupra lui Iisus. Această lucrare nu ar trebui confundată cu cărțile "Epistola lui Barnaba" și "Faptele lui Barnaba". Cea mai veche atestare documentară a evangheliei lui Barnaba despre care se consideră în general că ar corespunde cu textul găsit în cele două manuscrise cunoscute este inclusă în manuscrisul Morisco BNM MS 9653 din Madrid, scris în cca. 1634 de Ibrahim al-Taybili în Tunisia. În timp ce descrie modul în care Biblia prezice venirea lui Mahomed, textul vorbește despre "Evanghelia Sfântului
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
că ar corespunde cu textul găsit în cele două manuscrise cunoscute este inclusă în manuscrisul Morisco BNM MS 9653 din Madrid, scris în cca. 1634 de Ibrahim al-Taybili în Tunisia. În timp ce descrie modul în care Biblia prezice venirea lui Mahomed, textul vorbește despre "Evanghelia Sfântului Barnaba unde poate fi găsită lumină" (""y así mismo en Evangelio de San Bernabé, donde se hallará la luz""). Prima relatare publicată despre această evanghelie datează din 1717, când o scurtă referire la textul în limba
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
lui Mahomed, textul vorbește despre "Evanghelia Sfântului Barnaba unde poate fi găsită lumină" (""y así mismo en Evangelio de San Bernabé, donde se hallará la luz""). Prima relatare publicată despre această evanghelie datează din 1717, când o scurtă referire la textul în limba spaniolă apare în "De religione Mohamedica" de Adriaan Reland; și apoi în 1718, într-o descriere mult mai detaliată a textului în limba italiană de către deistul irlandez John Toland. Ambele manuscrise, italian și spaniol, sunt menționate în 1734
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
hallará la luz""). Prima relatare publicată despre această evanghelie datează din 1717, când o scurtă referire la textul în limba spaniolă apare în "De religione Mohamedica" de Adriaan Reland; și apoi în 1718, într-o descriere mult mai detaliată a textului în limba italiană de către deistul irlandez John Toland. Ambele manuscrise, italian și spaniol, sunt menționate în 1734 de către George Sale în "Discursul preliminar" ("The Preliminary Discourse"), o prefață a Coranului. Traducerea lui Sale a textului Coranului a devenit versiunea standard
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
descriere mult mai detaliată a textului în limba italiană de către deistul irlandez John Toland. Ambele manuscrise, italian și spaniol, sunt menționate în 1734 de către George Sale în "Discursul preliminar" ("The Preliminary Discourse"), o prefață a Coranului. Traducerea lui Sale a textului Coranului a devenit versiunea standard a acestuia în limba engleză; și grație difuzării acesteia, precum și a "Discursului preliminar", o conștientizare a existenței Evangheliei lui Barnabas s-a răspândit la scară largă în cercurile academice; lucru care a dus la mai
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
toate acestea, în descrierea sa a Evangheliei în "Discursul preliminar", Sale s-a bazat în întregime pe referințe de mâna a doua (de exemplu, spre deosebire de notificarea lui Sale, termenii specifici "Paraclet" sau "periclyte" nu se găsesc în mod explicit în textul ambelor versiuni, deși termenul "periclyte" este tradus în arabă într-una din notele marginale ale manuscrisului italian). După pregătirea "Discursului preliminar", manuscrisul spaniol cunoscut a ajuns în posesia lui Sale. O "Evanghelie după Barnabas" este menționat în două liste creștine
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
a găsit o cuvântare necunoscută a lui Iisus, atribuită Apostolului Barnaba, printre manuscrisele grecești din colecția Barocciană din Biblioteca Bodleian, despre care a speculat că ar putea fi un citat din această evanghelie pierdută. Ulterior, alți savanți care au examinat textele italiene și spaniole nu au fost în măsură să identifice citatul la care făcea referire Toland. Unii cercetători ai lucrării susțin originea ei italiană, menționând fraze din Evanghelia lui Barnaba care ar fi foarte asemănătoare cu expresii folosite de Dante
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
expresii folosite de Dante și sugerând că autorul evangheliei a împrumutat din lucrările lui Dante, ei iau prefața versiunii spaniole în sprijinul acestei concluzii. Alți cercetători au remarcat o serie de similitudini textuale între pasajele Evangheliei lui Barnaba și diverse texte dintre o serie de vernaculare medievale târzii a celor patru Evanghelii canonice (în engleza medie, în olandeza medie, dar mai ales în italiana medie) despre care s-a speculat că toate derivă din versiunea pierdută Vetus Latina a "Diatessaron"ului
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
un mileniu și își exprimă dezamăgirea pentru apelarea la telepatie fără ca aceasta să fie justificată științific. Romanul constituie o extindere și revizuire a nuvelei "Against the Fall of Night", cauzată pe de o parte de nemulțumirea lui Clarke față de primul text și, pe de altă parte, de progresele științifice. Cele două texte au circulat o vreme în paralel, nuvela având succes și fiind reditată chiar și după publicarea romanului. Ele prezintă o serie de diferențe de detalii și structură, dintre care
Orașul și stelele () [Corola-website/Science/331615_a_332944]
-
aceasta să fie justificată științific. Romanul constituie o extindere și revizuire a nuvelei "Against the Fall of Night", cauzată pe de o parte de nemulțumirea lui Clarke față de primul text și, pe de altă parte, de progresele științifice. Cele două texte au circulat o vreme în paralel, nuvela având succes și fiind reditată chiar și după publicarea romanului. Ele prezintă o serie de diferențe de detalii și structură, dintre care cele mai importante sunt:
Orașul și stelele () [Corola-website/Science/331615_a_332944]
-
toată lumea cred că este sceptică atunci când se traduce un film animat din engleză în română pentru că sunt multe chestii care se pierd, dar de data asta s-au întrecut pe ei, oamenii care au făcut traducerea, și care au adaptat textele, și la cântece, pentru că altfel nu s-ar fi drepturile astea, știi? Este incredibil! Deja aștept!"" A doua vedetă dezvăluită este arhicunoscutul cântăreț al formației Krypton, actualmente prezentatorul emisiunii , Răzvan Fodor, care îl va interpreta în limba română pe Comandantul
Legendele din Oz: Întoarcerea lui Dorothy () [Corola-website/Science/331635_a_332964]
-
rege al Focidei și frate al lui Sisif, Iphiclos descindea din Eol, strămoșul legendar al tuturor triburilor eoliene. Mama lui Iphiclos se numea Clymene (sau Periclymene), iar soția lui a fost Diomedeea. Personajul este atestat încă din cele mai vechi texte ale literaturii grecești și este cunoscut mai ales pentru mitul vindecării miraculoase a impotenței (sau infertilității) sale de către ghicitorul-tămăduitor Melampus. În "Iliada" lui Homer, Iphiclos din Phylace este menționat ca tatăl eroului Protesilaos (primul dintre aheii căzuți la Troia) și
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
de 128 x 160 pixeli. Sub ecran are un D-Pad în 5 direcții și 4 taste, sub care este o tastatură alfanumerică. Camera este VGA cu rezoluția de 640 x 480 pixeli. Suportă SMS, MMS, mesaje e-mail (cu suport T9 text predictiv) și mesaje audio Nokia Xpress. Nokia 1680 Classic include calendar, organizator, alarmă, calculator avansat, manager de cheltuieli, convertor și agenda telefonică care suportă până la 1000 de contacte. Conform producătorului bateria oferă până la 7.4 ore de convorbire sau până la
Nokia 1680 classic () [Corola-website/Science/331688_a_333017]
-
plecând la Iris, pentru scurt timp, la final fiind dați afară. Așa că, în primăvara lui 1985, Adrian reformează trupa Incognito, însă apare Nicky Dinescu în loc de Liviu Pop. Se produc câteva compoziții, unele dintre ele înregistrate și difuzate la radio, cu textele scrise de Dan Bittman, precum: „"Zorile"”, „"De vei veni"”, „"Albina"”, cea din urmă fiind inițial compusă în Iris, însă înregistrată cu alte versuri și difuzată sub numele „"Daruri omului bun"”. Și alte melodii s-au compus, însă care nu s-
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
Corneliu Zelea Codreanu și față de care a fost intransigent. Amintirile din timpul războiului au fost relatate în cartea "Amintiri din război" publicată în 1921, carte care, consideră Garabet Ibrăileanu, "conține în rezumat și parțial o istorie a războiului". A scris texte pentru revistele "Viața Românească" și "Însemnări ieșene", texte care apoi au fost republicate în volumul "Poate-i de mult, poate-i de-acum". a participat la campaniile din al Doilea Război Balcanic (1913) și Primul Război Mondial (1916-1918) cu gradul
Mihai Ștefănescu-Galați () [Corola-website/Science/331715_a_333044]
-
intransigent. Amintirile din timpul războiului au fost relatate în cartea "Amintiri din război" publicată în 1921, carte care, consideră Garabet Ibrăileanu, "conține în rezumat și parțial o istorie a războiului". A scris texte pentru revistele "Viața Românească" și "Însemnări ieșene", texte care apoi au fost republicate în volumul "Poate-i de mult, poate-i de-acum". a participat la campaniile din al Doilea Război Balcanic (1913) și Primul Război Mondial (1916-1918) cu gradul de locotenent-colonel și apoi colonel, fiind șeful Ambulanței
Mihai Ștefănescu-Galați () [Corola-website/Science/331715_a_333044]
-
este fărâmițată în dialecte. Cele din nordul Galiei, sub influența francă, încep să formeze o grupare numită "oïl", iar cele din sud, cu alte trăsături comune, încep să formeze gruparea dialectelor "oc". Din perioada limbii protofranceze (sec. VIII-X) datează primele texte scrise ce reflectă o limbă diferită de latină. În secolul al IX-lea se diferențiază net dialectele "oïl" de cele "oc". În perioada francezei vechi (secolele X-XIV) se scrie în mai multe dialecte "oïl", dar în ele trăsăturile comune sunt
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
predice într-un limbaj numit în documentele conciliului "rustica romana lingua". În anul 842, Ludovic Germanul, regele francilor răsăriteni, și fratele său, Carol cel Pleșuv, regele francilor occidentali, jură să fie aliați în opoziția față de fratele lor mai mare Lothar. Textul care consfințește alianța este cunoscut sub numele de "Jurămintele de la Strasbourg", redactat în principal latinește, dar cu părți destinate a fi citite armatelor celor doi, scrise în cele două limbi ale acestora, "rustica romana lingua" (protofranceza) și limba germanică a
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
cea francă, ci limba care va fi numită mai târziu franceză. Capețienii nu-și mai mută capitala dintr-un oraș în altul, ca regii precedenți, ci o fixează la Paris. Autoritatea regatului crește și acesta începe să-și extindă domeniul. Textele din epocă sunt scrise în diferite dialecte "oïl", dar în fiecare sunt și trăsături comune. În documentele neliterare, proporția cea mai mică a acestora este de 70%, crescând cu atât mai mult, cu cât locul de origine a textelor este
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
domeniul. Textele din epocă sunt scrise în diferite dialecte "oïl", dar în fiecare sunt și trăsături comune. În documentele neliterare, proporția cea mai mică a acestora este de 70%, crescând cu atât mai mult, cu cât locul de origine a textelor este mai aproape de Paris. În primele texte literare, trăsăturile cele mai frecvente sunt cele din vest, mai ales anglo-normande, până la sfârșitul secolului al XII-lea. Din secolul al XIII-lea, trăsăturile picarde devin foarte importante, dar procentajul lor variază de la
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
diferite dialecte "oïl", dar în fiecare sunt și trăsături comune. În documentele neliterare, proporția cea mai mică a acestora este de 70%, crescând cu atât mai mult, cu cât locul de origine a textelor este mai aproape de Paris. În primele texte literare, trăsăturile cele mai frecvente sunt cele din vest, mai ales anglo-normande, până la sfârșitul secolului al XII-lea. Din secolul al XIII-lea, trăsăturile picarde devin foarte importante, dar procentajul lor variază de la o specie literară la alta. La Cantilène
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
vest, mai ales anglo-normande, până la sfârșitul secolului al XII-lea. Din secolul al XIII-lea, trăsăturile picarde devin foarte importante, dar procentajul lor variază de la o specie literară la alta. La Cantilène de Sainte Eulalie" (Cântarea Sfintei Eulalia), considerată primul text literar francez (secolul al IX-lea), este scrisă în dialectul walon, cu elemente picarde, la fel ca și "La Vie de Saint Léger" (Viața Sfântului Leodegar) (sec. X). "Le Sermon sur Jonas" (Predica despre Iona) (sec. X) este scrisă în
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
înnoire proiect în trei părți) Mawqifu-nă mină t-turăṯi-l-qadīmi (Perspectiva noastră asupra moștenirii arabe) • Mina-l-ʻaqīdati ʹilă-ṯ-ṯawrati (De la dogmă la revoluție) cinci volume, Cairo, 1988 • Mina-n-naqli ʹilă-l-ʹibdăʻi (De la traducere la creație) două volume • Mina-l-fanăʹi ʹilă-l-baqăʹi (De la mistuire la continuare) • Mina-n-nașși ʹilă-l-wăqiʻi (De la text la realitate) două volume • Mina-n-naqli ʹilă-l-ʻaqli (De la transmitere la rațiune) • Al-ʻaqlu wa-ț-țabīʻatu (Rațiunea și natura) • Al-ʹinsănu wa-t-tarīḫu (Omul și istoria) Mawqifu-nă mina-t-turăṯi-l-ġarbī (Perspectiva noastră asupra moștenirii occidentale) • Muqadimmatun fī ʻilmi-l-ʹistiġrăbi (Introducere în știință occidentalismului) Cairo, 1991 Mawqifu-nă mina-l-wăqiʻi (Perspectiva noastră
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]