190,155 matches
-
Brentano, Hoffmann, Eichendorff, Hölderlin, Schiller și Achim von Arnim. Tot aici se încadrează și scrierile despre "Goethe", "Robert Schumann și sufletul romantic, sau sinteză despre fantastic ("Artă fantastică", 1961). Începând din anii '50, Marcel Brion s-a consacrat mai mult textelor despre pictură contemporană: "Art abstrait" (1956), "Braque" (1963). Un volum publicat postum, în 1994, "Leș Labyrinthes du temps: Rencontres et choix d'un Européen", adună articolele scrise de Marcel Brion despre Huysmans, James Joyce, Hofmannsthal, Thomas Mann, Robert Walser, Hermann
Marcel Brion () [Corola-website/Science/331797_a_333126]
-
site-uri web și soft-uri/aplicații) care funcționează cu ajutorul unui dispozitiv conectat la Internet (computer, laptop, tabletă, telefon mobil etc.) și care au fost construite pentru a facilita comunicarea utilizatorilor de Internet și crearea, distribuirea și schimbul de conținut (text, foto, video, audio, prezentări multimedia etc.) între membrii unor grupuri sociale (prieteni, colegi, familie etc.) care se formează pe bază de încredere, fiecare membru căutând să-și valorifice identitatea, apartenența, creativitatea și libertatea de exprimare și participare. I. site-uri
Media de socializare () [Corola-website/Science/331832_a_333161]
-
rețele sociale (social networks) - comunități online de utilizatori care pot fi: a. generale - se bazează pe construirea unei liste de prieteni și cunoștințe cu care utilizatorul poate să împartă sau nu aceleași interese și pe distribuirea oricărui tip de conținut (text, fotografii, videoclipuri, fișiere audio). Exemple: Facebook, Google+, Hi5, MySpace b. specializate - se bazează pe construirea unei liste de prieteni care au interese comune și se pot integra în același grup social. Exemple: Classmates, Flixster 2. bloguri - jurnale online ale utilizatorilor
Media de socializare () [Corola-website/Science/331832_a_333161]
-
lumi virtuale simulate de computer. II. aplicații care pot fi instalate pe computer, laptop, tabletă, telefon mobil și alte device-uri care pot fi conectate la Internet: 1. conversație în timp real (instant messaging) - soft-uri care permit discuții (de obicei text) în timp real. Exemple: Yahoo Messenger, Skype 2. softuri care permit citirea fluxurilor de noutăți (RSS - Really Simple Syndication). 3. jocuri online (MMOG - Massively Multiplayer Online Game) - jocuri video care funcționează ca aplicații instalate pe un dispozitiv conectat la Internet
Media de socializare () [Corola-website/Science/331832_a_333161]
-
și Haenlein includ în categoria bloguri și site-urile de tip viață în timp real - life streaming (ex: Justin.tv) 3. comunități de conținut - scopul acestor comunități este distribuirea de conținut. Există comunități care sunt axate pe distribuirea de conținut: text (ex: BookCrossing), video (ex: Youtube), foto (ex: Flickr), audio (ex: Audiobase) și slide-uri (ex: Slideshare) 4. rețele sociale - permit interacțiunea dintre utilizatori prin crearea de profile personale, prin invitațiile trimise prietenilor pentru a avea acces la aceste profile și prin
Media de socializare () [Corola-website/Science/331832_a_333161]
-
participă mii de cai, care sunt hrăniți într-o manieră specială și dresați. Cea de a doua categorie de forme de divertisment specfice zilei de Nevruz este constituită de piesele de teatru popular. Aceste scenete sunt interpretate de amatori, iar textele lor se bazează pe improvizație specifică teatrului popular. Cea de-a treia categorie de forme de divertisment este reprezentată de jocurile locale, de întrecerile de poezie și de cântecele populare, toate interpretate de tineri. "Nouruzul" este evocat frecvent în literatură
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
bancară specială. Critica adusă cametei în Islam a fost bine stabilită în timpul duratei de viață a islamice profetul Mohamed și consolidată de mai multe versete din Coran care datează din jurul anului 600 AD. Cuvântul original utilizat pentru cămătărie în acest text a fost Riba, ceea ce înseamnă, literal, "exces sau plus". Acest lucru a fost acceptat pentru a se referi direct la dobânzile la împrumuturi, astfel încât, până în perioada califului Umar, interdicția de interes a fost un principiu de lucru bine stabilit, integrat
Banca islamică () [Corola-website/Science/331854_a_333183]
-
Lucian din Samosata se referă și el la această practică în "Dialogurile Curtezanelor" când o menționează pe Mégilla, „una din acele tribade cum se întâlnesc în Lesbos”, dar este posibil să fie doar o preluare din dialogul lui Platon. Deși textele lui Platon și Lucian din Samosata au un anumit nivel de relativitate și nu sunt foarte precise în acest sens, unii autori consideră că ele se referă la prostituate destinate unei clientele lesbiene. Termenul „tribadă” provine din grecescul "τριβάς" (tribas
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
ea arată și mai bine și nici nu mai trebuie să păstrez secretul”. În secolul I e.n., în "Dialogurile Curtezanelor" a lui Lucian din Samosata, prostituata Ampélis considera cinci drahme pentru o vizită ca fiind un tarif nesatisfăcător. În același text, mama sa o certa pe tânăra Musarium că refuzase două oferte primite din partea unor domni bogați de a face dragoste cu ea contra a una sau două mina, preferând să rămână fidelă soțului său. Suma era una foarte mare având
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
în ansamblul ei, „trebuie citită mai ales de aceia care au rămas perpetuu îndrăgostiți de epoca de aur a science-fiction-ului”. Scriitorul Florin Pîtea a fost mai reținut, considerând că "" reprezintă „un volum de calitate medie, scris clar, însă lipsit de texte care să îndemne la o a doua lectură”. La rândul său, "4 arte.ro" apreciază că „unele dintre [povestiri] aveau teme cu adevărat interesante”, dar „s-au terminat prea abrupt”, fiind de părere că era mai potrivită dezvoltarea lor la
9 Istorii reutilizate () [Corola-website/Science/331856_a_333185]
-
pe aceasta, încă de timpuriu, atît cu învățăturile Coranului, cu interesul pentru poezie dar și cu istoria și cultura poporului palestinian. Scrierile Coranului au rămas o bază importantă pentru Hammad, care le-a dat propria semnificație, folosindu-le adesea în textele sale. Din familie, aceasta a intrat în contact cu povești legate de viața părinților și bunicilor săi din Palestina, conturându-și încă de la o vârstă fragedă un sentiment al rătăcirii, datorat în principal istoriei de refugiu al familiei și a
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
atinge și alte teme, precum cea a sexismului, a violenței și a provocărilor cu care se confruntă femeile. "Breaking Poems" este un volum de versuri, inspirate din tragicul război dintre Liban și Israel, care a culminat cu bombardarea Beirutului. În textele sale, aceasta vorbește despre sentimentul de deziluzie și devastare sufletească pe care le-a trăit, fiind incapabilă de a pune cuvintele pe hârtie atunci când descria ura și consecințele atacurilor la care a fost supusă populația palestiniană. "ZaatarDiva" este un volum
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
glob-negru ("shewstone") de cristal și descria cu voce tare ceea ce ar fi văzut. Această afirmație privind comunicările angelice este considerată ca atare de majoritatea ocultiștilor enohieni. Cu toate acestea, unii dintre ei au arătat că există similitudini remarcabile cu alte texte grimoirice anterioare, cum ar fi Heptameron-ul care era cunoscut de Dee. Alte texte magice cum ar fi "Cartea lui Soyga" (sau "Aldaraia", din care Dee a avut o copie), "Arta Paulină" ("Ars Paulina") (vezi și Lemegeton) și altele, inclusiv lucrările
Magie enohiană () [Corola-website/Science/331868_a_333197]
-
Această afirmație privind comunicările angelice este considerată ca atare de majoritatea ocultiștilor enohieni. Cu toate acestea, unii dintre ei au arătat că există similitudini remarcabile cu alte texte grimoirice anterioare, cum ar fi Heptameron-ul care era cunoscut de Dee. Alte texte magice cum ar fi "Cartea lui Soyga" (sau "Aldaraia", din care Dee a avut o copie), "Arta Paulină" ("Ars Paulina") (vezi și Lemegeton) și altele, inclusiv lucrările magice ale lui Agrippa și Reuchlin, probabil, au avut de asemenea o influență
Magie enohiană () [Corola-website/Science/331868_a_333197]
-
tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut între 5 august 1920 și 21 iunie 1921, la București. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
Ioanitziu”. Ocazional a scos suplimente gratuite, cu numerotație proprie. Ziarul a preluat numerotarea primei serii, socotind la anii de vechime atât perioada când a fost suspendată de ocupația germană, cât și perioada în care a apărut la Paris. Sunt publicate texte aparținând lui: George Sion, Theodor Speranția, Nicolae Iorga, Cincinat Pavelescu, Take Ionescu, ș.a.
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
au făcut propriul nume, pentru spiritul lor indepedent și al libertății. Războinicii au fost considerați ca fiind luptători duri și violenți, potriviți pentru munca de mercenari, însă erau predispuși la acte de banditism. Cele mai timpurii referiri se găsesc în textele istoricilor antici, cum ar fi Livius și Polybius, care menționează că mercenarii cantabrii în serviciul cartaginez, au luptat în bătălia de la Metaurus în 207 î.Hr. Un alt autor, Cornelius Nepos, susține că triburile cantabrilor au fost prezente pentru prima oară
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
Convenției de armistițiu. În anul 1935 în prezența unui fost membrul al Legiunii - în același timp și reprezentant al României, doctorul "Gheorghe Repede", autoritățile cehoslovace au amplasat o placă omagială din bronz pe clădirea Comandamentului Militar din Praga, cu următorul text: Dupa Primul Război Mondial, voluntari români - inclusiv dintre cei aflați l-a Praga, s-au organizat într-o "Uniune a foștilor voluntari din Războiul pentru întregirea neamului" și au editat "Gazeta voluntarilor" între anii 1923 si 1937. În perioada 29-30
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
Colentina. Pe patul de spital a realizat ultimele caricaturi în care s-a înfățișat pe el însuși. Ele au fost făcute în luna februarie 1931 în peniță și creion negru pe bucățele de hârtie. Pe aproape toate lucrările este scris textul: "Ultima lucrare a pictorului N.S. Petrescu-Găină". O astfel de "Ultimă lucrare" îl arată încovoiat sub povara unui sac cu bani pe care este scris 5000 de lei, în timp ce transpirația îi curge pe sub pălăria care l-a făcut celebru. Nicolae Petrescu-Găină
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
fizice sau vestimentare specifice ale modelului caricaturizat. Deosebit de caricatura lui Honoré Daumier, care se remarca printr-un profund caracter social sau politic, caricaturile lui Petrescu denotă o înțepătură fină, inteligentă, mai mult ca o șarjă prietenească. Dacă la Honoré Daumier textele care explicau caricaturile îi erau impuse de către alții, Nicolae Petrescu și-a ales singur subiectele și textele care le însoțeau. Coperta Albumului "Contimporani" are pe copertă un autoportret al autorului care țintește cu penelul ultimul „i” al titlului. Cele 25
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
profund caracter social sau politic, caricaturile lui Petrescu denotă o înțepătură fină, inteligentă, mai mult ca o șarjă prietenească. Dacă la Honoré Daumier textele care explicau caricaturile îi erau impuse de către alții, Nicolae Petrescu și-a ales singur subiectele și textele care le însoțeau. Coperta Albumului "Contimporani" are pe copertă un autoportret al autorului care țintește cu penelul ultimul „i” al titlului. Cele 25 de caricaturi care fac obiectul albumului încep cu clasica portretizare a lui Constantin I. Stăncescu în chip
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
reluată de către Petrescu ani în șir, doar cu mici deosebiri. Nicolae Petrescu a reprezentat în această lucrare, o aluzie ironică la studiile pe care Constantin I. Stăncescu le-a făcut la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase din Paris cu textul însoțitor: „"Costică del Paris - Sunt autorul frumosului, dar nu e nicio înrudire între noi"”, la funcția de director și profesor al Școlii de Belle Arte din București și director al Teatrului Național. În Albumul Contimporani înfățișează politicieni ai timpului ca
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă, imaginea personajului Moș Teacă, realizat de către Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor ofițeri ai armatei române. "Zeflemeaua" a publicat și caricaturi politice cu tematică internațională. Un desen făcut de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
osemintele unor ostași căzuți în luptă. Legenda caricaturii a fost strâns legată de faptul că regele Carol I nu a fost invitat la festivitățile organizate de partea bulgară pentru a comemora un sfert de veac de la încheierea războiului din 1877. Textul legendei este: „"Regele Carol - La Praznicul de la Șipca n-ai invitat România, încât toată Europa, surprinsă, a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
pe Bogdan-Pitești. Mica a recunoscut că ea îi pusese în costum, dar uitase. Nicolae Petrescu-Găină i-a trimis o scrisoare ministrului lucrărilor publice Vasile Morțun în care Găină apare îmbrăcat sumar și spânzurat de creanga unui copac în fața Ateneului Român. Textul scrisorii sună cam așa: Rezultatul care a decurs din trimiterea epistolei, a fost că Vasile Morțun „"filotin și sensibil cum nu prea erau jobenele oficiale, i-a anexat în plic o hârtie de o sută de lei spânzuratului și i-
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]