190,155 matches
-
steaguri albe (uneori cearceafuri, fețe de masă) pentru semnalarea dorinței de capitulare. Ofițerul comandant al unității aliate însărcinate cu ocuparea localității, de obicei o companie sau un batalion, accepta capitularea. Soldații aliați afișau copii ale proclamației lui Eisenhower "", al cărei text începea cu „Noi venim pe post de cuceritori, nu de opresori”. Proclamația cerea germanilor să se supună tuturor ordinelor date de ofițerii comandanți, instituia starea de asediu și limita puternic dreptul la deplasare. De asemenea, aliații s-au asigurat că
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
turbincă) în care acesta poate introduce orice sau pe oricine dorește, iar fostul soldat o folosește pentru a-l supune pe Satan și pe mai mulți draci și se servește de ea, în cele din urmă, pentru a înșela Moartea. Textul include, de asemenea, un portret al Sfântului Petru ca paznic al Raiului, o referire la puterile miraculoase ale Sfântului Nicolae, precum și referințe umoristice la stilul de viață al boierilor autohtoni. Protagonistul însuși se dovedește a fi credincios și inteligent, dar
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
de asemenea, caracteristice pentru bătrânețe, asociată prea frecvent cu boala, neputința, tristețea”. Istoricul literar Mircea Braga, care a studiat prezența motivelor narative folclorice în principalele povești ale lui Creangă, a remarcat că acestea sunt de obicei introduse în astfel de texte printr-o „situație perturbatoare” - în cazul „Ivan Turbincă”, achiziționarea de „unui obiect cu calități miraculoase”. Un alt element omniprezent, susține Braga, este seria de „judecăți” care le sunt impuse diferiților protagoniști și care, în acest caz, se găsesc „în episodul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Eminescu din Botoșani, Teatrul de Nord din Satu Mare etc.). Povestea l-a inspirat pe scriitorul timișorean Șerban Foarță, care a folosit-o în 1983 ca sursă de bază pentru o adaptare dramatică pentru teatrul românesc. Potrivit cronicarului teatral Sanda Diaconescu, textul a fost completat cu fragmente din alte scrieri ale lui Creangă și, în general, cu „nestemate din arhaicul tezaur folcloric românesc”. Prozatorul Alecu Popovici a realizat o altă dramatizare a poveștii care s-a jucat la Teatrul „Ion Creangă” din
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Stilul sintetic al structurii melodice îi ajută pe tinerii cineaști să transfere ideile lui Creangă într-o lume de opresiune totalitară, subliniind aspirația eternă a unei națiuni bântuite de atrocitățile istoriei spre emancipare spirituală”. Un verdict similar a fost atribuit textului original al lui Ioviță de către criticul literar Viorica Stamati-Zaharia, care a detectat posibile ironii îndreptate înspre liniile directoare ale realismului socialist. Un film de televiziune omonim a fost realizat în 1996 de Televiziunea Română, fiind regizat de Radu Popovici după scenariul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
autor ca fiind sărac, leneș și prostănac, își dovedește incompetența și lipsa de prevedere într-o serie de trocuri dezavantajoase, ceea ce face ca să obțină în final o pungă goală în schimbul unei perechi de boi. Cea de-a doua parte a textului prezintă aventurile lui Dănilă într-o pădure din apropierea satului, unde acesta se hotărăște să devină pustnic, neștiind că acel teritoriu era stăpânit de o oaste de diavoli. Confruntat cu aceasta, el supraviețuiește mai multor provocări prin păcălirea adversarilor și, cu toate că
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
multe cuvinte rare sau construcții dialectale, în contrast cu lexicul și cu gramatica standard a limbii române. „Intonația cuvintelor” și „gestul ghicit cu care eroul le spune”, a argumentat Călinescu, face ca dialogurile dintre Dănilă și ceilalți țărani să semene cu un text teatral, care ar putea fi jucat pe scenă aproape în întregime. În special, narațiunea lui Creangă include o prezență neobișnuită a adverbului comparativ "mai" în descrierea modului în care unul dintre țăranii ce făcuse schimb cu Dănilă se comportă după
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
două părți ale narațiunii, care par să-l înfățișeze pe Prepeleac ca două personaje foarte diferite între ele. El vede acest lucru ca o dovadă directă a emancipării lui Creangă de convențiile basmelor, permițându-i scriitorului să-și scrie propriul text și „să anuleze caracterul schematic-simplist” presupus de tradiție. Caracterizarea lui Dănilă, așa cum este realizată de criticul Ioana Pârvulescu, evidențiază contrastul între trăsăturile de „prost-isteț” ale protagonistului și cele de „prost-prost” ale diavolului. Constatând că Prepeleac este capabil să-l manipuleze
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
cifra „zero” sub forma unui cerc în "sistemul de numerație indo-arab". Pentru favorizarea avântului științelor, arabii au dezvoltat un mecenat științific începând din a doua jumătate a secolului al VIII-lea, au invitat savanți străini, au construit biblioteci, au tradus texte vechi, în general pornind de la siriacă sau de la pehlevi (persana medie). O numerație alfabetică, aditivă, era în uz, ca și la cele mai multe popoare ale căror alfabete au derivat din cel fenician. Cu vizita unui astronom indian la curtea califului Al-Mansur
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
ieroglifice" scapă, cum s-a arătat mai sus, dând bani turcilor. Pentru a călăuzi pe cititor, autorul a așezat la sfârșitul scrierii o "cheie", pe care o denumește "Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", atât pentru persoanele trecute în text cu nume de animale cât și pentru diferitele alegorii reprezentate de expresii poetice sau mai puțin poetice. "Este o carte în gustul artei barocului, cu umflarea ornamentelor care acoperă și ascund linia arhitectonică a subiectului... dar în spatele acestei luxuriante ornamentații
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme de general” a avut parte de mai puține interpretări critice decât alte nuvele ale lui Eliade, printre cei care au analizat-o aflându-se Eugen Simion (în postfața „Nuvelele textului mitic”, la vol. Mircea Eliade, "În curte la Dionis", Ed. Cartea Românească, București, 1981), Nicolae Manolescu („Sărbătoarea povestirii”, în "România literară", anul XIV, nr. 31, 30 iulie 1981, p. 9) și Ioan Petru Culianu (în vol. "Studii românești. Vol. I
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Revașe scrise din Roma și din Grecia" al Karolinei Pichler (vol. I-III, Iași, 1843), exprimându-și în „procuvântare” credința că literatura contribuie la promovarea virtuților și a patriotismului și afirmând că s-a străduit să realizeze o transpunere a textului în „stilul modern” și nu să „imite” textul original. Istoricul literar Florin Faifer aprecia însă că traducerea este greoaie. Tălmăcirea din limba franceză a cărții "Prințipii filosofice, politice și morale" (vol. I-II, Iași, 1846-1847) scrisă de colonelul François-Rodolphe Weiss
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
Karolinei Pichler (vol. I-III, Iași, 1843), exprimându-și în „procuvântare” credința că literatura contribuie la promovarea virtuților și a patriotismului și afirmând că s-a străduit să realizeze o transpunere a textului în „stilul modern” și nu să „imite” textul original. Istoricul literar Florin Faifer aprecia însă că traducerea este greoaie. Tălmăcirea din limba franceză a cărții "Prințipii filosofice, politice și morale" (vol. I-II, Iași, 1846-1847) scrisă de colonelul François-Rodolphe Weiss este considerată de același istoric literar „o contribuție
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
românești. Antologie, Editura Beladi, Craiova, 2005 · "Sociologia culturii românești. Antologie", Editura Beladi, Craiova, 2006, 352 p. · "Sociologia culturii. Antologie autori străini," ediția a-II-a Editură Beladi, Craiova, 2010, 315p. · "Istoria sociologiei. Din antichitate până la începutul veacului al XX-lea. Antologie de texte," Editură Beladi, Craiova, 2007, 326 p D. Articole în reviste cotate ÎȘI · "Resources of Resilience amongst the Urban Population" (în colab.), în "Revista de cercetare și intervenție socială", vol 48/2015, Martie 2015, Iași, ISSN: 1583-3410, p 32-49 (revista ÎȘI
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
D.C. Circuit, iar Scalia a acceptat. A fost confirmat de Senatul SUA la 5 august 1982, și a depus jurământul la 17 august 1982. În D.C. Circuit, Scalia a acumulat o reputație de conservator, dobândind laude în cercurile legale pentru textele sale legale puternice și inteligente, care adesea criticau precedentele Curții Supreme pe care, ca judecător de instanță inferioară, era obligat să le respecte. Opiniile lui Scalia au atras atenția oficialilor administrației Reagan, cărora, conform "The New York Times", „le plăcea practic tot ce
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
cu suport pentru straturi și facilități avansate de editare. Paint.net este scris în principal în limbajul C#. Formatul său nativ are extensia .PDN și salvează straturile sau alte informații între două sesiuni de lucru. Cu excepția programului de instalare, a textului și a graficii, Paint.net a fost lansat sub licența MIT Paint.net suportă extensii de tip Plugin pentru adăugarea de ajustări pentru imagine, efecte și suport pentru tipuri adiționale de fișier. Au fost deja produse sute de astfel extesii
Paint.NET () [Corola-website/Science/335675_a_337004]
-
Wassermann, Franz Kafka, Karl May, Eugen Ionescu, Thomas Mann, Heinrich Böll etc.) în limba română și din literatura maghiară (István Nagy, András Sütő, Károly Balla) în limba germană. A publicat o carte în două volume intitulată "Gândirea lui Goethe în texte alese", la Editura Minerva din București, în 1973. A debutat ca publicist în 1964 în "Gazeta literară", scriind mai multe articole și studii literare despre I.L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
etc. A scris mai multe volume de eseistică, memorialistică și critică literară precum "Heinrich Mann. Omul și opera" (1966), "Unde și interferențe. Studii, eseuri, articole" (1969), "Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga" (1970), "Gândirea lui Goethe în texte alese" (1973) și "Despre, despre, despre..." (1995, 2000). În 1977 s-a stabilit în Germania, mai întâi la Köln și apoi la München, colaborând la BBC (cu sprijinul lui Ion Negoițescu) și la ziarul "Curentul" (condus de V. Dumitrescu). Un
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
Brătianu în 1848 vorbind națiunii, celălalt pe Prințul Carol salutat de Ion Brătianu și de popor la sosirea sa în România. În cele patru colțuri ale soclului larg se aflau 4 femei așezate în atitudini deosebite. Pe soclu era dăltuit textul „PRIN MINTEA, PRIN INIMA ȘI BRAȚELE NOASTRE. 1851”. Spre acest text priveau trei personaje: o femeie însoțită de doi copii cărora, cu mâna stângă, le arăta inscripția. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele: „Lui
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
Ion Brătianu și de popor la sosirea sa în România. În cele patru colțuri ale soclului larg se aflau 4 femei așezate în atitudini deosebite. Pe soclu era dăltuit textul „PRIN MINTEA, PRIN INIMA ȘI BRAȚELE NOASTRE. 1851”. Spre acest text priveau trei personaje: o femeie însoțită de doi copii cărora, cu mâna stângă, le arăta inscripția. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele: „Lui Ion C. Brătianu. 1903”. Sus pe soclu, alături pe Ion C.
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
a comunității albaneze din România, povestita de ea însăși, Ed. Privirea, București 2005 ● Takimi te plepi i djegur (Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
și tehnologie a celor care-l vor ancheta”", va afirma mai târziu. Eliade scria într-un ritm destul de alert (12-15 pagini pe zi). Pasiunea și nerăbdarea ce-l mistuiau făcea ca scrisul să fie uneori ilizibil, necesitând descifrarea și transcrierea textului în aceeași noapte. Scriitorul era pasionat de scrierea nuvelei, reamintindu-și cu această ocazie multe întâmplări din tinerețea sa: "„Mă afund pe nesimțite într-o mitologie bucureșteană rămasă în adormire cincisprezece ani”". La sfârșitul lunii august, când s-au reîntors
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
reluare a scrierii nuvelei la 27 iulie 1959 și la 9 mai 1966. Abia a doua oară a putut să întrevadă continuarea acțiunii întreruptă după cea de-a doua vizită a lui Fărâmă la Anca Vogel, găsind două finaluri posibile. Textul era foarte stufos, iar autorul decide să taie din el pentru a elimina aspectele satirice. Soluția finală este găsită întâmplător. Eliade recitește textul la 28 octombrie 1967 pentru a găsi un fragment pe care să-l publice în revista "Destin
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
întreruptă după cea de-a doua vizită a lui Fărâmă la Anca Vogel, găsind două finaluri posibile. Textul era foarte stufos, iar autorul decide să taie din el pentru a elimina aspectele satirice. Soluția finală este găsită întâmplător. Eliade recitește textul la 28 octombrie 1967 pentru a găsi un fragment pe care să-l publice în revista "Destin" și începe să scrie continuarea nuvelei „în alt stil”, accelerând ritmul anchetei și reducând ponderea relatărilor lui Fărâmă. "„Am mai scris proze literare
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
înțeles. Narațiunea are o funcție de anamneză, având scopul de a restabili evenimente trecute și de a recunoaște miracolul în istorie, descoperind astfel existența unor legături ascunse. Nuvelele fantastice ale sale se evidențiază prin prezența unor indicii esențiale camuflate într-un text epic realist. Naratorul călătorește într-un trecut mitic cu scopul de a stabili niște conexiuni stranii între personaje și fapte, la fel cum psihanalistul încearcă să descopere și să studieze acele conexiuni existente la nivel subconștient. Mircea Eliade mărturisea că
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]