190,047 matches
-
pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Buduri a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 739 locuitori din sat, 638 erau ruși (86.33%), 69 ucraineni (9.34%), 25 români (3.38%), 6 evrei (0.81%) și 1 polonez. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
ale Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tăriceni a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 165 locuitori din sat, 161 erau ucraineni (97.58%) și 4 români (2.42%). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce
Tăriceni, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318534_a_319863]
-
la 27 martie 1918, satul Balabanca a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 594 locuitori din sat, 406 erau ucraineni (68.35%), 149 ruși (25.08%), 35 români (5.89%) și 4 evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Martaza a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 937 locuitori din sat, 882 erau ucraineni (94.13%), 42 români (4.48%), 10 ruși (1.07%), 2 bulgari și 1 polonez. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
la 27 martie 1918, satul Șagani a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate mare de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.467 locuitori din sat, 1.717 erau ruși (69.60%), 602 ucraineni (24.40%), 126 români (5.11%), 8 evrei, 3 armeni și 1 găgăuz. Aici a existat o stațiune maritimă. În perioada interbelică, satul s-
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
martie 1918, satul Sărăria a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități mare de ruși și de germani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.913 locuitori din sat, 1.105 erau români (57.76%), 597 ruși (31.21%), 197 germani (10.30%) și 14 evrei. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Trihat a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 200 locuitori din sat, 196 erau ruși (98.00%) și 4 români (2.00%). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]
-
și nu în folosul personal al acelora cărora le este încredințată.” „Pentru întreținerea forței publice și pentru cheltuielile administrative, o contribuție comună este indispensabilă. Aceasta trebuie să fie distribuită egal între toți cetățenii, în raport cu posibilitățile lor". „Cetățenii au dreptul să constate ei înșiși sau prin reprezentanții lor necesitatea contribuției publice și s-o accepte în mod liber, să urmărească destinația care i se dă, să-i determine cuantumul, bazele, perceperea și durata.” „Societatea are dreptul să ceară socoteală oricărui funcționar public
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului () [Corola-website/Science/318548_a_319877]
-
martie 1918, satul Noul-Caragaci a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități mici de ucraineni și de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.477 locuitori din sat, 1.316 erau români (89.10%), 83 ucraineni (5.62%), 60 ruși (4.06%), 15 evrei și 3 bulgari. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
27 martie 1918, satul Achmanghit a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități mari de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.441 locuitori din sat, 3.459 erau ucraineni (77.89%), 548 români (12.34%), 396 ruși (8.92%), 16 evrei, 4 bulgari, 3 polonezi, 2 sârbi, 2 armeni, 1 german și 1 găgăuz. În perioada interbelică
Achmanghit, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318544_a_319873]
-
1918, satul Lichtental a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din germani, existând și comunități mică de ucraineni, ruși, evrei și români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.876 locuitori din sat, 1.800 erau germani (95.95%), 33 ucraineni (1.76%), 17 ruși (0.91%), 14 evrei (0.75%) și 12 români (0.63%). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
Basarabiei cu România la 27 martie 1918. El a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, populația era formată din ruși și români în proporții aproximativ egale. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 395 locuitori din sat, 201 erau ruși (50.89%), 176 români (44.56%) și 18 germani (4.55%). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la
Moruzeni, Sărata () [Corola-website/Science/318594_a_319923]
-
la 27 martie 1918, satul Faraoani a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ruși și bulgari. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.394 locuitori din sat, 1.903 erau români (79.49%), 389 ruși (16.25%), 62 bulgari (2.59%), 19 germani, 16 evrei și 5 ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
Gura-Cilighider (în ). După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Satu-Nou a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.457 locuitori din sat, 2.407 erau români (97.96%), 17 bulgari, 10 evrei, 5 ruși 5 ucraineni. În 1925, au avut loc tulburări în sat cauzate de faptul că localnicii au fost amendați ca urmare
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
la 27 martie 1918, satul Manja a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 788 locuitori din sat, 635 erau români (80.58%), 123 ruși (15.61%), 10 bulgari (1.27%), 6 evrei și 5 germani. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost
Manja, Sărata () [Corola-website/Science/318615_a_319944]
-
la 27 martie 1918, satul Păuleni a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate mare de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.697 locuitori din sat, 2.455 erau ruși (91.03%), 210 români (7.79%), 14 germani (0.52%), 8 evrei, 4 bulgari și 1 polonez. În 1925, au avut loc tulburări în sat cauzate de faptul
Păuleni, Sărata () [Corola-website/Science/318616_a_319945]
-
de schimb "„mașini uzate contra anvelope”". Contractul dintre Statul Major al Forțelor Terestre (SMFT) și Tofan Group a fost încheiat în anul 2000 și s-a derulat până în 2004. În acest dosar, procurorii DNA au început investigații, după ce MApN a constatat anumite nereguli în derularea contractului privind schimbul a 4.000 de autovehicule uzate ale MApN cu 6.000 de anvelope primite de la Tofan Group.
Tofan Grup () [Corola-website/Science/318618_a_319947]
-
Rus (1724), în Rusia europeană și Siberia trăiau 1.049.000 de țărani ai statului, adică 19% din populația agricolă masculină (era vorba doar de bărbați - femeile nu fuseseră recezate). Cu ocazia celui de-al 10-lea recensământ s-a constatat existența a 9.345.000 de țărani ai statului, adică 45,2% a populației agricole masculine. Țăranii statului aduceau o contribuție importantă la bugetul statului. Pe teritoriul statelor baltice și a Poloniei ocupate, proprietățile statului au fost arendate de către moșieri
Țărani ai statului () [Corola-website/Science/318655_a_319984]
-
o " filosofie "spirituală , pentru ca, în general, nu dispune de o religie care cinstește creatorul absolut lui Dumnezeu. Abordarea unui budist este empirica și se bazează pe experiența. În cele Patru Adevăruri Nobile , Buddha a analizat problemă suferinței, ca și a constatat că fiind rădăcina tuturor problemelor și a prescris o metodă de a risipi suferință. El a invatat că, prin introspecție în natură de existență și înțelepciunea lui "nu-sine" sau "altruism" (anatta) toate fiintele sensibile urmând calea nobil opt ori poate
Dumnezeu în Budism () [Corola-website/Science/318752_a_320081]
-
Evreiască pentru restituirea bunurilor - The World Jewish Restitution Organization cu scopul de conservare, administrare și valorificare a patrimoniului cultural și spiritual al evreilor din România), bătrânii găzduiți acolo fiind mutați. La 23 februarie 2005, reprezentanții comunității evreiești din Iași au constatat dispariția a patru suluri sfinte din Sinagoga "Schor", aflată în incinta căminului de bătrâni din str. Sf. Constantin. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
teritoriu ” sau „ținut de frontieră” ). Această ipoteză a fost acceptată de istoricii secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Cercetători precum H. P. Pivtorak au considerat însă să numele „Ukraina” poate fi tradus prin „cnezat” sau „teritoriu”. Pivtorak a constatat că denumirea „Ukraina” a apărut în numeroase documente medievale, ea putând fi asociată cu cuvintele din limbile moderne slave: krajina (ucraineană), kraina belarusă, krai (rusă) și kraj (poloneză), toate având înțelesul de „teritoriu”. Termenul „Rutenia Mare” a fost aplicat unor
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
roci și figuri care decorează laturile colinelor din jur. Printre reprezentări se numără maimuțe, tarantule, condori, iguane și multe forme geometrice cum ar fi cercuri, linii perfect paralele sau trapezoide - unele întinzându-se pe 14 km. Oamenii de știință au constatat că geoglifele au fost realizate prin îndepărtarea rocilor de la suprafața de culoare închisă, pe care le-au așezat ulterior în forme prestabilite, astfel descoperindu-se solul de o nuanță mai deschisă. Șanțurile au fost create cu o mare precizie și
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
să facă ordine în București în 1990. Cu ocazia ridicării craniului, în anul 1972, a fost efectuată și prima cartare a peșterii, de către Nicolae Ludușan. Mai tragic însă e faptul că într-o vizită recent făcută în peștera, s-a constatat dispariția tuturor craniilor și oaselor din Sală Ursșilor. În peștera au fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite urme ale omului din neolitic, dar nu suntem în posesia tuturor datelor obținute. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
ca ""enzimă care produce dezordine""). Fagocitele necrofage, de ex. macrofagele, au receptori specifici pentru fosfatidilserină. Eliminarea celulelor moarte este necesară pentru a preveni o reacție imflamatoare. Alți receptori prezenți pe macrofage sunt capabili să recunoască asialoglicoproteinele și vitronectina. S-a constatat că factorul de creștere "milk fat globule-EGF-factor 8" (MFG-E8) este legat de fosfatidilserina pe membrana celulelor apoptoice și ajută macrofagele în procesul de fagocitare a resturilor celulare. Macrofagele care conțin corpusculi Fleming (care apar în macrofagele ce au fagocitat alte
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
s-a îmbogățit astfel cu timbrul unei creații picturale insolite, bântuita subliminal de duhul inconfundabil al Icoanei. Iată originea tainica a morfologiilor efilate și a nobilelor sfumato-uri cu care, ani în șir ne-a deprins artă lui Vladimir Zamfirescu. Constatăm în arta maestrului Vladimir Zamfirescu înclinația spre valorile durabile, manifestată în toate obțiunile tematice, în toate aspectele stilului. Picturile zamfiresciene, cu evidente tente suprarealiste, se caracterizează printr-o compoziție solidă, amintind de rigorile renascentiste și postrenascentiste, cu colorit delicat, fără
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]