23,584 matches
-
La secția Râșcani au fost supuse situației experimentale în total 302 persoane (având 302 răspunsuri valide și niciunul lipsă, după cum arată tabelul 7.11). Putem conchide că, din punctul de vedere al rezultatelor obținute în urma celor trei reguli de vot, clasamentul rămâne neschimbat în cazul primelor două alternative, modificându-se în cazul celei de-a treia și celei de-a patra alternative (fac rocadă), în timp ce a cincea alternativă este diferită în funcție de fiecare regulă de vot. Din punctul de vedere al competiției
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
regulă de vot. Din punctul de vedere al competiției politice, având în vedere că mai mult de 94% din voturi au mers către doi candidați (Dorin Chirtoacă și Igor Dodon), alternativele trei, patru și cinci sunt puțin relevante în ordinea clasamentului, putându-se sublinia în acest caz una dintre principalele limitări ale cercetării noastre. O eventuală prezență a unui candidat puternic clasat pe locul trei, cu potențial de modificare a ierarhiei ar fi fost mai utilă în demonstrarea ipotezelor noastre de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
sub regula aprobării este mai slab clasată sub auspiciile regulii Borda. Principalele alternative dezavantajate în urma votului strategic au fost Buliga și Godea, dar, având în vedere diferența mare între acestea și primele două clasate, votul strategic este irelevant în definirea clasamentului final. Putem trage cel puțin două concluzii din rezul tatele obținute în urma măsurării votului strategic: votanții din Chișinău au preferințe puternice (fie Dodon, fie Chirtoacă), numărul mare de aprobări ale unei singure variante (945) fiind un indicator relevant pentru această
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
reguli de vot, au adoptat aceeași strategie ca în cazul alegerii prin regula majorității. Limita analizei se înscrie în mediul experimental pe care ni l-am ales, neexistând o a treia alternativă relevantă care să poate influența ierarhia finală a clasamentului. Concluzii În cadrul acestui capitol am încercat să oferim răspuns mai multor întrebări de cercetare prin intermediul unui experiment realizat la alegerile locale din Chișinău, Republica Moldova, în data de 5 iunie 2011. Plecând de la o abordare teoretică specifică teoriei alegerii sociale, am
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
în cel al regulii majoritare. Din punctul de vedere al rezultatelor obținute în urma celor trei reguli de vot, primele două alternative rămân neschimbate (Chirtoacă și Dodon se află pe locurile I și, respectiv, II sub auspiciul oricărei reguli de vot), clasamentul modificându-se în cazul celei de-a treia și a patra alternative (Buliga și Godea fac rocadă), Buliga aflându-se pe locul III sub regulile majorității și Borda și pe locul IV sub regula aprobării. Având în vedere că mai
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
pe locul III sub regulile majorității și Borda și pe locul IV sub regula aprobării. Având în vedere că mai mult de 94% din voturi s-au îndreptat către primele două alternative, toate celelalte alternative sunt puțin relevante în ordinea clasamentului. Cu toate acestea, am observat creșterea scorurilor pentru alternativele numărul trei și patru (Buliga, Godea), considerate a fi centriste (acestea au obținut scoruri mult mai bune sub regula aprobării și Borda decât sub regula majoritară). Este important să menționăm că
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
în reticența votanților comuniști 222 Competiția politiCă la nivel loCal (reieșită în urma focus-grupului făcut cu operatorii de teren) de a participa la experiment. Principala limită a cercetării noastre constă în lipsa unei a treia alternative relevante care să poată schimba ierarhia clasamentului. Alte impedimente sunt legate de greutatea cu care i am făcut pe alegătorii lui Igor Dodon să participe la experiment, precum și de faptul că nu știm sigur cât de bine au înțeles cei care au participat la experiment modul în
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
apare competiția intrapartinică la nivel județean, întrucât numărul de mandate la care fiecare partid sau alianță are dreptul este limitat, iar șansele de a obține unul dintre aceste mandate cresc pe măsură ce candidatul se află mai sus la nivel județean în clasamentul candidaților competitorului pe care îl reprezintă. Mai mult, întrucât ierarhizarea se face în funcție de numărul absolut de voturi, și nu de procentul de voturi obținut în colegiu, rezultă că dimensiunea colegiului, înțeleasă ca numărul de locuitori din acesta, devine foarte importantă
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
care provine fiecare colegiu; ulterior, diferența față de media județului a fost calculată procentual; - poziția obținută de candidat în colegiul unde a concurat, comparativ cu candidații celorlalte partide și alianțe care au depășit pragul electoral, din același colegiu; - poziția candidatului în clasamentul intrapartinic la nivel de județ; pentru fiecare județ în parte a fost realizată o ierarhie a candidaților fiecărui partid și fiecărei alianțe din toate colegiile județului în funcție de numărul absolut de voturi obținut în alegeri; poziția fiecărui candidat în această ierarhie
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
partid și fiecărei alianțe din toate colegiile județului în funcție de numărul absolut de voturi obținut în alegeri; poziția fiecărui candidat în această ierarhie a fost inclusă în analiză; - un termen de interacțiune între poziția obținută în colegiu și poziția obținută în clasamentul intrapartinic; includerea acestui termen pornește de la asumpția că șansele unui candidat sunt influențate în mod diferit de poziția în colegiu în funcție de poziția pe care o ocupă candidatul în clasamentul intrapartinic. Cu alte cuvinte, cu cât candidatul este mai sus în
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
de interacțiune între poziția obținută în colegiu și poziția obținută în clasamentul intrapartinic; includerea acestui termen pornește de la asumpția că șansele unui candidat sunt influențate în mod diferit de poziția în colegiu în funcție de poziția pe care o ocupă candidatul în clasamentul intrapartinic. Cu alte cuvinte, cu cât candidatul este mai sus în clasamentul intrapartinic, cu atât se va accentua efectul poziției în colegiu; - numărul de mandate pe care partidul sau alianța candidatului le are de distribuit în județ în etapa de
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
intrapartinic; includerea acestui termen pornește de la asumpția că șansele unui candidat sunt influențate în mod diferit de poziția în colegiu în funcție de poziția pe care o ocupă candidatul în clasamentul intrapartinic. Cu alte cuvinte, cu cât candidatul este mai sus în clasamentul intrapartinic, cu atât se va accentua efectul poziției în colegiu; - numărul de mandate pe care partidul sau alianța candidatului le are de distribuit în județ în etapa de redistribuție; - numărul de colegii organizate în județ. Rezultatele modelului realizat indică faptul
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
în județ. Rezultatele modelului realizat indică faptul că semnificative statistic pentru șansele candidatului de a obține un mandat prin redistribuție sunt dimensiunea colegiului, numărul de mandate pe care partidul sau alianța le are de distribuit, poziția în colegiu, poziția în clasamentul intrapartinic și interacțiunea dintre acestea două din urmă. Figurile de mai jos prezintă, pe rând, efectul fiecăreia dintre aceste variabile asupra șanselor unui candidat de a obține mandat atunci când toate celelalte, mai puțin cea de interes, sunt fixate la valoarea
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
dimensiunii colegiului asupra șanselor de a obține un mandat, lăsăm această variabilă să varieze, în timp ce fixăm toate celelalte variabile din model la valoarea medie observată în datele utilizate în analiză: numărul de mandate de distribuit, poziția în colegiu, poziția în clasamentul intrapartinic, numărul de colegii din județ. Totuși, probabilitatea de a obține un mandat este scăzută pentru acești candidați, indiferent de dimensiunea colegiului, aceasta variind de la 0%, când colegiul este o dată și jumătate cât colegiul mediu din județ, până la aproximativ 20
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
un mandat este scăzută pentru acești candidați, indiferent de dimensiunea colegiului, aceasta variind de la 0%, când colegiul este o dată și jumătate cât colegiul mediu din județ, până la aproximativ 20%, când colegiul este doar jumătate din dimensiunea colegiului mediu. Poziția în clasamentul intrapartinic de la nivelul județului este un predictor ceva mai puternic al probabilității de a obține un mandat și este ușor mai accentuată în cazul alegerilor din 2008, în comparație cu cele din 2012. Totuși, diferența dintre cele două runde de alegeri nu
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
al probabilității de a obține un mandat și este ușor mai accentuată în cazul alegerilor din 2008, în comparație cu cele din 2012. Totuși, diferența dintre cele două runde de alegeri nu este semnificativă statistic, așadar putem trage concluzia că poziția în clasamentul intrapartinic are același efect în cadrul ambelor. Probabilitatea este aproximativ 20-30% în cazul candidaților clasați pe locul întâi în acest clasament și scade pe măsură ce aceștia se îndepărtează de vârful clasamentului, ajungând la doar aproximativ 5% în cazul candidaților clasați pe locul
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
2012. Totuși, diferența dintre cele două runde de alegeri nu este semnificativă statistic, așadar putem trage concluzia că poziția în clasamentul intrapartinic are același efect în cadrul ambelor. Probabilitatea este aproximativ 20-30% în cazul candidaților clasați pe locul întâi în acest clasament și scade pe măsură ce aceștia se îndepărtează de vârful clasamentului, ajungând la doar aproximativ 5% în cazul candidaților clasați pe locul al patrulea. În ceea ce privește influența poziției obținute în colegiu asupra șanselor de câștig, situația este similară cu cea a poziției în
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
nu este semnificativă statistic, așadar putem trage concluzia că poziția în clasamentul intrapartinic are același efect în cadrul ambelor. Probabilitatea este aproximativ 20-30% în cazul candidaților clasați pe locul întâi în acest clasament și scade pe măsură ce aceștia se îndepărtează de vârful clasamentului, ajungând la doar aproximativ 5% în cazul candidaților clasați pe locul al patrulea. În ceea ce privește influența poziției obținute în colegiu asupra șanselor de câștig, situația este similară cu cea a poziției în clasamentul intrapartinic. În timp ce probabilitatea de câștig se apropie de
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
și scade pe măsură ce aceștia se îndepărtează de vârful clasamentului, ajungând la doar aproximativ 5% în cazul candidaților clasați pe locul al patrulea. În ceea ce privește influența poziției obținute în colegiu asupra șanselor de câștig, situația este similară cu cea a poziției în clasamentul intrapartinic. În timp ce probabilitatea de câștig se apropie de 30% în cazul candidaților de pe primul loc, probabilitatea de câștig a candidaților de pe al doilea loc este de doar 10%, iar a celor de pe al treilea loc de doar 5%. Trebuie menționat
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
în jocul de badminton, întrucât la competițiile oficiale numărul de participanți este mare. În funcție de numărul de concurenți se alcătuiesc tablouri de concurs de 16, 32, 64... Așezarea pe tabloul (tabelul) de concurs se face în funcție de locul ocupat de sportivi în clasamentul mondial, sau național, ori în funcție de locul ocupat la concursurile anterioare (când nu este un clasament național sau mondial). Cei mai bine clasați vor fi așezați pe tabloul de concurs în așa fel încât să nu se întâlnească între ei decât
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
de concurenți se alcătuiesc tablouri de concurs de 16, 32, 64... Așezarea pe tabloul (tabelul) de concurs se face în funcție de locul ocupat de sportivi în clasamentul mondial, sau național, ori în funcție de locul ocupat la concursurile anterioare (când nu este un clasament național sau mondial). Cei mai bine clasați vor fi așezați pe tabloul de concurs în așa fel încât să nu se întâlnească între ei decât în optimi, sferturi sau semifinale. Acești jucători sunt numiți „capi de serie” sau „favoriți” iar
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
acebutolol, atenolol, labetalol, metoprolol, oxprenolol, pindolol, propranolol, bendrofluazidă, clorotiazidă, hidroclorotiazidă, ketanserin, hidralazină, isradipină, nicardipină, nifedipin, verapamil și clonidină se asociază cu o scădere de 145 g a greutății fătului la naștere [27]. Datele obținute din diverse trialuri nu relevă un clasament al agenților antihipertensivi care pot fi utilizați la gravida cu hipertensiune cronică. Tratamentul cu antihipertensive reduce riscul apariției HTA severe, dar nu influențează dezvoltarea proteiunuriei. Tratamentul formelor ușoare și moderate de hipertensiune Beneficiile și riscurile terapiei antihipertensive în formele ușoare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ocupă locul unu în lume în ceea ce privește rata deceselor cauzate de bolile cardio-vasculare și împreună cu Federația Rusă, înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate prin boli cardio-vasculare, la bărbații între 45-74 ani, urmate de alte țări central și est-europene. Într-un clasament al principalelor cauze de deces, boala coronariană și accidentul vascular cerebral sunt pe primul, respectiv pe al doilea loc, cu 7,2 milioane, respectiv 5,5 milioane de decese la nivel mondial. "În România afecțiunile cardiovasculare omoară în general, prin
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
afecțiunile cardiovasculare omoară în general, prin infarct miocardic și accidente vascular-cerebrale. Țara noastră se numără pe locurile unu, doi și trei în ceea ce privește decesele cauzate de aceste boli, locurile de mai sus variind în funcție de categoriile de afecțiuni ale inimii, într-un clasament făcut în peste 40 de state".( Prof. Univ. Dr. Mircea Cinteză, 2004, citat de Bucur , Cioacă , 2004) Semnalată în statisticile internaționale, prevalența crescută a bolilor cardio-vasculare la femei, necesită obiectivarea și la noi în țară prin analiza indicatorilor de morbiditate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Vj, Fj reprezintă variabila j și axa factorială j. Cele două tabele conțin aceeași informație, deoarece ele descriu același ansamblu de indivizi (n), dar sistemul lor de referință este diferit. Scopul tabelului de axe factoriale este acela de a prezenta clasamentul axelor Fj în ordine descrescândă, în funcție de puterea lor discriminantă. Conform acestui clasament axa F1 diferențiază cel mai bine unitățile spațiale, F2 ceva mai puțin, iar Fp aproape deloc. Astfel, este necesar să se studieze numai primele axe, deoarece ele redau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]