19,941 matches
-
Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [4] Ghiță Marcel, Iațco Constantin, Sistemul de control intern, Editura Corona, Iași, 2006 [5] Ghiță Emil, Ghiță Marcel, Audit și control, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007 [6] Renard Jacques, Theorie et practique de l’audit interne, Editions d’Organisation, Paris, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanțat de PHARE, sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, București, 2003 [7] Spencer Pickett K. H., The Essential
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
cartea afirma întâietatea savantului, „creator de curent”, în privința întemeierii naționalismului ca doctrină culturală și politică. Profilul de teoretician al tradiționalismului se va definitiva în anii următori, când D. face parte din comitetele de redacție ale revistelor „Patria” (1920), „Societatea de mâine” (1924), „Ramuri” (1928), „Gândirea” (1928-1934), „Ideea românească” (1939), este director al revistei sibiene „Înălțarea” (1941) și scrie articole politice la cotidianul „Calendarul”. Colaborează, de asemenea, la „Cultura poporului”, „Țara noastră”, „Cuvântul”, „Scrisul românesc”, „Vitrina literară”, „Axa”, „Secolul”, „Curentul”, „Ideea națională
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
comunicat redacțional din 16 noiembrie, sunt rugați „să comunice numărul de foi ce va trebui să le expediem din numerele care vor coprinde articolele d-lui I.L. Caragiale”. Câteva zile mai târziu, la 18 noiembrie, se inserează un alt anunț: „Mâine vom publica, la rubrica «Cronica literară», primul articol al d-lui Caragiale. Articolul poartă titlul Pâinea noastră cea de toate zilele.” Textul apare, într-adevăr, în ziua următoare, și va fi urmat de alte două, Coloana V-a (la 23
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
revistele și ziarele proprii; versuri, schițe, portrete literare, studii, recenzii ori traduceri îi apar și în „Lumina”, „România jună”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Universul”, „Românul”, „Rampa”, „Renașterea”, „Renașterea română”, „Calendarul «Lumea ilustrată»”, „Minerva”, „Cosinzeana”, „Adevărul literar și artistic”, „Societatea de mâine”, „Transilvania”, „Sburătorul”, „Țara noastră” ș.a. A semnat uneori Alih, Cr., I. Gn., Gr., Nurog, Stroe. Placheta Câteva versuri (1901) nu a putut convinge decât prin calitățile limbii și ale versificației. Predomină tonul elegiac și se întrevăd germenii unei elementare filosofii
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
gratuite. Pornind de la titlu: Mémoires d’un jeune homme dérangé sînt mustățile puse titlului Mémoires d’une jeune fille bien rangée din 1958 ale Simonei de Beauvoir. Frédéric Beigbeder este acel scriitor-copywriter care știe azi ce va citi cititorul de mîine, pentru a parafraza o afirmație pe care-o face În al său succes 99F. El este, spre deosebire de toți ceilalți scriitori "de consum", un simulant sincer. știe că stupizenia (se) vinde bine, cu condiția să fie pusă În scenă. știe cît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
punînd puncte pe i, În loc să traseze linii, linii de fugă active sau de deteritorializare pozitivă. Cu totul altul e romanul anglo-american. Gilles Deleuze, Mille plateaux, Minuit, 1980, pp.230 și 228 Lucrurile se află pe făgașul lor. Azi e cald, mîine poate fi mai cald, poate și poimîine. Dar, cu o siguranță statistică, relativă adică, dar totuși foarte probabilă, răspoimîine - și În mod inevitabil la un moment dat - va fi frig. Temperatura reprezintă pur și simplu o valoare convențională variabilă care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apropie de „Contimporanul”, în care face să apară versuri și notițe iscălite Leo-Albert Werner și V. Cristian. Redactor la „Facla” în anii 1932-1933, mai colaborează la „Zodiac”, „Tiparnița literară”, „România literară”, „Clopotul”, „Ulise”, „Litere”, „Azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Reporter” ș.a. Redactor a fost, în 1936-1937, la „Adevărul” și „Dimineața”, semnând articole pe teme culturale, interviuri și numeroase cronici muzicale. În acest timp anunța noi volume - placheta de versuri Tristan și Isolda și romanul-reportaj Viața șantierelor. Constructorii, din care
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
jalea” contemporanului său. Plachetele Versuri (1925) și În robia lor (1926), centrate pe ideea de mesianism, într-o retorică expresionistă - în care eul exacerbat e comparabil cu vibrantul „noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine (1928), Printre oameni în mers (1933) și Minerii (1937) - probează că, salutând cu Whitman Firul de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea suntem!...). Despărțirea de spațiul natal, de Blajul erudit (Orașul copilăriei) - „somnoros”, „frumos, fantastic și nepriceput” - se face fără
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Rapsodie valahă (1940), Rapsodie dacă (1942). Acestea fac un întreg prin tema lor comună: rezistența românească în istorie. Adresându-se „năpraznicei Rusii”, poetul, a cărui voce (se) rostește acum la persoana I plural, lansează versuri-avertisment: „ne crezi fără ieri, fără mâine/ și uiți c-am fost - pentru cine știe s-asculte/ cu-auzuri de câine -/ sub ale vremii ape sălbatice multe:/ piatră neclintită ce rămâne.” Rapsodie valahă reprezintă emblema lirismului național al lui C. Poemul propune imaginea unei comunități coextensive universului
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba Iulia, 1920; România, Brașov, 1920; Versuri, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937; Minerii, București, 1937; Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București, 1939; ed. Madrid, 1959; Rapsodie valahă, Madrid, 1940
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
și de teatru, traduceri din literatura universală, note și comentarii curente. Cu versuri colaborează Otilia Ghibu, Enric Furtună, Leon Feraru, Cezar Papacostea - sub pseudonimul C. Pajură -, Eduard Sbiera, Adrian Omu, Virgiliu Moscovici. Ion Pas publică în foileton romanul Omul de mâine. Sectorul de critică literară e susținut de Lothar Rădăceanu și sporadic de Barbu Lăzăreanu, în timp ce Ion Pas face comentarii despre teatru. Sarina Cassvan-Pas oferă fragmente din piesa Calvar. Lui Sandu Teleajen îi aparține schița SF În anul 2027. Literatura străină
CUGETUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286559_a_287888]
-
Satul (H.H. Stahl), primele trei sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale din deceniile al treilea și al patrulea. Alte eseuri demne de remarcă: Tirania formelor-capcană (Petru Comarnescu), În jurul filosofiei lui Blaga (Mircea Vulcănescu), Moartea omului de mâine (C. Noica), De ce sunt intelectualii lași? (Mircea Eliade), Viața omului de azi (Al. Cristian Tell). Singurii colaboratori din afara redacției sunt Dan Botta, Octav Șuluțiu (cu amplul text Limba românească în Ardeal) și Anton Golopenția. Rubrica de final, de fapt genericul
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
cât de cât semnificativă în direcția restituirii unei structuri de mare importanță pentru echilibrul statului. Primejdia este să se ajungă la situația ca un guvern să premieze chiar țăranii care-și înstrăinează pământul la prețuri de nimic spre dezastrul de mâine al statului național însuși. Datele pe care le avem arată că valoarea pământului este cu mult mai mare decât ceea ce i se oferă țăranului pe piață, iar adevărul nu poate fi restaurat în absența unei comunități suprasătești, fie aceasta chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
are Norms?. Cambridge: Cambridge University Press. Chelcea, Ion; Chelcea Septimiu. (1990). Tovărășiile tinerilor - forme tradiționale de cooperare în viața poporului român. În Septimiu Chelcea (coord.). Psihologia cooperării și întrajutorării umane. București: Editura Militară. Chelcea, Ion. (1931). Distanța socială, Societatea de mâine, Cluj-Napoca, VIII, 10-11. Chelcea, Ion. (1967). Lăturenii - contribuții la istoria societății tradiționale a românilor, Apulum, Alba-Iulia, VI, 503-529. Chelcea, Ion; Chelcea, Septimiu. (1990). Forme tradiționale de cooperare în viața poporului român, Sociologie românească, București, 1-2. Chirot, Daniel. (1976). The Romanian
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ion. (coord.). (2004). Sărbători și obiceiuri (vol. III.: Transilvania). București: Editura Enciclopedică. Hackman, J.R. (1986). Group influence on individual. În M.D. Dunnete (ed.). Handbook of industrial and organizational psychology. Chicago: Rand McNally, 1455-1525. Herseni, Traian. (1931). Sociologia spațiului, Societatea de mâine, Cluj-Napoca, VIII, 5. Huntington, Samuel. (1998). Ciocnirea civilizațiilor. București: Editura Antet. Irimie, Cornel; Dunăre, Nicolae; Petrescu, Paul (coord.). (1985). Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Kalinowski, George. (1972). La logique des normes. Paris: Press Universitaire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mulțumește cu acest statut. În anul 1972 are loc o „schimbare la față” a sa, el se declară pătruns de cuvântările și îndemnurile Cârmaciului și se transformă în interpret și propagandist al ideilor acestuia. Volumul de publicistică Lumea de mâine (1973) este plin de declarații de fidelitate („intelectualitatea vi se încredințează dumneavoastră”) și încercări de a găsi semnificații simbolice în gesturile Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra, rolul sau de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de grupul din jurul revistei „unu” (la care, în 1932, e redactor responsabil). Mai colaborează cu versuri, proze scurte, „reportaje”, note și traduceri din lirica lui Maiakovski la „XY”, „SO4H2”, „Rod”, „Bobi”, „Omul”, „Caravana”, „Vitrina literară”, „Munca literară”, „Azi”, „Societatea de mîine”, „Caiet”, „Meridian”, „Reporter”, „Șantier” ș.a. În 1931 era anunțată tipărirea romanului Triunghiul de foc, ce ar fi fost scris în colaborare cu Emil Botta și Corneliu Temensky, probabil rămas în stadiul de proiect. Totuși, D. citește la Sburătorul, în afară de versuri
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
poetice” și, mai mult, a unui program existențial: „secretul deținut de voi/ poate fi mielul/ sau granița extremă/ a monologului// adevărata metafizică/ poezia” (A șasea zi străină). În altă parte, în volumul Johann (1993), se poate citi: „ha și ay, mâine va fi ziua/ în care cuvântul va înlocui cerul”. Este deseori citată, fiind considerată - pe drept cuvânt - reprezentativă, Scrisoare deschisă, aflată în deschiderea volumului Cerul și ochii lui oblici (1996): „să-ți spun ție în această noapte/ ție care stai
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
imaginea, notorietatea, rețelele de distribuție și gradul de penetrare a pieței; aceasta delimitează puterea de control a firmei asupra consumatorului; - poziția sa tehnologică, măsurată prin gradul de stăpânire a tehnologiilor solicitate, trebuie să aibă un impact concurențial major, tehnologiile-cheie de mâine după tipologia ADL; această variabilă arată firmei până la ce punct se poate baza pe tehnologie pentru a-și asigura o poziție concurențială puternică. Fig. 35 - Strategiile tehnologice În cazul sectoarelor industriale situate În demaraj sau la Începutul expansiunii Fig. 36
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fixe și specializate permite realizarea seriilor scurte de produse specifice, precum și trecerea rapidă de la un produs la altul. În cazul-limită al uzinei complet informatizate, realizarea În flux continuu de produse diferite ar putea să nu fie cu mult mai costisitoare mâine față de realizarea În flux continuu de produse identice astăzi. În legătură cu practica definirii și utilizării unităților de referință și, În general, a precizării indicatorilor utilizați pentru fiecare variantă de dezvoltare economică În parte, trebuie menționat, ca o problemă metodologică deschisă, aspectul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
piață dure. Prin urmare, adevăratul responsabil al miopiei generalizate a economiei românești este noua ortodoxie a managementului. Conform acesteia, managerii români preferă analiza abstractă experienței concrete, interesându-se mai mult de reducerea costurilor de astăzi decât de competitivitatea tehnologică de mâine. De aceea, managerii noștri sunt mult mai dispuși să se angajeze În restructurări financiare susceptibile să revigoreze profiturile decât să-și asume riscul inovării tehnologice. Viziunea strategică românească, atât la macronivel, cât și la micronivel, are următoarele neajunsuri: • se bazează
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
bugetare decât de reflecția strategică; - este slab adaptată la schimbările bruște ale mediului; - neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Managerii români preferă analiza abstractă experienței concrete, interesându-se mai mult de reducerea costurilor de astăzi decât de competitivitatea tehnologică de mâine. De aceea, ei sunt mult mai dispuși să se angajeze În structuri financiare susceptibile să revigoreze profiturile decât să-și asume riscul inovării tehnologice. Confruntați cu receptarea informațiilor perturbate și perturbatoare, agenții economici constată că noile principii și reguli de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1977; Amintiri inventate, București, 1978; Iubirea, Chiajna și eu. Mărirea și decăderea lui Alior Sfoiag, București, 1978; Mic dicționar de subiecte comice, Timișoara, 1979; Idei de-a gata, București, 1981; Moda jurnalelor, București, 1982; Primul trimestru, Timișoara, 1983; Salt în mâine, București, 1984; Peștișorul Geo și ceilalți, Timișoara,1986; Iubiri paralele, Timișoara, 1987; Cartierul sonor, București, 1989; Privind peste umăr, I, București, 1990; Evadare din paradis, Timișoara, 1993; Jocul de-a Robinson, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Necesitatea de a
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
Dorcescu, Unitatea morală a omului în proza lui Laurențiu Cerneț, O, 1977, 46; Ion Arieșanu, „Amintiri inventate”, O, 1978, 49; Sorin Titel, Divertisment și umor negru, RL, 1979, 14; Radu Ciobanu, Moda jurnalelor, TR, 1983, 4; Marian Odangiu, „Salt în mâine”, O, 1984, 50; Voicu Bugariu, „Salt în mâine”, LCF, 1985, 43; Firan, Profiluri, 88-89; Anton Cosma, Romanul, I, 219; Cornel Ungureanu, Spațiul carceral, versiunea Laurențiu Cerneț, O, 1991, 22; Ruja, Parte, I, 118-126; Dicț. scriit. rom., I, 539-540; Cornel Ungureanu
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]