19,631 matches
-
c�nd s? între �n r? zboi de partea Alia? ilor. Primul an al r? zboiului a �nregistrat o mul? ime de mi? c?ri pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sf�r? ițul lui 1914, mobilizat �n armata maghiar?. A fost ? i a? a?zisul �Lemberg Momentum� din toamnă lui 1914, c�nd armatele ruse? ți au cucerit acest oră? important �mpreun? cu cea mai mare parte a Gali? iei, într�nd �n Ungaria. Dar Hindenburg a c�? tigat la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
face apologia Adun? rîi de la Blaj a rom�nilor din Transilvania din 1848. La question roumaine en Autriche et Hongrie (Bucarest, 1915) trateaz? problemă majorit?? îi rom�ne? ți din Transilvania ? i Bucovina ? i soarta ei sub st? p�nirea maghiar? ? i austriac? , ca ? i Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie (dou? volume, Bucarest, 1915? 1916). Lucrarea Carpa? îi �n luptele dintre rom�ni ? i unguri (V? lenii de Munte, 1915) descrie Mun? îi Carpa? i ? i rolul jucat de ace
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aveau de ocupat un front prea mare. Nu existau trupe germane �n zon? , dar urmau s? vin? , deoarece Germania declarase r? zboi Rom�niei. Efortul principal al rom�nilor era �ndreptat �n direc? ia Transilvaniei. A fost cucerit Bra? ovul. Slabele trupe maghiare nu puteau fi folosite dec�ț pentru defensiv?. Iorga comunica din �Bra? ovul rom�nesc� ? i compară eliberarea acestuia cu eliberarea Alsaciei ? i Lorenei sau a ? inuturilor daneze r? pite de Prusia �n 186444. La �nceputul toamnei lui 1916, armata rom�n? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionare dintre 1917 ? i 1920, Rom�nia fiind �nconjurat? de comunismul ? i de r? zboiul civil din Rusia ? i Ungaria ? i de o mi? care de st�nga �n Bulgaria. Rolul soldatului ?? ran rom�n va fi hoț? r�tor �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul prim? verii anului 1917. Dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania, s? analiz? m pozi? ia lui Iorga. El comenta �n timpul verii lui 1917, atunci c�nd Tisza ? i guvernul de la Budapesta al acestuia c? zuse, c? ? i dup? c?dere tot el era cel care hoț? ra politica guvernului maghiar. �l consideră pe Tisza cel mai mare du? man al rom�nilor ? i ca fiind flexibil �n problemă Transilvaniei. Dup? cum comenta Iorga: �Zadarnic protesteaz? profesorul sociolog J�szi�. �n august 1917, dup? un probabil schimb de mesaje cu profesorul J�szi, acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Europa) sub o domină? ie str? în? pe care o urau. ?i mai mult de jum? țațe din ace? ți unguri tr? iau �n regiuni unde o modificare de 30 sau 50 de kilometri ar fi inclus dou? din trei dintre ele �n statul maghiar. Situa? ia din Transilvania era totu? i diferit?. Clujul ? i zona secuiasc? , precum ? i alte insule maghiare �ntinse din cadrul majorit?? îi rom�ne (sau germane), erau izolate de zonele locuite de unguri. Era imposibil că acestea s? fie incluse �n Ungaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți unguri tr? iau �n regiuni unde o modificare de 30 sau 50 de kilometri ar fi inclus dou? din trei dintre ele �n statul maghiar. Situa? ia din Transilvania era totu? i diferit?. Clujul ? i zona secuiasc? , precum ? i alte insule maghiare �ntinse din cadrul majorit?? îi rom�ne (sau germane), erau izolate de zonele locuite de unguri. Era imposibil că acestea s? fie incluse �n Ungaria f? r? a?i priva pe tot at�? ia rom�ni de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Acest lucru a fost f? cut �n 1940, c�nd, �n urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost �mp? r? it?. Era oare Ungaria din perioada interbelic? mul? umit? de aplicarea principiului autodetermin? rîi, care �i l? să numai teritoriile cu o majoritate maghiar? incontestabil?? Autorul c? r? îi de fă?? , educat �n Ungaria, are unele �ndoieli. Spiritul general era: �Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodat?!) Ungaria nu va accepta niciodat? Acordul de la Versailles! � Ideea general? � �Dreptate pentru Ungaria! � � nu era autodeterminarea, ci, a? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
integral ? i nu autodeterminarea era scopul urm? riț de unguri; �Scopul ungurilor este s? restaureze �Ungaria a? a cum a fost ? i cum Ungaria nu poate fi��20. S? medit? m pu? în asupra rezultatului ofertei lui Măsar? k. Guvernul maghiar nu l? a luat niciodat? �n serios, iar Cehoslovacia democrat? a r? mas statul cel mai detestat �n ochii ungurilor dintre toate statele succesoare. Iorga a avut dreptate �n ultim? instan??: �Popoarele noilor state na? ionale nu doresc deloc s? reintre �n ǔnchisoarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a unei pozi? îi de importan?? european? (elementul maghiar domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s? a �nt�mplat a? a. �n ceea ce prive? te politică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u? a �n nas�78. Dup? r? zboi, Iorga avea inten? îi bune fă?? de ungurii din Transilvania, at�ț cre? tini, c�ț ? i evrei, �n cadrul Rom�niei Mari. Dar atunci c�nd a �nceput s? se loveasc? de realit?? ile revizionismului maghiar din? untru ? i din afara Transilvaniei a ajuns la o concluzie pragmatic?: ungurii din Transilvania trebuie s? renun? e la revizionism, dup? care vor primi drepturi ? i vor fi accepta? i �propor? ional� cu loialitatea lor ? i cu recunoa? terea de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i a ajuns la concluzia c? ace? tia s�nt rom�ni maghiariza? i; trebuia deci s? fie deschis? calea readucerii lor la originile lor rom�ne? ti80. Să? îi, o comunitate german? str? veche destul de ostil? st? p�nirii maghiare (Adunarea lor de la Media? a votat �n ianuarie 1919 �n favoarea Rom�niei Mari), aveau ? i ei, dup? opinia lui Iorga, �drepturi istorice�. Iorga li s? a adresat să? ilor �n 1925 la Sighi? oară (un oră? german care ar? ta de parc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
hiar dac? sfid�nd sistemul liberal al lui Br? tianu) pare s? frizeze tr? darea ? i este at�ț de greu de crezut pentru autorul c? r? îi de fă?? �nc�ț acesta a ajuns s? se �ndoiasc? de validitatea surselor sale maghiare. El confirm? totu? i participarea lui Cuza ? i a ț�n? rului Mo? a, pe baza coresponden? ei acestuia din urm? 117. Toate aceste violen? e antisemite au prejudiciat grav imaginea Rom�niei. La urma urmei, acest lucru se petrecea mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? ar fi primit bucuros că s?? i asimileze ? i s?? i atrag? �n cadrul na? ionalismului s? u cultural! Ar fi considerat drept misiunea sa s?? i �nt�mpine cu bra? ele deschise pe evreii din Transilvania cu cultura lor maghiar? , pe cei din Bucovina cu cultura lor austro? german? ? i pe cei din Basarabia cu cultura lor ruseasc? pentru a? i familiariza cu na? ionalismul lui cultural! Studen? îi evrei au sesizat limitele egalit?? îi, resping�nd �n continuare asimilarea ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga s? intervin? pe l�ng? francezi că s? ajute Ungaria. Iorga �l consideră patetic ? i a declarat c? J�szi era �entuziast cum numai un student poate fi�. Regimul lui Horthy l? a condamnat pe J�szy �n contumacie. �Guvernul maghiar � aceast? ? leaht? pompoas? � a ordonat arestarea ? i �ntemni? area profesorului J�szi�, comenta Iorga, ad? ug�nd c? singurul p? cat al acestuia fusese acela de a?? i exercita dreptul la libertate academic?. �Ce noroc pe profesorul J�szi�, continuă Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu termenii �dictatorul italian� care �nc? lcase principiul parlamentarismului. �Parlamentarismul�, conchidea el, �este o institu? ie dat�nd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizat? , nu distrus? �. Lui Iorga nu? i pl? cea faptul c? Mussolini sus? inea revizionismul maghiar ? i nici politică lui. �Trupul Ungariei a fost amputat�, �l cîtă el pe Mussolini; Iorga �n? elegea ? i?i repro? a lui Mussolini planurile privind teritoriile Fran? ei ? i al Iugoslaviei, ad? ug�nd c? pentru realizarea acestor planuri Mussolini avea nevoie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga a fost primit de Mussolini �ntr? o �ndelungat? audien?? personal? 182. Dup? care au survenit dou? evenimente. �n 1927, Mussolini a recunoscut reintegrarea Basarabiei �n grani? ele Rom�niei, dar chiar �n acela? i an a �nceput ? i s? �ncurajeze sistematic revizionismul maghiar. Se pare (a? a cum �? i aminteau membrii familiei Iorga �n discu? iile avute cu autorul c? r? îi de fă??) c? Iorga speră c? , gra? ie dragostei sale profunde fă?? de Italia ? i a stabilirii recente a unei rela? îi semnificative
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i piedici. Cultură lui Iorga era mai ales de orientare francez? , bazat? pe o temelie latin? ? i greco? bizantin?; mediul din care provenea Maniu era german transilv? nean, plus c? era greco? catolic. Iorga insistă asupra �odioasei sale culturi subgermane ? i maghiare� ? i asupra mediului s? u catolic transilv? nean chezaro-cr? iesc. El consideră morală cre? țin? ? i constitu? ionalismul lui Maniu drept �ipocrizie�. Odat? , Maniu st? tea l�ng? Vera, șo? ia fiului s? u Mircea, de cealalt? parte fiind Mircea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? m? am pedepsit singur�. Maniu este un iezuit, un ipocrit�, comenta Iorga 17. Iorga abuză aproape zilnic de unele detalii ale biografiei lui Maniu �n �Neamul rom�nesc� ? i �n alte publică? îi, b? ț�ndu?? i joc de educa? ia maghiar? a lui Maniu; pentru el, acesta era un grof ungur (nemeș) din B? d?cin (jude? ul S? laj), un ardelean, un puritan ? i ofi? er chezaro? cr? iesc; f? cea comentarii asupra a? a?zisului dispre? al lui Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1940 n? au f? cut nimic s? schimbe aceast? viziune. Apoi, el consideră de mult? vreme c? Sistemul de la Versailles era mai cur�nd amenin? at de Germania ? i de Hitler dec�ț de Mussolini, �n ciuda faptului c? acesta �ncuraja revizionismul maghiar �nc? din 1927. Iorga a citit Mein Kampf poate cu mai mult? aten? ie dec�ț oricine altcineva. Ideile lui Hitler despre �na? iunile superioare� ? i despre na? iuni �de importan?? cultural? mai mic? �, n? zuin? a lui spre �Kultur�, rasismul ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga preconiza un �destin latin� comun, �n care Italia ? i Fran? a se vor uni din dragoste. Lua �nc? o dat? dorin? ele lui drept realitate. Dar mai era ? i altceva. �ncep�nd cu 1927, Mussolini a �nceput s? sprijine revizionismul maghiar. Influen? at de ego-ul s? u, Iorga credea c? diplomă? ia să personal? că latin �n sprijinul lui Mussolini ar putea contracara influen? a maghiar? la Romă. Ceea ce �nsemna c? putea �sluji interesele Rom�niei�. Iorga consideră acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iunile mici nu erau dec�ț ni? te �pioni� pe tablă de ? ah internă? ional? , iar noi ? tim la ce fel de soart? se referea el128. Iorga scotea �n mod inteligent din discu? ie problemă sprijinirii de c? tre Mussolini a revizionismului maghiar, afirm�nd c? �Mussolini d? dovad? de iște? ime spun�nd toate acestea, iar ungurii s�nt pro? ți dac? �l cred�129. �n noiembrie 1932, Fran? a ? i URSS au semnat un pact de neagresiune. Dup? venirea lui Hitler la putere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Mussolini) �n galeria rezervat? presei de la Liga Na? iunilor huiduindu? l pe Haile Selassie �n timpul discursului acestuia. Iorga nu s? a l? sat. I?a replicat lui Zingarelli c? el (Iorga) nu a atacat niciodat? Italia sau politică italian? 135. Revizionismul maghiar a fost �ncurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Romă au fost semnate de Italia, Ungaria ? i Austria, aceasta din urm? fiind pus? � ce �njosire pentru urmă? îi lui Metternich � sub protectorat italian. Germania era mai �n? eleg? toare dec�ț Italia �n privin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
curajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Romă au fost semnate de Italia, Ungaria ? i Austria, aceasta din urm? fiind pus? � ce �njosire pentru urmă? îi lui Metternich � sub protectorat italian. Germania era mai �n? eleg? toare dec�ț Italia �n privin? a revizionismului maghiar (mai ales �n privin? a problemei Transilvaniei), pentru c? Hitler avea nevoie de petrol. Hitler i? a dat personal asigur? ri lui Gheorghe Br? tianu ? i le? a spus ungurilor s??? i exercite revizionismul �n direc? ia Cehoslovaciei. �Aceasta ar trebui s? fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i partizan al �mp? ciuirii. Continuă s? spere �ntr? o atitudine ferm? a Italiei �mpotriva Germaniei ? i �ntr? o himeric? cooperare (�latin? �) italo? francez?. Nu a abandonat niciodat? o speran?? ? i mai himeric? de a se folosi de Mussolini �mpotriva revizionismului maghiar. A?a c? �zig? zag�? urile lui sentimentale ? i fanteziste vor continua s? se manifeste. Chiar ? i Partidul Na? ionalist Democrat al lui Iorga continuă s? existe, chiar dac? nu mai primea nici un vot. Locul �n Senat �i era acordat automat; era ascultat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]