19,586 matches
-
al Partidului Comunist, în perioada de așa-zis ""dezgheț"" (după titlul romanului lui Ilia Ehrenburg), profită într-o oarecare măsură și literatura de relativa liberalizare. Realismul socialist rămâne, totuși, doctrina oficială. Un important roman din această perioadă este "Nu numai pâine" (1956) de V.D. Dudințev. În poezia lirică se remarcă Evghenii Evtușenko, Andrei Vosnesenski, Bella Ahmadulina și R.I. Rojdestvenski. Cu toate acestea, până la inițierea de către Mihail Gorbaciov a politicii de destindere ("Perestroika"), o parte a scriitorilor își publică operele în străinătate
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
6 cooperative, 3 întreprinderi de stat și o asociație de gospodării țărănești. Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție. Principalele întreprinderi din industria alimentară sunt: Fabrica de pâine Î.I. „Natalița Caracuian” produce și realizează în magazinul specializat produse de panificație în asortiment, Fabrica de înghețată „Sandriliona” S.R.L. Întreprinderea produce 38 tipuri de înghețată și 5 tipuri de torturi, care sunt realizate pe întreg teritoriul Moldovei și peste
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
utilizate de domnitorii Moldovei ca un sistem de semnalizare. Prima atestare documentară a localității a fost în anul 1669. Pe 30 iulie 1734, Nicolae Mavrocordat scrie carte lui Mazarachi biv-jitnicier Pârcălab de Chișinău să dea înapoi lui Pavăl de la Pașcani pâinea ce a luat-o dijmă de pe moșia lui Chirca peste Bîc. Chirca-denumirea moșiei vine de la rusescul кирка,кирочка,мотыга. Pământul unde este așezat satul Chirca a aparținut mănăstirii Căpriana, care avea sediul la Iași. Această moșie a fost arendată de
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
care are o rută directă până în capitala Franței: Corjeuți-Paris. Serviciile de telecomunicații prezente în localitate sunt: telefonie mobilă și fixă, televiziune prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică populară și ușoară, horă a satului și altele. Festivalul este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria Corjeuți, în parteneriat
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
anii 1960-1990 în sat au fost construite mai multe obiecte importante ca:școală cu 3 etaje, 3 grădinițe de copii, casă de deservire socială, baia, farmacia, o ospătărie, 2 puncte medicale, oficiul poștal, parc pentru mașini, brutăria, ce asigură cu pâine nu numai satul Puhoi, ci și alte sate vecine. În 1977 a fost construită casa de cultură. În pădurea din apropiere în 1967 a fost construită tabăra de odihnă “Poenița”. Industria. Principala ramură a industriei dezvoltată în regiune este industria
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
apropiere. Industria morăritului este slab dezvoltată. Dacă în trecut localnicii erau nevoiți să se deplaseze în satele vecine pentru a măcina făina, în prezent în sat au fost construite 2 mori mici. Industria de panificație este reprezentată de fabrica de pâine “Maria Guțu”. Fabrica a fost construită în anul 1972 și producea o mare cantitate de produse de panificație. În anul 2004 fabrica este privatizată de o persoană individuală. În prezent fabrica acoperă circa 80% din necesarul de pâine a satului
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
fabrica de pâine “Maria Guțu”. Fabrica a fost construită în anul 1972 și producea o mare cantitate de produse de panificație. În anul 2004 fabrica este privatizată de o persoană individuală. În prezent fabrica acoperă circa 80% din necesarul de pâine a satului și produce o gamă largă de paste făinoase. În sat în anii 1994, 1999, 2000 au fost construite 3 oloinițe care prelucrează materia primă locală. Ca materie primă este folosită floarea soarelui și se obțin următoarele produse: ulei
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc. Sec. VIII) pîinea coaptă din mălai se consuma zilnic. Ea se cocea din făină de calitate joasă cu adaos de tărîțe, făină de porumb și orz, pireu de cartofi sau dovleac
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc. Sec. VIII) pîinea coaptă din mălai se consuma zilnic. Ea se cocea din făină de calitate joasă cu adaos de tărîțe, făină de porumb și orz, pireu de cartofi sau dovleac. Pentru ca aluatul să creasă se mai adaugă și botcală (drojdii), pregătită din
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
din făină de calitate joasă cu adaos de tărîțe, făină de porumb și orz, pireu de cartofi sau dovleac. Pentru ca aluatul să creasă se mai adaugă și botcală (drojdii), pregătită din resturi de aluat de la copturile precedente. O astfel de pîine era tare și grea. Pîinea din făină de grîu era considerată de țărani un lux și era pregătită și consumată numai cu ocazia anumitor sărbători. Din vremuri străvechi, pîinea se cocea de obicei sîmbăta. În acea zi gospodina nu se
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
cu adaos de tărîțe, făină de porumb și orz, pireu de cartofi sau dovleac. Pentru ca aluatul să creasă se mai adaugă și botcală (drojdii), pregătită din resturi de aluat de la copturile precedente. O astfel de pîine era tare și grea. Pîinea din făină de grîu era considerată de țărani un lux și era pregătită și consumată numai cu ocazia anumitor sărbători. Din vremuri străvechi, pîinea se cocea de obicei sîmbăta. În acea zi gospodina nu se ducea în cîmp, rămînînd acasă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pregătită din resturi de aluat de la copturile precedente. O astfel de pîine era tare și grea. Pîinea din făină de grîu era considerată de țărani un lux și era pregătită și consumată numai cu ocazia anumitor sărbători. Din vremuri străvechi, pîinea se cocea de obicei sîmbăta. În acea zi gospodina nu se ducea în cîmp, rămînînd acasă pentru a coace pîine și a spăla rufele. Se credea că atunci cînd femeia coace pîine, ea nu trerbuie să fie supărată de nimeni
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
grîu era considerată de țărani un lux și era pregătită și consumată numai cu ocazia anumitor sărbători. Din vremuri străvechi, pîinea se cocea de obicei sîmbăta. În acea zi gospodina nu se ducea în cîmp, rămînînd acasă pentru a coace pîine și a spăla rufele. Se credea că atunci cînd femeia coace pîine, ea nu trerbuie să fie supărată de nimeni, altfel pîinea ori nu dospește, ori nu se coace bine, ori nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
numai cu ocazia anumitor sărbători. Din vremuri străvechi, pîinea se cocea de obicei sîmbăta. În acea zi gospodina nu se ducea în cîmp, rămînînd acasă pentru a coace pîine și a spăla rufele. Se credea că atunci cînd femeia coace pîine, ea nu trerbuie să fie supărată de nimeni, altfel pîinea ori nu dospește, ori nu se coace bine, ori nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
cocea de obicei sîmbăta. În acea zi gospodina nu se ducea în cîmp, rămînînd acasă pentru a coace pîine și a spăla rufele. Se credea că atunci cînd femeia coace pîine, ea nu trerbuie să fie supărată de nimeni, altfel pîinea ori nu dospește, ori nu se coace bine, ori nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
credea că atunci cînd femeia coace pîine, ea nu trerbuie să fie supărată de nimeni, altfel pîinea ori nu dospește, ori nu se coace bine, ori nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă din streșină”, adică pînă asudă fruntea. După aceasta aluatul era „adunat” și lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală, ardeau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă din streșină”, adică pînă asudă fruntea. După aceasta aluatul era „adunat” și lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală, ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare, cînd
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală, ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare, cînd focul se potolea, gospodina verifica dacă partea de sus a cuptorului s-a înălbit. Înainte de a da pîinea în cuptor, femeia făcea semnul crucii deasupra cuptorului și deasupra fiecărei pîini. Ea ridicat de sus lopata atît de înaltă să crească pîinea. Înainte de a pune gurarul la cuptor, iar făcea semnul crucii la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ele cu socoteală, ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare, cînd focul se potolea, gospodina verifica dacă partea de sus a cuptorului s-a înălbit. Înainte de a da pîinea în cuptor, femeia făcea semnul crucii deasupra cuptorului și deasupra fiecărei pîini. Ea ridicat de sus lopata atît de înaltă să crească pîinea. Înainte de a pune gurarul la cuptor, iar făcea semnul crucii la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
focul se potolea, gospodina verifica dacă partea de sus a cuptorului s-a înălbit. Înainte de a da pîinea în cuptor, femeia făcea semnul crucii deasupra cuptorului și deasupra fiecărei pîini. Ea ridicat de sus lopata atît de înaltă să crească pîinea. Înainte de a pune gurarul la cuptor, iar făcea semnul crucii la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și deasupra fiecărei pîini. Ea ridicat de sus lopata atît de înaltă să crească pîinea. Înainte de a pune gurarul la cuptor, iar făcea semnul crucii la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
gurarul la cuptor, iar făcea semnul crucii la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla că o pîine era coaptă mai tare și se ardea ea nu era aruncată, dar se dădea la
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]