19,897 matches
-
în acest scop”". La comandamentul Diviziei 1 Cavalerie la începutul anului 1919 au sosit informații care indicau o creștere bruscă a efectivelor ruso-ucrainene în regiunea orașului Moghilău, precum și o intensificare a actelor teroriste și a diversiunilor, mai ales în nordul provinciei. Un ordin al generalului Constantin Prezan din 6/19 ianuarie 1919 a cerut trupelor din Basarabia să procedeze "„cu toată asprimea”" față de cei care tulbură ordinea, cerându-le în același timp să aibă o atitudine binevoitoare față de populația pașnică, apărându
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
său, a inițiat un plan bazat pe cunoștințele adunate din călătoriile sale în ultimii ani, si pe care l-a descris într-o broșură publicată în anul 1855:„The Trans-Caucasian Provinces the proper Field of Operation for a Christian Army" (Provinciile Transcaucaziene, câmpul de operații pentru o armată creștină). Își dorea foarte mult să fie trimis în misiune la imamul Șamil, conducătorul rezistenței antiruse a popoarelor musulmane din Caucaz în cadrul eforturilor militare și diplomatice ale Mării Britanii împotriva Imperiului Rus. A
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
cooperarea cu autoritățile ruse, în vreme ce stânga PPS dorea colaborarea cu revoluționarii ruși în vederea răsturnării regimului țarist și înființarea unei utopii socialiste, considerând acest deziderat mai important ca independența Poloniei. Războiul Ruso-Japonez produsese nemulțumiri crescânde în tot Imperiul Rus, inclusiv în provinciile poloneze. La 26 ianuarie 1905, circa 6.000 de muncitori din Łódź au luat parte la o mare grevă. A doua zi, s-a declarat grevă generală, și a treia zi, 70.000 de muncitori încetaseră lucrul. Ei cereau ziua
Insurecția din Łódź () [Corola-website/Science/328064_a_329393]
-
într-o Confederație Prusacă și au proclamat secesiunea cu ajutorul Coroanei polone în 1454. La sfărșitul Războiului de 13 de ani (1454-66), terminat prin cea de-a doua Pace de la Toruń din 1466, Prusia Regală a fost organizată ca o nouă provincie și încorporată în Regatul Poloniei. În 1525, după secularizarea Ordinului Teutonic, se înființează un nou stat (Ducatul Prusiei) care va fi primul ce adoptă luteranismul ca religie oficială. Majoritatea populației germane din Prusia Regală adoptă protestantismul în 1557, în timp ce majoritatea
Tumultul din Toruń () [Corola-website/Science/328083_a_329412]
-
și 23 de registre pe două claviaturi și pedale. Instrumentul a fost restaurat în anul 2005. Hofkirche este afiliată Ordinului Franciscan. Franciscanii sunt responsabili pentru îngrijirea bisericii și asistența pastorală a credincioșilor. Mănăstirea franciscană din centrul orașului Innsbruck este sediul provinciei franciscane Tirol, care administrează mănăstirile și bisericile franciscane din Tirolul de nord, sud și est, din Salzburg, Carintia și Austria Superioară.
Hofkirche (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328093_a_329422]
-
începe din faza preistorică, 3000 ani î.Hr., cu înregistrări timpurii ale Iliriei în istoriografia greco-romană. Teritoriul modern al Albaniei nu are corespondent în antichitate, cuprinzând părți din provinciile romane Dalmația (sudul Iliric), Macedonia (în special Epirus Nova) și Moesia Superior. Teritoriul a rămas sub control roman (bizantin) până la migrațiile slave din secolele V-VII și a fost integrată în Imperiul Bulgar, în secolul al IX-lea. În aria
Istoria Albaniei () [Corola-website/Science/328128_a_329457]
-
fi identificată începând cu 900 î.e.n. Cultura greacă a fost influențată de cultura iliră. Unele colonii ilire antice au existat pe teritoriul de azi al Albaniei. După ce regiunea a fost cucerită de către Imperiul Roman, Iliria a fost reorganizată ca o provincie romană, Illyricum, care apoi a fost reorganizată în Dalmația și Panonia, majoritatea teritoriului de azi al Albaniei fiind inclus în Dalmația. Mai târziu, regiunea a fost controlată de Imperiul Bizantin. După mai multe secole, numele "Illyria" a început să fie
Istoria Albaniei () [Corola-website/Science/328128_a_329457]
-
o cale de trecere, ulterior apărând și centre comerciale. Strada a fost afectată considerabil de Al Doilea Război Mondial. După anul 1990, a fost reconstruită. Inițial, această stradă lega Tribunalul Piotrków de Zgierz. În anul 1821, Rajmund Rembieliński, președintele "Comisiei Provinciei Mazovia" ("Komisja Województwa Mazowieckie") a inițiat anumite reglementări în ceea ce privea dezvoltarea clădirilor. Această regiune a fost numită "Orașul Nou", fiind situată la sud de zona veche a orașului Łódź. Pe planul "Orașului Nou", această stradă era marcată, de o
Strada Piotrkowska () [Corola-website/Science/328133_a_329462]
-
Richard Drengot, care ulterior avea să îl sprijine împotriva papalității. În 1053, Umfredo i-a primit pe fratele său Geoffroi și pe frații vitregi Mauger și Guillaume, la sosirea acestora în Italia. El i-a acordat lui Mauger Capitanata (în provincia Foggia), iar pe Guillaume l-a numit conte "al Principatului". Domnia sa și-a avut începutul într-un context în care persistau neînțelegerile de la sfârșitul domniei fratelui său Drogo. Umfredo a pedepsit cu asprime pe cei care instigaseră asasinarea fratelui său
Umfredo de Hauteville () [Corola-website/Science/328212_a_329541]
-
stăpân asupra Monte Gargano. În schimb, Guillaume s-a căsătorit cu Guida, fiică a lui Guy, duce de Sorrento și nepoată a lui Guaimar. Alianța dintre normanzi și Guaimar era astfel consolidată. Pe parcursul domniei sale, Guillaume și Guaimar au început cucerirea provinciei Calabria în 1044 și au consturit marele castel de la Stridula, probabil în apropiere de Squillace. Guillaume a avut parte de mai puțin succes în Apulia, unde, în 1045, el a fost înfrânt lângă Taranto de către Argyrus, cu toate că fratele său Drogo
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
-lea în 1080, ei au fost constrânși să respecte teritoriul papal. În 1100, Robert de Loritello și-a extins stăpânirea de-a lungul râuluiFortore, și a cucerit Bovino și Dragonara. Cucerirea regiunii Molise este ascunsă în obscuritate. Orașul principal al provinciei, Boiano, ar fi putut fi cucerit în anul anterior bătăliei de la Civitate, poate sub conducerea lui Robert Guiscard, care încercuise masivul Matese. Comitatul de Boiano a fost acordat lui Rudolf de Moulins. Nepotul acestuia, Ugo, l-a extins către răsărit
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
au fost transformate în construcții în piatră. După castelul longobard din Melfi, care a fost cucerit de către normanzi de timpuriu și extins printr-un donjon rectangular în ultima parte a secolului al XI-lea, Calabria a fost cea dintâi dintre provincii care a fost schimbată radical din acest punct de vedere. În 1046, Guillaume Braț de Fier a început construirea "Stridula", un mare castel în apropiere de Squillace, iar înainte de 1055 Robert Guiscard deja edificase trei castele: la Rossano, pe locul
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
și Civilizație Sud-Est Europeană, Sud-Estul și Contextul European. Buletin, Arhiva Genealogică, Arhivele Totalitarismului, Polis, Xenopoliana). A mai publicat peste 50 de articole în reviste și volume românești și străine fără comitet de lectură (Sfera Politicii, Verbum, Viața Românească, Secolul 20, Provincia, Idei în Dialog, Altera, Historia, Politics&Media etc.) Și peste 200 de articole de presă în săptămânale și cotidiane românești (România Liberă, Realitatea Românească, Cotidianul, Adevărul, Contrapunct, Dilema, Curentul, Ziarul Financiar, Cuvântul, etc.). În septembrie 2016 a declarat că politicienii
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]
-
fiii cei mai mari ai lui Tancred de Hauteville, un nobil sărac originar din Cotentin, în Normandia. Cei doi frați s-au raliat răscialei longobarzilor împotriva controlului bizantin asupra Apuliei. Până în 1040, bizantinii pierduseră deja cea mai mare parte a provinciei. În 1042, Melfi a fost ales drept reședință a normanzilor, iar în septembrie al aceluiași an normanzii și-au ales drept conte pe Guillaume "Braț de Fier", care a fost apoi succedat de frații săi Drogo, cu titlul de "Comes
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
Scaun. În următorii 20 de ani, el a inițiat o serie de cuceriri, în vederea cuceririi titlului ducal al Siciliei. La momentul deschiderii conciliului de la Melfi din iunie, Guiscard conducea o armată în Calabria, prima mare încercare de a supune acea provincie bizantină de după campaniile lui Guillaume "Braț de Fier" alături de Guaimar de Salerno. După participarea la sinodul pentru învestirea sa, el a revenit în Calabria, unde armata sa începuse să asedieze Cariati. După sosirea lui Guiscard, Cariati s-a predat și
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
interne, Japonia a fost reunită de trei titani ai acelor vremuri: Oda Nobunaga, Toyotomi Hideyoshi și Tokugawa Ieyasu. Denumirea acestei perioade provine de la numele ce-l purtau locațiile castelelor lui Nobunaga - Azuchi, lângă Kyoto, si a lui Hideyoshi - Momoyama în provincia Fushimi. Deși începutul perioadei ( 1573 ) presupune termeni mai generali, această perioadă începe cu intrarea lui Nobunaga în Kyoto în 1568, când el a condus armata lui spre capitala imperiala, în scopul de a instala Ashikaga Yoshiaki că 15, și în
Perioada Azuchi-Momoyama () [Corola-website/Science/328231_a_329560]
-
Sucre și nordul statului Monagas. Regiunea Insulară include toate insulele Venezuelei: Nueva Esparta și diferite dependențele federale. Delta râului Orinoco formează un triunghi care acoperă Delta râului Amacuro și nord-estul Oceanului Atlantic. Înainte de Războiul Federal (1859-1863), Venezuela a fost împărțită în provincii și nu în state, cum este situația actuală. S-a presupus, că forțele victorioase vor acorda o mai mare autonomie statelor, dar acest lucru nu s-a implementat. Înte anii 1863 și începutul anilor 1900 au fost numeroase modificări teritoriale
Subdiviziunile Venezuelei () [Corola-website/Science/328253_a_329582]
-
5 iugăre. În urma situației critice în care se afla țăranul român, realizarea unei reforme agrare și rezolvarea problemei agrare se regăsește în programul mai multor partide, încă din perioada antebelică. Legiferarea reformei agrare a luat un timp îndelungat în toate provinciile istorice datorită importanței înfăptuirii reformei. În sânul Partidului Liberal, imediat după Răscoala din 1907, s-au conturat mai multe orientări, chiar și contradictorii în privința rezolvării acestei probleme, însă atât în 1907, cât și în urma manifestului-program, liberalii se pronunță împotriva realizării
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Moartea lui a făcut ca o serie de magnați care câștigaseră de-a lungul timpului un statut de autonomie față de monarh să-și consolideze pozițiile. Ei au ocupat castelele regale dintr-o serie de comitate și au început să formeze „provincii independente”, unde puteau rămâne doar cei care acceptau supremația magnaților. De exemplu, Máté Csák și-a impus dominația asupra a 14 comitate care azi formează Slovacia, Ladislaus Kán a devenit stăpânul de necontestat al Transilvaniei, iar Ugrin Csák și-a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Mozaismul și Creștinismul. Printre cele mai importante triburi se numărau ghassanizii, de la est de Bizanț , și lakhimizii din vestul imperiului sasanid, având capitala la Hira, pe Eufrat, fiind afiliați Persiei încă din secolul IV și anexați în 602. Mecca din provincia Hejaz era cel mai important centru comercial și religios, cu societate stratificată, fiind condus de tribul quraișhitilor, fiind arabi ce provin din Palestina.Societatea era prosperă și patriarhală , cu polarizare socială crescândă. Qurayshitii erau gardienii Kabba, fiind tribul dominant al
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
de agricultură. În 674-678 trupele islamice avansează pe teritoriul bizantin și asediază pentru prima dată Constantinopolul. Expansiunea a continuat, în 682 fiind cucerit tot nordul Africii-Magrebul. Califatul era organizat dintr-o elită militaro-religioasă alcătuită din arabi musulmani. Omeiazii păstrau în provinciile cucerite sistemele anterioare de funcționare, administratorii locali și limba. Elita nu se ocupă decât de acumularea de surplusuri. În 685, Abd al-Malik a stabilizat structurile politice ale Imperiului Omeiad. A intenționat să facă din Ierusalim un nou centru politic și
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
controlul Bagdadului. Șiiți Fatimizi au devenit cea mai mare provocare a Bagdadului, odată cu înaintarea acestora din Tunisia, unde și-au stabilit capitală la Kairouan. Între 869-883, au izbucnit revolte ale zinjilor în sudul Irakului. Abbasizii au pierdut autoritatea guvernatorilor de provincii, fondându-se dinastii independente. În 945, buyzii au preluat Bagdadul și califatul abbasizilor, pierzând unitatea politică, califii devenind marionete ale dinastiei militare șiite a emirilor buizi, ce au resuscitat cultură persană. Adud al-Dawlah, emir al Bagdadului între 977-983, a subordonat
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
Guillaume de Bures (d. 1142) a fost un cruciat francez, devenit principe de Galileea din 1120. Guillaume era originar din Bures-sur-Yvette, provincia Île-de-France. El a sosit în Regatul Ierusalimului înainte de 1115, împreună cu fratele său Geoffroi, devenind vasali ai contelui Josselin I de Courtenay de Edessa. În 1119, Guillaume și Geoffroi au luat parte la un raid asupra teritoriului selgiucizilor de-a lungul
Guillaume I de Bures () [Corola-website/Science/328285_a_329614]
-
familii nobiliare dețineau pământuri în Aruncuta , alianța acestora prin căsătorie fiind un lucru firesc. Totuși, este posibil ca această familie, în sec.XVI sau XVII , să fie decăzuta din drepturile nobiliare { posibil ca acest lucru să aibă legătură cu unirea provinciilor românești din 1600 realizată de Mihai Viteazul , fiindcă după această dată familia Bogaty dispare din istoria familiilor nobiliare transilvane } întrucât , la recensământele de la începutul sec. XVIII și continuare { perioadă austro - ungară }, familia nobiliara Bogaty nu apare în evidențele acestora { la
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
sau chiar a morții acestuia. Importanta fortăreață din Aversa, printre altele, a trecut de partea răsculaților, astfel încât doar Capua rezista, sub comanda cancelarului regal Guarin. Cu toate acestea, în 5 iunie Roger a debarcat la Salerno, spre marea surpriză a provinciilor din peninsulă. Armata regală, împărțită în mai multe forțe, a cucerit cu lejeritate Aversa și chiar Alife, baza conducătorului răsculat, Rainulf. Mulți dintre rebeli au găsit refugiu în Napoli, care a început să fie asediat în iulie, însă, în pofida condițiilor
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]