19,086 matches
-
Domostrо́i (în ) este un vestigiu al literaturii ruse a secolului al XVI-lea, fiind o culegere de legi, sugestii, sfaturi și instrucțiuni referitoare la viața omului și familiei, dar și răspunsuri la întrebări ce țin de societate, religie și gospodărie. Valorile impuse de "" sunt în mare parte subordonarea față de Dumnezeu, de Țar și de Biserică. Obligațiile creștine principale promovate de
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
sale, și-a finalizat cursurile școlii primare la Storojineț. Urmează cursurile Gimnaziului cel Mare din Rădăuți. Susține examenul de bacalaureat în 1898, apoi se înscrie la Universitatea din Cernăuți, dar nu la filologie clasică, unde dovedea reale abilități, ci, la sfatul profesorului dr. Ion Gheorghe Sbiera, la limba germană. Trece cu brio examenele cu profesori nativi și ajunge să predea încă din anul IV de studenție ca profesor suplinitor la Gimnaziul cel Mare din Cernăuți devenit ulterior Liceul „Aron Pumnul”. Satisface
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
participă ca sublocotenent de rezervă în armata austriacă, face întregul război pe frontul rusesc, apoi pe cel italian, revenind acasă cu trei decorații din șapte lupte la care a participat. „Făclier român neobosit, om de mare omenie și izvor de sfat și îndemn, cât și toiag de sprijin material pentru studențimea română bucovineană, adunată sub steagul Junimii”, cum l-a numit nepotul său, Nicolae Popescu, Arcadie Dugan-Opaiț convoacă, la 2 mai 1919, o adunare generală extraordinară, reluând astfel activitatea societății cu
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
principala mănăstire a Bulgariei. Veștile minunilor săvârșite de el au ajuns până în capitala Țaratului Bulgar. Țarul Petru I (fiul țarului Simeon I) a călătorit 120 km până în Munții Rila pentru a se întâlni cu Sf. Ioan și a-i cere sfaturi pe plan spiritual. Întâlnirea lor este descrisă în detaliu într-una din hagiografiile Sf. Ioan de Rila, precum și în Testamentul Sf. Ioan de Rila. După o călătorie lungă și obositoare, țarul Petru I a ajuns la locul unde trăia Sf.
Ioan de Rila () [Corola-website/Science/335922_a_337251]
-
ordonanță de urgență (OUG 13/ 2017). Chirica a solicitat demisia Ministrului de Justiție Florin Iordache exprimându-și nemulțumirea și față de faptul că președintele PSD Liviu Dragnea „nu știe să pună oameni competenți în jurul dumnealui și nu știe să asculte de sfaturile oamenilor care contează. Eu personal nu mi-am propus să fiu președinte al PSD, eu personal îi cer domnului președinte Liviu Dragnea să corecteze greșelile comise; are puterea și are și responsabilitatea să o facă.” Totodată, Chirica a criticat conducerea
Mihai Chirica () [Corola-website/Science/335954_a_337283]
-
vechi sau din lume încă funcțional este '"Lafayette College Investing Club" sau Clubul de investiți extracuricular din Lafayette, o mică școală din Pennsylvania. Clubul a fost infintat de John Tarbell, un profesor de finanțe care s-a alăturat armatei. Ulterior sfaturile sale au fost ascultate de mulți veterani. Atât de apreciate încât aceștia i-au încredințat 3.000$ pentru a începe Clubul de investitori din școala Lafayette, unde profesorul John Tarbell a revenit la predarea finanțelor după serviciul militar. Fondul a
Club de investitori () [Corola-website/Science/335991_a_337320]
-
secolul al XVI-lea, unitățile administrative ale Republicii erau: orașul Ragusa (Dubrovnik); comitatele Konavle, Župa dubrovačka - Breno, - Litoralul Ragusan, Ston, Insula Lastovo, Insula Mljet, Insulele Šipan, Lopud și Koločep; și căpităniile Cavtat, Orebić, Janjina cu magistrați locali numit de Marele Sfat. Lastovo și Mljet erau comunități semiautonome (lat. "universitates") fiecare cu Statutul său. Orașul datează de prin secolul al VII-lea (circa 614) după ce raidurile avarilor și slavilor au distrus orașul roman , Cavtatul de astăzi. Unii dintre supraviețuitori s-au strămutat
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
frontieră Sutorina a devenit mai târziu parte a Muntenegrului, care are zonă de coastă mai la sud. Ragusa și-a continuat politica de strictă neutralitate în Războiul pentru Succesiunea Austriei (1741-48) și în Războiul de Șapte Ani (1756-63). În 1783 Sfatul Ragusan nu a răspuns propunerii avansate de reprezentantul lor diplomatic de la Paris, Frano Favi, de a stabili relații diplomatice cu Statele Unite ale Americii, deși americanii au acceptat să permită vaselor ragusane să folosească liber porturile americane. Primii ani ai Războaielor
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
negociat termenii capitulării orașului. În scopul de a evita un conflict mai amplu, austriecii au acceptat condițiile capitulării francezilor. Generalul Milutinović a promis că armatele austriacă, britanică și muntenegreană nu vor ocupa orașul înaintea evacuării ultimilor francezi pe corabie. Marele Sfat al nobilimii ragusane (adunarea de 44 de patricieni care fuseseră membri ai Marelui Sfat înainte de abolirea Republicii de către Franța) s-a mai întrunit pentru o ultimă dată la 18 ianuarie 1814 la Villa Giorgi din , încercând fără succes să revitalizeze
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
au acceptat condițiile capitulării francezilor. Generalul Milutinović a promis că armatele austriacă, britanică și muntenegreană nu vor ocupa orașul înaintea evacuării ultimilor francezi pe corabie. Marele Sfat al nobilimii ragusane (adunarea de 44 de patricieni care fuseseră membri ai Marelui Sfat înainte de abolirea Republicii de către Franța) s-a mai întrunit pentru o ultimă dată la 18 ianuarie 1814 la Villa Giorgi din , încercând fără succes să revitalizeze Republica Ragusa. Ei l-au ales pe Miho Bona ca reprezentant ragusan la conferința
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
coastă a Adriaticii de Est, de la Veneția la Kotor. Aliații au făcut tot ce le-a stat în putere să elimine chestiunea Ragusei de pe masa Congresului de la Viena din 1815. Reprezentantul Ragusei, Miho Bona, ales în ultima ședință a Marelui Sfat, nu a fost lăsat să participe la Congres, în timp ce Milutinović a preluat controlul asupra orașului chiar înainte de acordul final. În cartea sa din 1908 "Căderea Dubrovnikului" ("Pad Dubrovnika"), , fratele mai mic al lui , face eforturi de a justifica acțiunile populare
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
aristocrației. Cetățenilor li se permitea să dețină funcții minore, în timp ce plebeii nu aveau niciun cuvânt de spus la guvernarea țării. Căsătoria între membri ai diferitelor clase sociale era interzisă. Guvernul era organizat pe baza modelului venețian: corpurile administrative erau Marele Sfat ("Consilium maius", "Maggior Consiglio"), Sfatul Mic ("Consilium minus", "Minor Consiglio") (din 1238) și Senatul ("Consilium rogatorum", "Consiglio dei Pregadi") din 1253. Șeful statului era eales pentru un mandat de o lună (începând cu 1358). Sfatul Mare (Marele Sfat, "Consilium maius
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
să dețină funcții minore, în timp ce plebeii nu aveau niciun cuvânt de spus la guvernarea țării. Căsătoria între membri ai diferitelor clase sociale era interzisă. Guvernul era organizat pe baza modelului venețian: corpurile administrative erau Marele Sfat ("Consilium maius", "Maggior Consiglio"), Sfatul Mic ("Consilium minus", "Minor Consiglio") (din 1238) și Senatul ("Consilium rogatorum", "Consiglio dei Pregadi") din 1253. Șeful statului era eales pentru un mandat de o lună (începând cu 1358). Sfatul Mare (Marele Sfat, "Consilium maius", "Maggior Consiglio") consta numai din
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
venețian: corpurile administrative erau Marele Sfat ("Consilium maius", "Maggior Consiglio"), Sfatul Mic ("Consilium minus", "Minor Consiglio") (din 1238) și Senatul ("Consilium rogatorum", "Consiglio dei Pregadi") din 1253. Șeful statului era eales pentru un mandat de o lună (începând cu 1358). Sfatul Mare (Marele Sfat, "Consilium maius", "Maggior Consiglio") consta numai din membri ai aristocrației; fiecare nobil devenea membru la 18 ani (din 1332 când sfatul a fost „închis” și doar membrii familiilor nobiliare ragusane mai aveau dreptul să intre - "Serrata del
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
erau Marele Sfat ("Consilium maius", "Maggior Consiglio"), Sfatul Mic ("Consilium minus", "Minor Consiglio") (din 1238) și Senatul ("Consilium rogatorum", "Consiglio dei Pregadi") din 1253. Șeful statului era eales pentru un mandat de o lună (începând cu 1358). Sfatul Mare (Marele Sfat, "Consilium maius", "Maggior Consiglio") consta numai din membri ai aristocrației; fiecare nobil devenea membru la 18 ani (din 1332 când sfatul a fost „închis” și doar membrii familiilor nobiliare ragusane mai aveau dreptul să intre - "Serrata del Maggior Consiglio Raguseo
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
Pregadi") din 1253. Șeful statului era eales pentru un mandat de o lună (începând cu 1358). Sfatul Mare (Marele Sfat, "Consilium maius", "Maggior Consiglio") consta numai din membri ai aristocrației; fiecare nobil devenea membru la 18 ani (din 1332 când sfatul a fost „închis” și doar membrii familiilor nobiliare ragusane mai aveau dreptul să intre - "Serrata del Maggior Consiglio Raguseo"). El era organismul suprem de guvernare și legiferare care (după 1358) alegea celelalte organizații, numea oficiali și pe rector. În fiecare
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
doar membrii familiilor nobiliare ragusane mai aveau dreptul să intre - "Serrata del Maggior Consiglio Raguseo"). El era organismul suprem de guvernare și legiferare care (după 1358) alegea celelalte organizații, numea oficiali și pe rector. În fiecare an, se alegeau membrii Sfatului Mic ("Consilium minus", "Minor Consiglio") de către Sfatul Mare. Împreună cu rectorul, Sfatul Mic îndeplinea funcțiuni executive și ceremoniale. El consta din unsprezece membri până la 1667, după care a fost redus la șapte. În principal puterea era în mâinile Senatului ("Consilium rogatorum
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
dreptul să intre - "Serrata del Maggior Consiglio Raguseo"). El era organismul suprem de guvernare și legiferare care (după 1358) alegea celelalte organizații, numea oficiali și pe rector. În fiecare an, se alegeau membrii Sfatului Mic ("Consilium minus", "Minor Consiglio") de către Sfatul Mare. Împreună cu rectorul, Sfatul Mic îndeplinea funcțiuni executive și ceremoniale. El consta din unsprezece membri până la 1667, după care a fost redus la șapte. În principal puterea era în mâinile Senatului ("Consilium rogatorum", "Consiglio dei Pregadi"), care avea 45 de
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
del Maggior Consiglio Raguseo"). El era organismul suprem de guvernare și legiferare care (după 1358) alegea celelalte organizații, numea oficiali și pe rector. În fiecare an, se alegeau membrii Sfatului Mic ("Consilium minus", "Minor Consiglio") de către Sfatul Mare. Împreună cu rectorul, Sfatul Mic îndeplinea funcțiuni executive și ceremoniale. El consta din unsprezece membri până la 1667, după care a fost redus la șapte. În principal puterea era în mâinile Senatului ("Consilium rogatorum", "Consiglio dei Pregadi"), care avea 45 de membri de peste 40 de
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
unsprezece membri până la 1667, după care a fost redus la șapte. În principal puterea era în mâinile Senatului ("Consilium rogatorum", "Consiglio dei Pregadi"), care avea 45 de membri de peste 40 de ani, aleși pentru un an, și ei tot de către Sfatul Mare. La început, el avea doar rol consultativ, mai târziu (în secolul al XVI-lea), el devenind adevăratul guvern al Republicii. În secolul al XVIII-lea, Senatul a fost", de facto," cea mai importantă instituție a Republicii și senatorii au
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
instituție a Republicii și senatorii au devenit "nobili între nobili". În timp ce Republica a fost sub dominație venețiană (1204 - 1358), ea era condusă de un duce ("comes", "conte") venețian; dar după 1358, rectorul a fost întotdeauna ales din rândul ragusanilor de către Sfatul Mare. Durata mandatului rectorului era doar de o lună, o persoană fiind eligibilă pentru un nou mandat după doi ani. Rectorul locuia și lucra în . Această organizare era concepută să prevină acumularea puterii absolute în mâinile unei singure familii, cum
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
a fost familia Medici în Florența. Cu toate acestea, istoricii sunt de acord că familiile Giorgi și Sorgo familii aveau cea mai mare influență (mai ales în secolul al XVIII-lea). Până în secolul al XV-lea, puterea judecătorească era mâna Sfatului Mic, apoi au fost înființate o Curte Civilă ("Curia consulum causarum civilium") și o Curte Penală ("Sex iudices de criminali") separate, cu drept de ape la Senat. Judecătorii celor două curți trebuia să fie patricieni ragusani și erau aleși anual
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
apoi au fost înființate o Curte Civilă ("Curia consulum causarum civilium") și o Curte Penală ("Sex iudices de criminali") separate, cu drept de ape la Senat. Judecătorii celor două curți trebuia să fie patricieni ragusani și erau aleși anual de către Sfatul Mare. Oficialii (magistrați), cunoscuți sub numele de "provveditori" ("proveditores terrae") supravegheau activitatea sfaturilor, curților și celorlalți oficiali. Cunoscut sub numele de „gardienii justiției”, aceștia puteau suspenda deciziile Sfatului Mic, prezentându-le Senatului pentru dezbateri finale. "Provveditori" erau aleși anual de
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
Curte Penală ("Sex iudices de criminali") separate, cu drept de ape la Senat. Judecătorii celor două curți trebuia să fie patricieni ragusani și erau aleși anual de către Sfatul Mare. Oficialii (magistrați), cunoscuți sub numele de "provveditori" ("proveditores terrae") supravegheau activitatea sfaturilor, curților și celorlalți oficiali. Cunoscut sub numele de „gardienii justiției”, aceștia puteau suspenda deciziile Sfatului Mic, prezentându-le Senatului pentru dezbateri finale. "Provveditori" erau aleși anual de Sfatul Mare dintre patricienii de peste 50 de ani. Statutul ("Liber statutorum civitatis Ragusii
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
două curți trebuia să fie patricieni ragusani și erau aleși anual de către Sfatul Mare. Oficialii (magistrați), cunoscuți sub numele de "provveditori" ("proveditores terrae") supravegheau activitatea sfaturilor, curților și celorlalți oficiali. Cunoscut sub numele de „gardienii justiției”, aceștia puteau suspenda deciziile Sfatului Mic, prezentându-le Senatului pentru dezbateri finale. "Provveditori" erau aleși anual de Sfatul Mare dintre patricienii de peste 50 de ani. Statutul ("Liber statutorum civitatis Ragusii" din 1272 cu modificări în 1358), "Liber omnium reformationum" (1335 - 1410), "Liber viridis" (1358 - 1460
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]