19,047 matches
-
a fost finanțată prin testamentul patricianului venețian Vincenzo Fini, al cărui bust apare deasupra intrării principale. În interior există picturi și sculpturi din secolele XVII și XVIII. Printre picturi se pot admira "Spălarea picioarelor" de Tintoretto și "Cină cea de Taină", atribuită lui Palmă cel Tânăr. Altarul monumental este, de asemenea, un proiect al lui Tremignon cu lucrări sculpturale de Enrico Merengo. Fundalul pictural cu îngerii este opera pictorului venețian Michelangelo Morlaiter. Există, de asemenea, un paliu cu "Depunerea în mormânt
Biserica Sfântul Moise din Veneția () [Corola-website/Science/333508_a_334837]
-
ariană, iar pe de altă parte raportul dintre simbolul niceo-constantinopolitan și cel apostolic. Cercetătorul Catehezelor Sf. Chiril ia cunoștință, de felul cum era practicat Botezul, Mirungerea și Sf. Euharistie, precum și de semnificația pe care Biserica o dădea fiecăreia dintre aceste Taine. Zelul apostolic de care este stăpânit în predarea învățăturilor către catehumeni, prezentarera învățăturilor într-un mod gradat de la mai cunoscut până la necunoscut, printr-o aprofundare treaptată a acestor adânci adevăruri, prin fondarea lor pozitivă pe temeiuri scripturistice și tradiționale, prin
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului Botez 1.1 Condițiile pentru primirea
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului Botez 1.1 Condițiile pentru primirea botezului 1.2 Necesitaea Botezului și numirile acestuia Pentru Sf. Chiril al Ierusalimului, Mirungerea este taina plinătății sau perfecțiunii adăugate la harul înfierii sau împărtășirii Duhului Sfânt, deoarece și în concepția sa, mirungerea
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului Botez 1.1 Condițiile pentru primirea botezului 1.2 Necesitaea Botezului și numirile acestuia Pentru Sf. Chiril al Ierusalimului, Mirungerea este taina plinătății sau perfecțiunii adăugate la harul înfierii sau împărtășirii Duhului Sfânt, deoarece și în concepția sa, mirungerea desăvârșește unirea creștinului cu Mântuitorul Hristos, începută prin Botez. Acum creștinii sunt adevărați hristoși, nu numai prin ungerea exterioară, ci, mai ales prin
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Hristos, începută prin Botez. Acum creștinii sunt adevărați hristoși, nu numai prin ungerea exterioară, ci, mai ales prin ungerea interioară, într-o nouă împărtășire a Duhului Sfânt care îi îmbracă cu puterea Sa ca și cu o platoșă. RELAȚIA DINTRE TAINELE DE INIȚIERE DUPĂ SFÂNTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUI Literatură Biblică și cărți de cult: 2. Molitfelnic, publicat cu binecuvântarea Sfântului Sinod și Binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL- Patriarhul B.O.R., Editura I.B.M.B.O.R., București 2013; Bibliografie patristică (principală): 3. Sf.
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1943; Studii și articole: 5. Băbuș, Arhim. Grigore, „Opera catehetică a Sfântului Chiril al Ierusalimului și actualitatea ei”, în ORTODOXIA, nr 3/1986; 6. Georgescu, Pr. Magistrand Mihai, „Sfintele Taine, după Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului”, în Studii Teologice, nr. 7-8/1959; 7. Delacroix, Gustave, Saint Cyrille de Jerusalem, sa vie et ses oeuvres(1865), Editura Kessinger Publishing LLC, Montana 2010; 8. Coman, Pr. Prof. G. Ioan, Patrologia, Ed. I.B.M.B.
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
și "Nașterea Fecioarei". La primul etaj al oratoriului se află pictura "Madonna cu pruncul și Sf. Dominic" de Giambattista Tiepolo (secolul al XVIII-lea), comandată de Scuola dei Bombardieri în 1760. Printre alte picturi renumite se află "Cina cea de Taină" a lui Leandro Bassano, "Nașterea Fecioarei Maria" (secolul al XVI-lea) a lui Antonio Falier, "Madonna evlavioasă și Sf. Francisc de Assisi" (1604) a lui Palma cel Tânăr, precum și picturi ale școlii lui Giovanni Bellini.
Biserica Santa Maria Formosa din Veneția () [Corola-website/Science/333511_a_334840]
-
și personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha, personajele din trilogiile "„Stăpânul inelelor”" și "„Harry Potter”" au încântat privirile vizitatorilor. Piesa de rezistență a expoziției a fost reprezentarea în mărime naturală a tabloului "„Cina cea de Taină”". Pictura originală împodobește unul din pereții Bisericii "Santa Maria delle Grazie" din Milano. În data de 18 aprilie 2013, Muzeul Național al Bucovinei din Suceava și Muzeul Național Brukenthal din Sibiu au încheiat un protocol de colaborare instituțională. Muzeul Brukenthal
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
iar arhiereul Gherontie să se ducă la curtea domneasca cu pâine și sare, închinându-se noului domnitor. Închinăciunea fiind bine primită, mitropolitul Anastasie se înfățișează personal în fața lui Nicoară Potcoava și se oferă să-l ungă domn. După sfatul de taină, mitropolitul anunță că noul domnitor aduce poporului „nădejde ca să trăiască slobod”. El mai apare în român la 21 decembrie 1577, atunci când binecuvântează bucățele de la ospățul domnesc la care Nicoară Potcoava îi anunță pe curteni că renunță la domnie.
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
publicată pentru prima dată în numărul din ianuarie 1843 al revistei "The Pioneer" a lui James Russell Lowell. „” este considerată o scriere clasică a ficțiunii gotice și una dintre cele mai faimoase povestiri ale lui Poe. „Inima care-și spune taina” este o povestire relatată la persoana I de către un narator nenumit care insistă afirmând că este sănătos, dar suferă de o boală (nervozitate) care-i cauzează o „supraacuitate a simțurilor”. El are au auz puternic, părându-i-se că aude
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
trupul bătrânului. Edgar Allan Poe a trimis manuscrisul mai întâi lui Henry Theodore Tuckerman, editorul periodicului "The Boston Miscellany", dar manuscrisul a fost returnat autorului cu precizarea că revista bostoniană dorea să primească „ceva mai liniștit”. „Inima care-și spune taina” a fost publicată pentru prima dată în ediția inaugurală din ianuarie 1843 a periodicului "The Pioneer", o revistă cu apariție scurtă din Boston, editată de scriitorul James Russell Lowell. Această publicare a fost precedată de o lungă corespondență între autor
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
de Henry Wadsworth Longfellow. Acea strofă citată era următoarea: <poem>Art is long, and Time is fleeting, And our hearts, though stout and brave, Still, like muffled drums, are beating Funeral marches to the grave.</poem> „Inima care-și spune taina” a fost republicată de mai multe ori în timpul vieții lui Poe. Povestirea a fost ușor revizuită atunci când a fost republicată în ediția din 23 august 1845 a "Broadway Journal". Această ediție a omis epigraful din Longfellow deoarece, după cum credea Poe
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
și publicată sub titlul „Inima denunțătoare” în vol. "Povestiri Extraordinare", editat în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118. Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „Inima care-și spune taina” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O traducere nouă a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Inima destăinuitoare” în volumul "Misterul
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
nouă a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Inima destăinuitoare” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. „Inima care-și spune taina” folosește un narator care nu-i de încredere. Exactitatea cu care naratorul povestește uciderea bătrânului, ca și modul ascuns în care a realizat crima sunt dovezi ale sănătății sale, evidențiindu-i monomania și paranoia. Naratorul povestirii „Inima care-și spune
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
folosește un narator care nu-i de încredere. Exactitatea cu care naratorul povestește uciderea bătrânului, ca și modul ascuns în care a realizat crima sunt dovezi ale sănătății sale, evidențiindu-i monomania și paranoia. Naratorul povestirii „Inima care-și spune taina” este presupus în general a fi de sex masculin. Cu toate acestea, unii critici au sugerat că o femeie ar putea fi cea care narează; nu sunt folosite pronume pentru a clarifica acest aspect într-un fel sau în altul
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
punctul central al povestirii este planul pervers de a comite crima perfectă. Richard Wilbur a sugerat că povestirea este o reprezentare alegorică a poemului „Sonet - Către știință”, care descrie o confruntare între imaginație și știință. În „Inima care-și spune taina”, bătrânul poate reprezenta astfel mintea științifică și rațională, în timp ce naratorul ar reprezenta imaginația .
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
ale subconștientului și reprimării psihologice care nu vor fi teoretizate pe deplin până la Sigmund Freud. Multe dintre personajele lui Poe au un eșec în a rezista demonului perversității - inclusiv criminalul din „Pisica neagră” și naratorul din „Inima care-și spune taina”. Opusul acest impuls este văzut în personajul C. Auguste Dupin al lui Poe care demonstrează o rațiune și o analiză profundă. Unul dintre primele exemple, care precede „Demonul perversității”, se află în romanul "Aventurile lui Arthur Gordon Pym". Într-o
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
frumoasa și înfumurata Coca-Aimée, fiica cea mică a Lenorei și a lui Doru Hallipa, începe să se impună în înalta societate a Bucureștilor. Locul principal al acțiunii îl constituie sanatoriul doctorului Walter, un refugiu final luxos în care mor în taină cocheta Lenora (de cancer) și industriașul Drăgănescu (de o boală de inimă). Ambițios și dornic de a parveni, tânărul medic Marcel Walter acceptase cu mai mulți ani în urmă să devină amantul bătrânei și obezei Salema Efraim, văduva bogată a
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
plimbări cu automobilul, unele opere de binefacere și alte activități mondene. Relațiile dintre personajele sunt diplomatice, discuțiile despre divorț se poartă prin scrisori, iar emoțiile sunt mascate sub figuri impenetrabile. Boala este ascunsă cu discreție, în timp ce decesurile se petrec în taină. Coca-Aimée este un produs perfect al acestei societăți: o snoabă dornică de a face impresie, care încearcă să ascundă tot ce nu-i convine. Dacă Lenora mai avea unele remușcări, iar Elena face un progres sentimental prin dragostea pentru Marcian
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
familia Nashashibi. Revolta a început la 20 aprilie 1936 sub forma unei greve generale a arabilor, având drept obiectiv imediat paralizarea economiei sectorului evreiesc. În octombrie 1936 s-a încheiat prima fază a revoltei arabilor palestinieni, când la cererea în taină a lui al-Husseini, regii arabi au apelat la răsculați să înceteze actele de violență și să dea o șansă eforturilor diplomatice. Răsculații „au consimțit” să asculte de acest apel. La începutul lui noiembrie 1936 a sosit în Palestina Comisia Peel
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
maestrul coregraf a trecut în neființă, s-a organizat prima ediție a Festivalului Național de Folclor „”. An de an, la festival participa artiști de renume, precum Maria Ciobanu, Lăură Lavric, Lucreția Ciobanu, Mioara Velicu, Nicoleta Voica, Niculina Stoican, Gheorghe Turda. Tainele dansului nu s-au pierdut odată cu pieirea coregrafului,deoarece maestrul a mai avut încă doi frați Vasile Macrea,care în prezent activează în cadrul Ansamblului"Veteranii-Junii Sibiului" și Iacob Macrea, coregraf al ansamblului "Ciocârlia"al M.A.I. În cadrul spectacolului de ziua
Ioan Macrea () [Corola-website/Science/335077_a_336406]