19,153 matches
-
anume cel al conservării speciei printr-o creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit din înființarea unei subpopulații viabile - în strânsa relatie cu habitatele locale - de zimbri. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968, fiind redeclarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale"; și protejază o gamă faunistică variată. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
de fag de tip Asperulo-Fagetum"; și protejază o gamă faunistică și floristică variată. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: patru specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus") râs ("Lynx lynx") și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
de pe malurile râurilor montane" și protejază o mare diversitate floristica și fauna rară. La baza desemnării sitului se află două specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
de mare la reflux" și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna litoralului românesc. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
6.122 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală aflată la o adâncime cuprinsă între 35 și 784 m, ce adăpostește structuri submarine formate din nisipuri și carbonați. Aria protejată încadrată în bioregiune pontică a apelor teritoriale ale Mării Negre, conservă un habitat natural de tip: "Structuri submarine create de scurgeri de gaze" și protejază specii importante de faună și ihtiofaună marină. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
create de scurgeri de gaze" și protejază specii importante de faună și ihtiofaună marină. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
lungul râurilor montane" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Orientalilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care un mamifer: popândău (un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); amfibieni și reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
accesorie cu aer. Sistemului circulator sanguin al țigănușului este caracteristic deoarece sângele curge din vezica înotătoare direct în sinusul venos și nu în vena portă ca la alți teleosteeni. Acest lucru subliniază funcția respiratorie a vezicii înotătoare. Țigănușul poate coloniza habitate cu concentrații foarte scăzute de oxigen deoarece este capabil să respire aer. El poate supraviețui în condiții cu oxigen foarte scăzut. Acest pește este foarte rezistent și poate supraviețui fără apă mai mult de două zile în timpul iernii (Berg, 1948
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
și în cursul inferior al bazinului hidrografic al Nistrului. Specia a dispărut din mai multe locuri. Se estimează că populația a scăzut cu mai mult de 30% în ultimii 10 ani. Această specie este în pericol de dispariție din cauza distrugerii habitatului, lucrărilor de irigație și dispariția canalelor puțin adânci, ca habitate adecvate, limitarea zonelor de inundație a râurilor, concurența cu alte specii introduse de pești și poluarea chimică Regularizarea râurilor pentru transportul pe apă și drenarea zonelor umede pentru recuperarea terenurilor
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunei
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
carpen" și "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază faună și floră specifice Apusenilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
ori diferă în funcție de sex și se modifica cu vârsta. le sunt comune în apele calde și temperate, trăind la adâncimi mici sau mijlocii (de la țărm până la cel puțin 120 m), adesea în zona intercotidale și, uneori chiar, în ape salmastre. Habitatele lor sunt variate, de la nisip și stânci goale până la ierburi de mare sau recife coraliene, dar sunt rare în zonele nămoloase. Labridele trăiesc solitar sau în grupuri mici; sunt active în timpul zilei, iar noaptea se îngropa în nisip sau se
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Băgău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Ocna Mureș
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
cartea prezintă epoca de aur a omenirii la care se face referire în cărțile precedente. Inelul Sclipitor este un grup de zece mii de habitate orbitale care orbitează planeta Yellowstone și are o populație de 100 de milioane de oameni. Fiecare habitat reprezintă o societate de tip diferit, legată de celelalte printr dreptul comun la vot. O rețea gigantică de calculatoare realizează zilnic mii de scrutine pentru a stabili cursul general al acțiunilor din Inelul Sclipitor ca întreg. Majoritatea locuitorilor au inserate
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
mii de scrutine pentru a stabili cursul general al acțiunilor din Inelul Sclipitor ca întreg. Majoritatea locuitorilor au inserate rutine computerizate în creierele lor care iau decizii în locul lor, efortul conștient fiind făcut doar în cazul scrutinelor mai importante. Fiecare habitat are un centru de scrutin, un calculator gigantic care generează scrutinul și transmite votul locuitorilor. Fiecare habitat votează propriile legi și pedepse, singurele fărădelegi universale constituind-le împiedicarea unui om de a-și exercita dreptul de vot, votarea frauduloasă sau
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
au inserate rutine computerizate în creierele lor care iau decizii în locul lor, efortul conștient fiind făcut doar în cazul scrutinelor mai importante. Fiecare habitat are un centru de scrutin, un calculator gigantic care generează scrutinul și transmite votul locuitorilor. Fiecare habitat votează propriile legi și pedepse, singurele fărădelegi universale constituind-le împiedicarea unui om de a-și exercita dreptul de vot, votarea frauduloasă sau restricționarea accesului oamenilor la abstracție (o formă de comunicare digitală și realitatea virtuală folosită pe tot cuprinsul
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
comunicare digitală și realitatea virtuală folosită pe tot cuprinsul Inelului Sclipitor). Dreptul la vot și accesarea abstracției pentru fiecare locuitor este asigurată de forța de securitate a Inelului Sclipitor, Panoplia. Panoplia constituie forța polițienească a Inelului Sclipitor. Ea are propriul habitat care este guvernat de o forță armată de Prefecți. Ierarhia Prefecților: Panoplia nu are dreptul de a purta alt armament cu excepția șficbiciului, un bici electronic folosit mai ales pentru apărare. Dacă Panoplia consideră că există o situație care necesită armament
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
nu li se permite să oprească niciun alt act care violează drepturile omului. Acest lucru îl va determina pe Prefectul Gaffney să o ajute pe antagonista Aurora să preia conducerea Inelului Sclipitor, după ce asistă la ororile pe care societatea din habitatul Iad-5 permite să le fie făcute membrilor ei. Romanul începe cu misiunea prefectului Dreyfus de a verifica fraudarea unor alegeri într-un habitat din Inelul Sclipitor. După descoperirea erorii software care permite acea fraudă, superiorii lui Dreyfus o trimit pe
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
ajute pe antagonista Aurora să preia conducerea Inelului Sclipitor, după ce asistă la ororile pe care societatea din habitatul Iad-5 permite să le fie făcute membrilor ei. Romanul începe cu misiunea prefectului Dreyfus de a verifica fraudarea unor alegeri într-un habitat din Inelul Sclipitor. După descoperirea erorii software care permite acea fraudă, superiorii lui Dreyfus o trimit pe Thalia Ng - unul dintre ajutoarele prefectului - să facă o actualizare software în restul habitatelor pentru a elimina respectiva eroare. O nouă anchetă aflată
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
Dreyfus de a verifica fraudarea unor alegeri într-un habitat din Inelul Sclipitor. După descoperirea erorii software care permite acea fraudă, superiorii lui Dreyfus o trimit pe Thalia Ng - unul dintre ajutoarele prefectului - să facă o actualizare software în restul habitatelor pentru a elimina respectiva eroare. O nouă anchetă aflată pe masa de lucru a lui Dreyfus se referă la distrugerea habitatului Ruskin-Sartorious. Primele analize arată că acesta a fost distrus cu jetul unei propulsii Agregate, iar echipa lui Dreyfus crede
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
superiorii lui Dreyfus o trimit pe Thalia Ng - unul dintre ajutoarele prefectului - să facă o actualizare software în restul habitatelor pentru a elimina respectiva eroare. O nouă anchetă aflată pe masa de lucru a lui Dreyfus se referă la distrugerea habitatului Ruskin-Sartorious. Primele analize arată că acesta a fost distrus cu jetul unei propulsii Agregate, iar echipa lui Dreyfus crede că luminăluca "Isonul Umbrelor" a Ultranauților, singura navă aflată în apropierea habitatului în acea perioadă, este răspunzătoare pentru asta. Totuși, înainte de
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]