19,622 matches
-
pilde folositoare. Pentru început, îl rog pe domnul Dimitrie Cantemir să ne prezinte câteva lucruri despre copilăria sa: unde v-ați născut, cine sunt părinții dvs, ce educație ați primit. DIMITRIE CANTEMIR: Buna ziua telespectatorilor dvs. Și vă mulțumesc pentru invitația primită. Este o onoare pentru mine să împărtășesc tinerilor din experiența mea. M-am născut la 26 octombrie 1673, în localitatea Silișteni din comuna Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din județul Vaslui, în partea de sud a orașului Huși. Părinții
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
măcar o dată cu absolvenții de administrație ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul involuntar al propunerii sale. Dar nu era oare luată în serios prin invitația la o prestigioasă emisiune radiofonică animată de un celebru gânditor? După adminstratorul parașutist, să cităm altă soluție, de data aceasta mai comună: cea a școlii-fortăreață. O reprezentare foarte frecventă a violenței în școală este că aceasta provine exclusiv din exterior
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca și cum acest lucru trebuia să se întâmple, acum și aici, era ca și cum trecutul își cerea dreptul de a fi readus în actualitate pentru folosul celor de azi și mai ales pentru folosul celor de mâine, în sfârșit era ca o invitație pentru a evoca transcendența. Totul părea logic, pentru că năzuința către transcendent se realizează prin abnegație și dăruire, iar înaintașii noștri au dovedit-o cu prisosință în marile încercări ale istoriei de la care nu au abdicat, lăsândune nouă un adevărat tezaur
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fraze care nu i se păreau la locul lor. Pe lângă aceste două manuale școlare, de altfel cele mai impotrante, I. Creangă mai publică și Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, în 1876, împreună cu Gh. Ienăchescu, prin aceasta răspunzând invitației ministrului Maiorescu de a elabora o metodică pentru clasa I primară, lucrarea fiind prima de acest gen de la noi din țară. Calitatea și eficiența manualelor lui Creangă, precum și măiestria sa didactică sunt apreciate și de Mihai Eminescu, revizor școlar la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
înființat un cerc de referate - veritabilă formă de informare și dezbatere științifică profesională - unde se discutau problemele teoretice și practice reieșite din cazuistica serviciului său și se recenzau lucrările noi din străinătate în specialitatea ortopedie, chirurgie pediatrică și traumatologie. La invitația profesorului Nicolae Minovici a ținut cursuri studenților cu subiecte din chirurgia ortopedică în legătură cu medicina legală: Fracturile din punct de vedere medico-legal. A inspirat teze de doctorat în medicină pe baza materialului cules în serviciul său pe teme ca: apendicita, herniile
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Capitalei; unele aspecte ale diagnosticului și primului ajutor, în abdomenul acut; E. Papahagi, M. Soare: Analiza factorilor de întârziere a diagnosticului în sindromul peritoneal și ocluzia intestinală; D. Vereanu: Urgențele chirurgicale ale noului născut. Unele secții organizează reuniuni științifice - cu invitația expresă a clinicii chirurgicale de la Spitalul de Urgență (Societatea de Medicină Generală și USSM Filiala Galați, 1963). Activitatea USSM este în perioada 1965-1980 de o intensitate deosebită, de largă cuprindere în asemenea acțiuni a unui mare număr de medici participanți
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
volumul de debut în 1927, pe când D. era secretar de redacție), „Rampa”. Ca funcționar în Ministerul Învățământului (între anii 1928 și 1937), a continuat să publice proză în „Dimineața”, „Convorbiri literare”, „Universul literar” și în volume. Succesul obținut cu romanul Invitația la vals (1936) îi permite să-și asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul, unde, în special în perioada 1942-1947, va iniția un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
o lungă pauză, revine cu noi romane și cu versiuni modificate ale celor vechi, iar în câteva periodice (în special în „Oltul”) îi apar mărturisiri autobiografice și proză istorică. Deși cu un deosebit succes la public - romanele sale, cu precădere Invitația la vals, au cunoscut zeci de reeditări -, scriitorul a fost ignorat de criticii importanți. Prăpastia dintre receptarea de către cititori și cea critică este greu de explicat, D. ilustrând mai degrabă cazul unui condamnat fără proces. Volumul de debut - Capcana (1927
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
epic cade pe relatarea unei experiențe senzaționale, care determină o activare extremă și o purificare a psihicului eroului (un medic), având ca efect revelarea și cristalizarea unei neobișnuite puteri terapeutice. Un roman al orgoliilor excesive și al pasiunilor contrariate este Invitația la vals. Conduse de false reprezentări despre sine, cu o teamă exacerbată de a nu fi subordonate și umilite, personajele ajung, în pofida profundului sentiment de dragoste care le leagă, să se distrugă reciproc. În prim-plan se află reconstituirea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
romane ale lui D. au fost traduse în franceză, germană, spaniolă, slovacă, bulgară, turcă, fiind publicate în câteva țări din Europa și din America Latină. SCRIERI: Capcana, Craiova, 1927; Sfântul Părere, București, 1930; ed. (Cazul Magheru), București, 1942; ed., București, 1971; Invitația la vals, București, 1936; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1986; Ioana d’Arc, Vălenii de Munte, 1937; Scrisoarea de dragoste, București, 1938; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1982; Năluca, București, 1940; Trei comedii, București, 1940; O crimă pasională, pref. Teodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
1930, 3653; M.P. [Mihai Popescu], „Sfântul Părere”, CL, 1930, aprilie; Al. Bădăuță, „Sfântul Părere” G, 1930, 5; Izabela Sadoveanu, „Sfântul Părere”, ALA, 1930, 495; Ion Foti, „Sfântul Părere”, UVR, 1930, 26; D. I. Suchianu, „Sfântul Părere”, VR, 1930, 6; George-Mihail Dragoș, „Invitația la vals”, IIS, 1939, 7; Mihail Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Izabela Sadoveanu, „Sfântul Părere”, ALA, 1930, 495; Ion Foti, „Sfântul Părere”, UVR, 1930, 26; D. I. Suchianu, „Sfântul Părere”, VR, 1930, 6; George-Mihail Dragoș, „Invitația la vals”, IIS, 1939, 7; Mihail Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932; Mihail Ilovici, „Invitația la vals”, CL, 1942, 1-2; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 137-143
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
7; Mihail Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932; Mihail Ilovici, „Invitația la vals”, CL, 1942, 1-2; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 137-143; Miron Scorobete, Moartea unei legende, TR, 1982, 13; Cornelia Cârstea, Mihail Drumeș, Craiova, 1982; Firan, Profiluri, 282-291; Dicț. scriit. rom., II, 155-157. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
cu sine și câștiguri simbolice (ordine, medalii, titluri, diplome, premii, gradații, timp liber etc.) Însă, recompense cu efectul cel mai puternic in conștiinta beneficiarilor ei este încrederea ce le-o acorda educatorul, liderul, colegii, oamenii, acceptarea lor la convorbiri confidențiale, invitația ori permisiunea de a participa la viața particulară a educatorului, acceptarea la consilieri uneori reciproc ș.a. Între formele (procedeele) dezaprobării amintim : somația care pune în gardă, prevenind asupra consecințelor comportării incorecte, trezind și orientând în bine conștiința celor educați, unii
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
elemente și protagoniștii visului aduc de asemenea informații despre semnificația acestuia: - capitelul este o evocare a bolții cerești și deci a unei nevoi de protecție (adesea paternă); - pista împărtășește semnificațiile arenei și scenei (vezi aceste două cuvinte); - clovnul este o invitație la detașare, la a privi lucrurile cu umor, la a râde cu sinceritate de propriile defectele ; - îmblânzitorul simbolizează stăpânirea instinctelor și a pulsiunilor; - trapezistul trimite la ideile de lejeritate, înălțare, detașare (vezi Pasăre); - acrobatul și jongleurul exprimă ușurința și suplețea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fericite, dar țin mai ales de o dispoziție interioară bună, de o stare de spirit pozitivă. Emoțiile pozitive subliniază adesea progresele subiectului. Este pe drumul cel bun, în armonie cu el însuși și cu mediul. Râsul este și el o invitație la detașare (a avea umor), la dedramatizare, la relaxare. Mesajul visului poate fi acela de a înceta să se îngrijoreze, de a opune pesimismului bucuria și încrederea, de a-și regăsi sufletul de copil. Frică, angoasă Frica este o emoție
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de textele biblice. Într-un singur pasaj, Dt 16,12, la rândul său, rezultat al unei activități redacționale apreciabile, sărbătoarea este corelată cu exodul, fără însă ca această referință să aibă vreo legătură cu liturgia sa, ci mai degrabă cu invitația de a da de mâncare săracilor și leviților cu această ocazie. O informație despre celebrarea publică a sărbătorii în templul lui Solomon apare în 1Reg 9,25 și în textul paralel 2Cr 8,13; din păcate manuscrisul primului text este
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din combinațiile neașteptate de idei din diferite domenii ale matematicii. Comentarii Peter Sarnak (născut în 1953) este un matematician născut în Africa de Sud, în prezent, profesor la faimosul Institut pentru Studii Avansate al Princeton. Să reținem din eseul său prezentat aici invitația adresată matematicienilor tineri de a consulta și porni în lucrările lor de la opera maeștrilor moderni fondatori ai disciplinei în care lucrează. Scuza matematicianului 15 (fragment) G.H. Hardy Voi încheia cu un rezumat al concluziilor mele, dar aranjându-le într-un mod
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
românesc după 1989 ar putea face obiectul unui mare proiect colectiv de cercetare. Am schițat un program de cercetare și mai ambițios, la care sper să mă întorc în anii viitori, în Conferința Cuvântul pe care am ținut-o, la invitația lui Mircea Martin și cu replicile lui Horia-Roman Patapievici și Teodor Baconsky, pe 26 august 2004 (BCU București); pentru o versiune prescurtată, vezi Sorin Antohi, „Morfo-dinamica spiritului public în România: 1700-2000. De la premodernitate la postistorie”, Cuvântul, nr. 9 (327), septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Xenopoliana, XI, 3-4, 2003 (număr tematic „Memorie și uitare în istorie”, coordonat de Adrian Cioflâncă); versiunea maghiară a apărut în lunarul budapestan 2000; versiunea engleză, dată de Gil Anidjar și publicată în Janus Head (8, 1, 2005, pp. 8-25), grație invitației lui Costică Brădățan, va fi inclusă în cartea mea de convorbiri Talking History. Making Sense of Pasts; traducerea arabă, de Kh.A. Al-Lamme, a apărut în revista Masarat din Bagdad (4, 2006, pp. 59-71). Printre fragmentele de trecut afectate de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lui Platon și Aristotel, adaptând, dezvoltând și actualizând ideile acestora. Iată de pildă Kant în „Principiile metafizice ale moralei” susține că “legea morală înseamnă a lucra în așa fel încât norma voinței tale să poată funcționa ca lege universală", o invitație de fapt la orgoliu, conflict și despotism. August Comte în “Politica pozitivă” vorbește despre Iubirea Universală care ar fi un soi de simpatie ce-i apropie pe oameni, realizând umanitatea sau Marea Ființă și care rezidă în societate. Nici unul din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și Ion Barbu INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: literatura comparată, poetica, cosmologie, creație, intuiție Cuprins Preliminării / 11 Universul că un poem / 17 O coborâre în maelström / 31 Furor poeticus: inspirație, geniu / 67 Poezie și cunoaștere / 81 Omenesc, mult prea omenesc / 115 Invitație la călătorie / 155 Încheiere / 191 Bibliografie / 197 Indice de nume și termeni / 211 Abstract / 221 Fiului meu, Dragoș Notă asupra ediției Lucrarea de față are la bază articolul " Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu", din volumul aniversar Universul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință) este tocmai expresia acestei adaptări 112. Invitație la călătorie "Artă unui scriitor constă, mai ales, să ne facă să uităm că folosește cuvinte." Henri Bergson Dezvoltând o sugestie din povestirea poescă "Manuscris găsit într-o sticlă"1, Ion Barbu lansează, în finalul "Veghii", une invitation au voyage
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Buber, Between Mân and Mân, [1947] 2004, p. 159. -------------------------------------------------------------------------1 6 7 Preliminării GÂNDUL DIN GÂND: EDGAR POE ȘI ION BARBU Universul că un poem O coborâre în maelström Furor poeticus: inspirație, geniu Poezie și cunoaștere Omenesc, mult prea omenesc Invitație la călătorie Încheiere Bibliografie Indice Indice de nume și termeni Abstract
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Institutului Cultural Român de la Paris, al cărui director era Magda Cârneci; toate aceste instituții au organizat dezbateri pe marginea cărții noastre, inițiativă pentru care le mulțumim aici. Acest prim val de interes a contribuit în cea mai mare măsură la invitația profesorului Stephen Fischer-Galatzi, care conduce de mulți ani colecția East European Studies publicată de Universitatea Columbia din New York, de a publica o variantă în limba engleză a acestei cărți. Datorită eforturilor conjugate ale Doamnei Lia Ciplea, delegata în România a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]