19,941 matches
-
Laurențiu Cerneț, O, 1977, 46; Ion Arieșanu, „Amintiri inventate”, O, 1978, 49; Sorin Titel, Divertisment și umor negru, RL, 1979, 14; Radu Ciobanu, Moda jurnalelor, TR, 1983, 4; Marian Odangiu, „Salt în mâine”, O, 1984, 50; Voicu Bugariu, „Salt în mâine”, LCF, 1985, 43; Firan, Profiluri, 88-89; Anton Cosma, Romanul, I, 219; Cornel Ungureanu, Spațiul carceral, versiunea Laurențiu Cerneț, O, 1991, 22; Ruja, Parte, I, 118-126; Dicț. scriit. rom., I, 539-540; Cornel Ungureanu, Laurențiu Cerneț. Cărțile nr. 20 și 21, O
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
în anul următor. Până la sfârșitul vieții face numeroase traduceri din scriitori maghiari (semnate cu pseudonimele Ion Urcan, Petre sau Petru Mureșanu, Andrei Aldea și Alexandru Aldea), ca și din Thomas Mann și Ana Seghers. A colaborat la „Dacoromania”, „Societatea de mâine”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Erdély Helikon” ș.a. Volumul Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929, prima carte a lui C., apărută în 1930, este o abordare sistematică, obiectivă și riguroasă a fenomenului literar maghiar, definit, pe de o parte, prin încadrarea în
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
mână de minte. (21) Mai bine o mână de carte și un sac de minte. (22) Degeaba ai noroc dacă nu știi ce să faci cu el. (22) La omul cu noroc, fierbe oala fără foc. (23) Nu lăsa pe mâine ce poți face azi. (23) Nu intră niciodată zilele în sac. (24) Încet-încet, departe ajungi. (24) Încet-încet, pierzi timp berechet. (25) Întâi stai și chibzuiește și apoi la drum pornește. (25) Nu sta că-ți stă norocul. (26) Cine cerne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de scenariu propusă de Paul, unul dintre protagoniști, într-o profesiune de credință de-a dreptul nihilistă. SCRIERI: Cu fața spre ceilalți, București, 1971; Reîntâlnirea, București, 1977; Ultima șansă, București, 1979; O șansă pentru fiecare, București, 1980; Buna zi de mâine, București, 1980; La capătul liniei, București, 1981; Magdaleno!... Magdaleno!!..., București, 1982; Candidul, București, 1983; Punct. Și de la capăt, București, 1986; „Cel care trebuie să vină” sau „Câți bărbați încăpem în casa asta, Maria?”, București, 1986; Cei care plătesc cu viața
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
căpitanul în rezervă Pamfil Șeicaru, publicat în 1952: „Cine poartă răspunderea schingiuirilor la care a fost supus poporul român din ziua de 23 august 1944 și până azi? Ignorând voit teroarea infernală, Marile Puteri democratice nu riscă să fie învinuite mâine de complicitate prin pasivitatea păstrată azi față de toate crimele săvârșite în România de trupele de ocupație sovietice, fie direct, fie prin mijlocirea unui guvern de abjecte instrumente? Există oare o limită geografică dincolo de care drepturile omului își pierd valabilitatea, sau
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
astfel, de fapt, nu ne putem și nici nu trebuie să ne proiectăm ca atare în trecut cunoștințele noastre, concepțiile noastre, taxinomiile noastre de azi. Acestea nu sunt cele de ieri și nu vor fi fără îndoială nici cele de mâine. Cunoștințele noastre actuale nu sunt nicidecum adevăruri absolute și definitive, ci doar etape în istoria în mișcare a cunoașterii. Dacă nu admite acest lucru, cercetătorul pică într-un scientism reductiv și într-un pozitivism incompatibil cu cercetarea istorică"3. Și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar spintica. Deci acéstea, într-această dată, precum din gură, așé din inimă părăsite și lepădate trebuie, și altă zăbavă mai mult nefăcând, cum mai de curând sirguiește și Inorogului, după ce de la mine închinăciune cu plecăciune îi vii da, precum mâne în marginea apii, la prundiș ieste să ne împreunăm, îi spune, căci acolo prietenește îl voi aștepta. Așijderea, precum pre alalți tovarăși (în carii prepus de vicleșug are) de lângă mine i-am depărtat și altă ceva grijă împotrivnică să nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu bătaie lungă. Pentru asta, nu ezită să-l amenințe pe Hameleon nu doar cu moartea, ci cu chinurile cele mai cumplite, în cazul vreunei înșelăciuni: "Crocodilul, și sătul într-acea vréme și lacom pre altă vreme, pentru găina de mâne oul de astădzi lăsă și tare cuvintele și giuruitele Hameleonului poftorind, într-alt chip de va fi sau alte pricini de va pune tare îl îngroziia și în fél de fél de munci și de pedépse i să lăuda. Și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vreme iară la zi dire să pune), îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea slobod mă lasă, că până în dzuă veri binele, veri răul carile mi s-a tâmpla supt titulul numelui tău va rămânea. Iară de mâine încolea, nici răul să-mi faci vrednic vii fi, nici bine a-mi face de vii vrea prin mână îți va vini. Căci sau dulăii gonași chipul fortunii îmi vor muta, sau eu a lor nevoință voi strămuta (că de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
așează pe o foaie de staniol și umplem cu compoziția de mai sus. Se învelește în staniol și se dă la copt timp de o oră, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit, lăsăm să stea de azi pe mâine la frigider. Se servește ca aperitiv tăiat ca feliile de tort. URS CU BRANZA Șase ouă, 600 gr. de brânză frământată, 600 gr. de costiță tocată cubulețe și prăjită, 300 gr. de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de pătrunjel verde, o cană de zahăr, sare (mai multă decât obișnuit) și 6 aspirine. Se curăță toate și se taie cubulețe, se pun într-un vas, apoi se amestecă toate la un loc și se lasă de azi pe mâine ca să lase zeama, după care se pun în borcane, se leagă bine și se dau la beci. ZARZAVAT DIN PASTAI PENTRU CIORBA 7 kg păstăi, 2 kg gogoșari, 2 kg roșii, 1,5 kg ceapă, 2 legături de țelină, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DE ALBINE (3) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI CU MIERE DE ALBINE (4) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, 250 g margarină, 5 linguri de smântână, o linguriță de amoniac, o linguriță de bicarbonat, sare, mirodenii și făină cât cuprinde. Aluatul se lasă să stea
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bicarbonat, o linguriță de amoniac stins cu 400 g lapte dulce sau iaurt, făină cât cuprinde. Se bat ouăle cu zahărul și mierea, după care se adaugă restul din compoziție. Se frământă bine și se lasă aluatul de azi pe mâine. Foile se coc în tavă unsă cu ulei. FOI CU MIERE DE ALBINE (6) 200 g zahăr, 100 g nuci măcinate, 2 ouă întregi, 250 g miere lichidă, o lingură rasă de bicarbonat și 500 g făină; se frământă aluatul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu ulei. FOI CU MIERE DE ALBINE (6) 200 g zahăr, 100 g nuci măcinate, 2 ouă întregi, 250 g miere lichidă, o lingură rasă de bicarbonat și 500 g făină; se frământă aluatul și se lasă de astăzi pe mâine la rece. La sfârșit, se coc trei foi în tavă pătrată sau rotundă. Foi cu miere de albine (7) 5 ouă, 4 linguri de zahăr, 4 linguri de miere de albine, o linguriță de bicarbonat stins cu oțet, 4 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
250 g unt, untură sau margarină. Primul aluat se întinde sub formă de foaie subțire, se așează cel de-al doilea și se rulează. Aluatul rulat se împarte în șase porții egale, care se lasă la rece de azi pe mâine. Se ia câte o porție și se întinde cu sucitorul în lung și în lat. Pe o margine, se pun merele și apoi se rulează, se taie după dorință și se coc la foc iute. După ce s-au copt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
1 ou, 2 linguri de miere, 200 g zahăr, 250 g făină, bicarbonat, amoniac Se frământă un aluat din care se coc două foi. După ce s-au răcit, se umplu cu gem de caise și se lasă de azi pe mâine. Apoi se taie bastonașe, care se glazurează cu cacao și se dau prin nucă de cocos. Glazura se face din 250 ml apă, care se fierbe cu 200 g zahăr, 100 g cacao și 50 g unt. După ce s-a
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
11 linguri de ulei, zeama și coaja de la o lămâie, 25 g amoniac și 800-1000 g făină (depinde de mărimea ouălor). Se frământă un aluat nu prea tare și se lasă acoperit cu o pungă de nylon, de azi pe mâine. Întindem foaie de 2-3 mm pe care o tăiem cu forma de pișcot. Se coc în tava unsă cu ulei la foc potrivit. După ce s-au copt, se pudrează cu zahăr și vanilie (pudră). PRĂJITURĂ RAFAELLO (1) Se amestecă 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
neglijării copilului a fost lansată în 1996, printr-o conferință națională cu participare internațională, organizată sub auspiciile ISPCAN și cu participarea Dr. Philos. Kari Killen, pe atunci președinta în funcție a ISPCAN. Conferința, intitulată Copiii de azi sunt părinții de mâine, s-a desfășurat la Băile Herculane, în luna octombrie 1996. A fost un fructuos început dacă ne gândim la numeroasele manifestări, cercetări și programe de formare existente în acest moment în România, în domeniul abuzului și a neglijării copilului. Implementarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
eficiență în școlile din Harlem. Pentru ca școala să devină promotorul rezilienței copiilor dezavantajați, dezvoltând astfel de programe, însăși filosofia de bază a școlii, viziunea asupra rolului ei în societate trebuie să se schimbe. Potențialul școlii de a schimba societatea de mâine este mult mai mare decât acela care este recunoscut astăzi în școala românească, axată în continuare pe competiție și marginalizând copiii provenind din familii dezavantajate. Dacă familia pune bazele evoluției copilului, școala orientează viitorul acestuia. O interesantă concluzie privind sărăcia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a amâna acordarea atenției unui impuls conștient, generat de conflict. Apare când persoana recunoaște problema, dar întârzie reacția (amână chiar și să se gândească la problemă deocamdată). Scarlett O'Hara, în Pe aripile vântului, confruntându-se cu problema, spune: „Și mâine va fi o zi” mă voi gândi mâine la asta”. Se amână căutarea soluției; 4. anticipare: o realistă anticipare sau planificare a disconfortului care va urma pentru persoană în procesul de rezolvare a problemei ivite. Ajută la a face față
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de conflict. Apare când persoana recunoaște problema, dar întârzie reacția (amână chiar și să se gândească la problemă deocamdată). Scarlett O'Hara, în Pe aripile vântului, confruntându-se cu problema, spune: „Și mâine va fi o zi” mă voi gândi mâine la asta”. Se amână căutarea soluției; 4. anticipare: o realistă anticipare sau planificare a disconfortului care va urma pentru persoană în procesul de rezolvare a problemei ivite. Ajută la a face față dificultăților reale din momentele rezolvării problemei. Un plan
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane sau situații accesibile. Pierderea (obiectului, persoanei, situației) generează o reacție de șoc cu panică, pierderea controlului și a autocontrolului, incapacitatea de a înțelege ceea ce se întâmplă, negarea evenimentului evident, sentimentul de dezastru, fără soluție, fără posibilitate de continuare („fără mâine”), sentimentul că ceea ce se petrece nu e real, e un vis din care urmează a se trezi și totul va fi cum a fost înainte, lipsa totală de rațiune și putere; adultul se va comporta ca un copil și se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor evenimente traumatice care arată că în situații extreme, catastrofale, grija pentru celălalt, manifestată în chiar timpul catastrofei este un ideal moral care poate salva sănătatea mentală a victimei. Capacitatea de a face planuri de viață, de scurtă durată (pentru mâine, pentru o săptămână) sau de lungă durată (peste un an, peste cinci ani) reprezintă o șansă de păstrare a sănătățiii mentale, în situații disperate, precum și un semn al vindecării. Renumitul profesor Nicolae Mărgineanu povestea cum, în închisoare, o modalitate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atitudine fermă împotriva acestui plan. Și asta a fost toată discuția cu colegii, pentru că le-am spus la mica petrecere, mi se trimisese de acasă o gâscă și o damigeană de vin: Băi, băieți, astăzi ne simțim bine, e frumos, mâine nu se știe, poate suntem în Siberia și ne rămân oasele pe acolo iar uzbecii de acolo ne vor bea vinul și se vor simți ei bine!" Iar unul dintre colegi m-a "ciripit" la Securitate. Eu am vorbit și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
căci toți acolo eram colegi de suferință, iar un deținut dintr-o brigadă oarecare era la fel ca tine, care ai avut însă norocul să rămâi în viață, să supraviețuiești. Nu putea să știi ce-ți va aduce ziua de mâine. Nu puteai face calcule, incertitudinea era deplină: puteai avea un accident sau erau unii care-și pierdeau orice fel de control și, fără să fii vinovat, ajungeai cu capul tăiat, că puteau pedepsi la întâmplare venind cu vreo cazma și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]