KorAP: Find »[drukola/base=maghiar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...755 756 757 ...786 >

19,631 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Noua ? coal? de istorie) nu le puteau opune dec�ț vorbe ? i interese care pot fi ignorate cu un z�mbet�187. Cel? lalt conflict profesional pe care l? a avut Iorga la sf�r? ițul anilor �30 a fost cu istoricii maghiari, mai ales cu S�ndor Dom�novszky. Dom�novszky a criticat metodă istoric? a lui Iorga �ntr? o lucrare important? , Le m�thode historique de M. Nicolas Iorga (Budapesta, 1938). Cartea debuta că un studiu critic al lucr? rîi lui Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iobani nomazi� ? i �ncheia (că de obicei) declar�nd c? este vorba despre o �agresiune ? tiin? ific? ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu? iei rela? iilor ungaro? rom�ne �n perioadă interbelic? ? i a soartei minorit?? ilor maghiare. Adev? rata problem? din spatele acestei dezbateri istorico?? tiin? ifice era revizionismul maghiar. Speran? ele revizioniste maghiare, �ncurajate mai �nainte de retorica lui Mussolini erau ? i mai mult �ncurajate de atacarea cu succes a statu? quo? ului de c? tre Hitler. �nc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o �agresiune ? tiin? ific? ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu? iei rela? iilor ungaro? rom�ne �n perioadă interbelic? ? i a soartei minorit?? ilor maghiare. Adev? rata problem? din spatele acestei dezbateri istorico?? tiin? ifice era revizionismul maghiar. Speran? ele revizioniste maghiare, �ncurajate mai �nainte de retorica lui Mussolini erau ? i mai mult �ncurajate de atacarea cu succes a statu? quo? ului de c? tre Hitler. �nc? din 1920, dup? ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite �n Ungaria �Tratatele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu? iei rela? iilor ungaro? rom�ne �n perioadă interbelic? ? i a soartei minorit?? ilor maghiare. Adev? rata problem? din spatele acestei dezbateri istorico?? tiin? ifice era revizionismul maghiar. Speran? ele revizioniste maghiare, �ncurajate mai �nainte de retorica lui Mussolini erau ? i mai mult �ncurajate de atacarea cu succes a statu? quo? ului de c? tre Hitler. �nc? din 1920, dup? ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite �n Ungaria �Tratatele de la Trianon� pentru c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite �n Ungaria �Tratatele de la Trianon� pentru c? fuseser? semnate �n Palatul Trianon), s? a anun? at un concurs pentru compunerea unei rug? ciuni ungure? ți. Rolul de arbitru �n selectarea rezultatelor a fost jucat de Academia Maghiar? de ? tiin? e, iar textul care a c�? tigat competi? ia, purt�nd titlul de Hiszek�gy (�Credin?? unic? �) era zilnic recitat de to? i ? colarii. Autorul acestei c? r? i ? i?l aminte? te cuv�nt cu cuv�nt: Cred

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sportive, oratorii se refereau �ntotdeauna la teritoriile �smulse� Ungariei, iar mul? imea r? spundea cu glas tare: Mindent Vissza! (�Vrem totul �napoi! �). Centrul acestor ac? iuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionist? , care avea filiale �n toate satele. Istoricii ? i geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau at�ț din surse publice c�ț ? i de la particulari. Coresponden? a Ligii Revizioniste era trimis? �n str? în? țațe prin Valiză Diplomatic?. Sloganul Ligii Revizioniste era: �Dreptate pentru Ungaria! � Acestei drept?? i �i erau �nchinate c�ntece

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Acestei drept?? i �i erau �nchinate c�ntece, competi? îi sportive, zboruri transatlantice ? i medaliile ob? inute de unguri la Jocurile Olimpice. �n multe oră? e importante ale Ungariei au fost �n? l?ațe statui consacrate revizionismului. Lupta revizinist? era condus? de Academia Maghiar? de ? tiin? e, rolurile principale fiind jucate de profesorii de economie, geografie ? i mai ales de istorie. Ace? tia erau ini? iatorii. Ace? ți istorici, geografi ? i economi? ți �ncercau s? demonstreze c�ț de bine tr? iau slovacii �n Ungaria ? i c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sur? periclitat? de cehi dec�ț de Ungaria istoric?; Cehoslovacia nu avea nici un drept la existen?? , fiind un stat artificial. ?i alte state create �n urma dezmembr? rîi Imperiului austro? ungar, a? a?numitele state �succesoare�, se bucurau de aceea? i aten? ie189. Istoricii maghiari mai �n v�rst? , ca J. Holub, I. Kiss ? i cunoscutul Henrik Marczali, ca ? i cei mai tineri, Gy. Szekf�, B�lint H�man ? i mai ales S�ndor Dom�novszky, se aflau �n fruntea tuturor acestor ac? iuni. S? spunem c�teva

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Gy. Szekf�, B�lint H�man ? i mai ales S�ndor Dom�novszky, se aflau �n fruntea tuturor acestor ac? iuni. S? spunem c�teva cuvinte ? i despre rela? iile ungaro? rom�ne �nainte de declan? area dezbaterii �nver? unate dintre istoricii maghiari ? i rom�ni din a doua jum? țațe a deceniului 1930? 1940. Că ? i URSS? ul, care nu a recunoscut niciodat? dreptul la autodeterminare al teritoriilor pierdute de Imperiul ? arist (? i care refuză s? recunoasc? revenirea Basarabiei �n cadrul grani? elor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i care refuză s? recunoasc? revenirea Basarabiei �n cadrul grani? elor Rom�niei) sau că bulgarii, care nu acceptau pierderea Cvadrilaterului (sudul Dobrogei), Ungaria nu a considerat niciodat? Tratatul de Pace de la Trianon drept irevocabil. Toate acestea ? i soarta minorit?? îi maghiare din Rom�nia dominau rela? iile dintre Ungaria ? i Rom�nia. Cei aproximativ 1.700.000 de unguri din Transilvania nici m? car nu se pref? ceau c? accept? administra? ia majorit?? îi rom�ne. S? arunc? m o privire asupra formidabilei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
De? i ungurii permiteau na? ionalit?? ilor folosirea limbii materne �n casele lor, la ? coal? , la tribunal ? i �n administra? ie ? i armat? , sau chiar ? i �n re? eaua de c? i ferate era de la sine �n? eles că toat? lumea s? vorbeasc? limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un stat guvernat de o majoritate rom�neasc? , de ce naiba trebuiau rom�nii s? le fac? vreo concesie important?? La Cluj, un oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la proba suprem? �nainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea domină? iei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fie supu? i la proba suprem? �nainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea domină? iei rom�ne? ți ? i loialitate. ?i mai era o problem?. Cu excep? ia zonei de grani?? intens populat? de unguri, o mare parte a minorit?? îi maghiare din Transilvania tr? ia departe de aceasta, amestecă? i printre rom�ni. Dac? cineva s? ar g�ndi la includerea acestor zone �n Ungaria, aceasta ar duce la nedreptate, a? a cum a fost Dictatul de la Viena din 1940. Rom�nii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
S. Rem�nyk. Titlul eseului lor a devenit slogan. Iat? ce scria episcopul Makkai �n 1937: Nem lehet! (�Nu se poate! �). El men? iona c? pentru p? strarea identit?? îi, fie ea na? ional? sau cultural? , a ungurilor din Transilvania, minoritatea maghiar? avea nevoie de autonomie cultural? ? i economic?; f? r? o astfel de autonomie, identitatea ungurilor ar fi periclitat?. Scriitorul ungur transilv? nean S. Rem�nyk i? a replicat episcopului Makkai printr? un eseu purt�nd un titlu semnificativ: Ahogy lehet

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d un titlu semnificativ: Ahogy lehet! (�C�ț mai mult posibil! �), adic? , �n �mprejur? rile date, identitatea ungurilor din Transilvania trebuia p? strat? �ntr? o c�ț mai mare m? sur? posibil. Pe la sf�r? ițul anilor �30, a �nceput s? se manifeste o identitate maghiaro? ardeleneasc? , care nu era sinonim? cu identitatea ungurilor din afara Transilvaniei. Depresiunea care a lovit f? r? discriminare toate ?? rile Europei de sud? est, a deschis ochii acestor na? iuni. Toate se confruntau cu acela? i fel de probleme. Vorbeam mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ian? 191 Dar Iorga nu s? a rezumat doar la at�ț, scriind dou? pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodat? ? i un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului �London Daily Mail�, cel mai important sus? în? tor al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de �regimul feudal de la Budapesta�. Mai semnificativ este faptul c? , r? spunz�nd afirmă? iei ungurilor cum c? rom�nii s? au înfiltrat �n Transilvania �n secolul al XIII-lea, Iorga a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
au înfiltrat �n Transilvania �n secolul al XIII-lea, Iorga a sus? inut c? �nici un element str? în nu putea fi (�n Evul Mediu) colonizat nic? ieri f? r? emiterea �n prealabil a unui �edict��192. Cu toate acestea, atunci c�nd marele compozitor maghiar B�la Bartok, un pasionat culeg? tor de folclor muzical maghiar ? i rom�nesc (originar din zona Aradului), a venit la Bucure? ți, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, �n privin? a această, cooperarea rom�no-ungar? corespundea perfect S? m?n? torismului lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? �nici un element str? în nu putea fi (�n Evul Mediu) colonizat nic? ieri f? r? emiterea �n prealabil a unui �edict��192. Cu toate acestea, atunci c�nd marele compozitor maghiar B�la Bartok, un pasionat culeg? tor de folclor muzical maghiar ? i rom�nesc (originar din zona Aradului), a venit la Bucure? ți, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, �n privin? a această, cooperarea rom�no-ungar? corespundea perfect S? m?n? torismului lui. �Trebuie s? existe ? i o alt? cale dec�ț uzurparea du? m

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
H�man (care a devenit politician Imr�distfascist) a elaborat o alt? doctrin?: Magyar? n�met sorsk�zoss�g (Destinul comun maghiarogerman). Dup? p? rerea lui, Ungaria ? i Germania, precum ? i fostele Puteri Centrale �mp? rt?? esc un destin comun. Revizionismul maghiar se men? inea pe pozi? îi sau ? i le pierdea �n func? ie de reu? ita ? i supravie? uirea Germaniei lui Hitler. Consecin? ele acestei doctrine a �Destinului comun maghiaro? german� s�nt binecunoscute de toat? lumea. Ungaria s? a al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i fostele Puteri Centrale �mp? rt?? esc un destin comun. Revizionismul maghiar se men? inea pe pozi? îi sau ? i le pierdea �n func? ie de reu? ita ? i supravie? uirea Germaniei lui Hitler. Consecin? ele acestei doctrine a �Destinului comun maghiaro? german� s�nt binecunoscute de toat? lumea. Ungaria s? a al? turat Axei, a rupt tratatul de �Prietenie etern? � cu Iugoslavia ? i a atacat? o; a declarat apoi r? zboi URSS? ului ? i Alia? ilor occidentali ai sovieticilor; �n sf�r? it

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acestei forme de na? ionalism. Odat? cu apari? ia pericolului german iminent care amenin? a Austria ? i Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai �nver? unate, ele fiind conduse de c? tre istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? �n nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs ? i la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economic? ? i avantajele unei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu apari? ia pericolului german iminent care amenin? a Austria ? i Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai �nver? unate, ele fiind conduse de c? tre istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? �n nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs ? i la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economic? ? i avantajele unei Ungarii Mari bazate pe bazinul carpatic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
par excellence, el a preluat comanda contraatacului �n ceea ce el consideră �o lupt? ? tiin? ific? �mpotriva drepturilor rom�nilor�196. Drept urmare, Iorga a sus? inut cu ț? rie c? Transilvania nu s? a aflat niciodat? cu adev? raț sub domină? ie maghiar? , cu excep? ia anilor de dup? Ausgleich, �ntre 1867 ? i 1918 (nu prea acord�nd aten? ie perioadei cuprinse �ntre 1050 ? i 1526 e.n.). Dup? p? rerea lui Iorga, continuitatea str? mo? ilor poporului rom�n �n partea aceasta ? i �n Transilvania �nsumeaz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acord�nd aten? ie perioadei cuprinse �ntre 1050 ? i 1526 e.n.). Dup? p? rerea lui Iorga, continuitatea str? mo? ilor poporului rom�n �n partea aceasta ? i �n Transilvania �nsumeaz? 25 de secole. Iorga a scos �ntotdeauna �n eviden?? �respectul s? u pentru poporul maghiar, istoria ? i realiz? rile acestuia�. Respectul lui fă?? de istoria ungurilor era �ns? limitat. �i respectă pe R�c�czi ? i pe al? i eroi maghiari, dar vorbe? te uneori �n termeni foarte negativi despre contribu? ia istoric? a ungurilor. Dar chiar dac

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i �n Transilvania �nsumeaz? 25 de secole. Iorga a scos �ntotdeauna �n eviden?? �respectul s? u pentru poporul maghiar, istoria ? i realiz? rile acestuia�. Respectul lui fă?? de istoria ungurilor era �ns? limitat. �i respectă pe R�c�czi ? i pe al? i eroi maghiari, dar vorbe? te uneori �n termeni foarte negativi despre contribu? ia istoric? a ungurilor. Dar chiar dac? Iorga manifestă respect pentru realiz? rile istorice ale ungurilor, ace? tia, mai ales ungurii din Transilvania, nu prea aveau nevoie de respectul lui. Ceea ce

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]