19,586 matches
-
pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla că o pîine era coaptă mai tare și se ardea ea nu era aruncată, dar se dădea la vite sau păsări. Despre portul Alcedărenilor la 1940 vom menționa mai jos. Caracterizările de mai jos se sprijină, în principal, pe discuțiile făcute cu sătenii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), "Începuturi" (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și "Lungul drum al pâinii către casă", un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil). El a trecut apoi în februarie 1975 la lungmetrajul de ficțiune, realizând filmul "Zidul", ce prezenta „un adevărat ritual al claustrării, cu
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
masive din cauza ergoților ajunseseră de domeniul trecutului, și în secolul XX s-au înregistrat câteva epidemii grave. Astfel, în 1926 și 1927 s-au înregistrat cazuri de otrăvire în masă în Uniunea Sovietică, cifrele oficiale indicând 11.139 morți, din cauza pâinii conținând ergoți. În 1951, în comuna Pont-Saint-Esprit din Franța s-au înregistrat 7 de decese și 250 de îmbolnăviri din același motiv. Tendința recentă de a consuma alimente naturale crude a avut și ea urmări nedorite. Astfel în anii 1980
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
putea să-mi reproșez totuși ar fi faptul că nu am fost mai categoric împotriva celor doi: Dumitru Marcu și Eugen Bădălan. Trebuia să merg până la conflictul major, la nivel național. Acești oameni nu trebuiau să ajungă generali, să mănânce pâine din pensie de generali. Trebuiau să fie luați la întrebări pentru ceea ce au făcut la Arad."" Ulterior, Eugen Bădălan a fost numit în funcțiile de șef de stat major și comandant al Diviziei 67 Mecanizate (1990-1994), apoi comandant al Corpului
Eugen Bădălan () [Corola-website/Science/304913_a_306242]
-
100 agenți economici dintre care 10 sunt întreprinderi mari industriale, care cu părere de rău în prezent staționează. Cea mai remarcabilă este Fabrica de zahăr din Briceni care era cea mai mare din Republică, de asemeni mai funcționau fabrica de pâine, de vin și uzina secretă pe atunci de fabricare a microcomponentelor "Luci". Toate aceste întreprinderi au fost staționate după 1990. În oraș activează 14 întreprinderi de prestare a serviciilor către populație și două întreprinderi de construcție și transport. Una dintre
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
aveau case în Craiova, industria era, în general, reprezentată de mici ateliere și intreprinderi familiare, existînd doar 7 întreprinderi cu peste 100 de angajați: Fabrica de postav "Oltenia", Tipografia și editura "Scrisul Românesc", Fabrica de paste făinoase "Concordia", Fabrica de pâine și paste făinoase "Barbu Drugă", Fabrica de mașini agricole "Semănătoarea", Uzina Electrică și Fabrica de pâine "Traiul". La acestea se mai adăugau atelierele CFR, tăbăcaria "Bucovăț" și Intreprinderea metalurgică "Brătășanu" ce aveau între 70 si 100 de angajați. Foarte cunoscută
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
doar 7 întreprinderi cu peste 100 de angajați: Fabrica de postav "Oltenia", Tipografia și editura "Scrisul Românesc", Fabrica de paste făinoase "Concordia", Fabrica de pâine și paste făinoase "Barbu Drugă", Fabrica de mașini agricole "Semănătoarea", Uzina Electrică și Fabrica de pâine "Traiul". La acestea se mai adăugau atelierele CFR, tăbăcaria "Bucovăț" și Intreprinderea metalurgică "Brătășanu" ce aveau între 70 si 100 de angajați. Foarte cunoscută era și tipografia "Ramuri", dispunînd, la rîndul ei, de cîteva zeci de lucrători. În schimb avea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care au decedat pe meleagurile străine a Germaniei, Poloniei, Ungariei, Austriei, Ceho-Slovaciei. Una din cele mai dureroase file ale istoriei republicii este foametea din 1947. Puterea Sovietică, declarată putere a muncitorilor și țăranilor, a confiscat fără scrupule toate rămășițele de pâine din anii precedenți. După mărturisirile martorilor oculari oamenii au mâncat nu numai turte de lobodă, dar și urzică, cioroi, câini, mălai, frunză verde de vie etc. Alții ca să supraviețuiască strângeau buruiene, le amestecau cu tescovină, coceau turte și le mâncau
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Imperial - Itata - Jeinemeni - Jorquera - Juncal - La Laja - La Higuera - La Ligua - Lauca - Lebu - Limarí - Llollehue - Lluta - Loa - Loncomilla - Longavi - Lontué - Los Ñadis - Los Paloș - Maipo - Malleco - Manflas - Mañihuales - Manșo - Mapocho - Mariquita - Marga-Marga - Mataquito - Maule - Maullín - Mayer - Melado - Murta - Nef - Ñuble - Pâine - Paipote - Palena - Panquén - Pascua - Perquelauquén - Petorca - Petrohué - Pillán - Pilmaiquén - Puangue - Puelo - Puelo Chico - Pulido - Putaendo - Quintupeu - Rahue - Rapel - Rayas - Renaico - Reñihue - Retamilla - Rivas - Salado - Salto - Sân José de Azapa - Sân Pedro - Sân Salvador - Seco - Serrano - Simpson - Sobrante - Tana - Teno - Tignamar
Listă de fluvii din America () [Corola-website/Science/305700_a_307029]
-
cele mai folosite fiind piperul și foile de dafin. Conform tradiției românești, după recolta de toamnă, unele familii pregătesc zacuscă și o conservă în borcane sterilizate, pentru iarnă. Poate fi achiziționată și în magazine. Se consumă în special întinsă pe pâine. Un preparat similar din Bulgaria se numește „lutenița”. Lipovenii au creat o rețetă autentică de zacuscă cu pește. Cuvântul "zacuscă" este de origine slavă ("закуска, zakuska"), la origine având înțelesul de ""gustare"" sau ""aperitiv"". Rădăcina slavă a cuvântului ("кус, kus
Zacuscă () [Corola-website/Science/305734_a_307063]
-
mirelui pentru a anunța sosirea acestuia la casa miresii. Cel care sosea primul era premiat de către aceasta cu un colac și un ștergar ales de ea. După nuntă, la intrarea în casa bărbatului, pe capul miresei se pune caș și pâine, ca simbol al bogăției. [[Imagine:Brasoveanca.jpg|thumb|right|250px|Brașoveanca, jucată de perechi îmbrăcate în costumul popular bârsan]] Cel mai popular joc românesc din Țara Bârsei este Brașoveanca, dansat în special la nunți. Acesta se joacă în perechi, cu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
și acum, cînd stau la masa de scris, cu pianul în preajmă, care tace și el pentru a-și aduna gîndurile... Ce straniu e!... Cum se întîmplă astăzi că eu sunt compozitor și nu plugar, scriu muzică și nu cresc pîine? Și iarăși prind a răscoli amintirile... Aplauze, aplauze... Și numai mama în sală plînge. Alături de ea, întotdeauna mic, o întreb: "De ce plîngi, mamă?". Dacă ai ști, îmi răspunde, cum mă doare sufletul... și dacă ai ști cît de bucuroasă sunt
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
în limba română. Au fondat multe mănăstiri printre care și Peri, fondată de Drag. Printre cei mai importanți membri ai familiei a fost Bartolomeu (Bértalan Drágffy), voievod al Transilvaniei (1493-1499), care i-a înfrânt pe turci la bătălia de la Câmpul Pâinii (1479). Un alt membru a fost Ioan Dragfi (János Drágffy), comite al Timișoarei în 1525. Descendenții Magistrului Drag: 1. Bélteki Drágffy Gheorghe Bélteki Drágfi György 1401-1433 căsătorit cu Potentiana Báthori de Ecsed decedată după 1414 si căsătorit cu NN. 11
Dragfi () [Corola-website/Science/306357_a_307686]
-
au fost concentrați și deținuți 79 evrei. Timp de două zile și o noapte ei au fost bătuți, înfometați și amenințați cu moartea și s-au tras gloanțe peste capetele lor. Pe toată perioada ei au primit o optime de pâine. Apoi au fost eliberați în zăpadă, la o distanță de 16 km de oraș după ce li s-au "rechiziționat" încălțămintea și veșmintele. La Primăria Jilavei au fost aduși evreii care au supraviețuit primei execuții din pădurea Jilava, printre ei aflându
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
și de organizare îl fac să fie chemat deseori de către guvern. În anul 1917, reorganizează revitalizarea uzinelor de război organizând și serviciile poștale militare. În anul 1918 va conduce la distribuirea în douăzecișipatru de ore a tichetelor pentru rațiile de pâine în regiunea pariziană. Odată cu încheierea războiului uzina din Javel este recondiționată. Aici se va fabrica un automobil model unic și pentru prima oară în Europa, în serie mare pentru a reduce prețul și pentru a-l face accesibil unui număr
André Citroën () [Corola-website/Science/306431_a_307760]
-
să lupte împotriva românilor „căci patria ubi bene (țară este acolo unde-ti este binE) și nu mai ești moldovean“, dar Răzvan este ferm, indignat și revoltat: „nu mă bat cu romaniinu; asta-i peste putință!/No, hatmane! Niciodată! Fie pâinea cât de rea,/ Tot mai dulce mi se pare când o știu din țara mea!“ . întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie pe fiica lui și crezând că Vidra îi e sora, îi propune s-o mărite cu
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
Dicen.Dupa despărțirea de RBD,Dulce a filmat și două videoclipuri una pentru piesă Inevitable,care are un succes răsunător și una pentru Ya no care merge pe urmele succesului melodiei Inevitable.A 2 parte a albumului este vândută că pâinea caldă în sute de țări,iar videoclipul ,Ingenua" sparge recorduri! De când este pe cont propriu Dulce Maria a vandut peste 3 milioane de albume și a primit mai multe discuri de platina!
Dulce María () [Corola-website/Science/305791_a_307120]
-
de la sursă până la obiectul care o primește. Asocierea dintre ‘’Lumină’’ și ‘’Adevăr’’, prezentată mai înainte este firească pentru Maria Eugenia Olaru, deoarece și Adevărul și Lumina sunt directe. Un alt simbol central al poeziei Mariei Eugenia Olaru este cel a pâinii, element de bază al credinței creștine. Pâinea ca imagine trupului Mântuitorului a fost totdeauna un simbol al credinței creștine, decurgând din ceremonia Cinei celei de Taină: Dar Maria Eugenia Olaru vede și alte imagine ale pâinii, pe care ea le
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
Asocierea dintre ‘’Lumină’’ și ‘’Adevăr’’, prezentată mai înainte este firească pentru Maria Eugenia Olaru, deoarece și Adevărul și Lumina sunt directe. Un alt simbol central al poeziei Mariei Eugenia Olaru este cel a pâinii, element de bază al credinței creștine. Pâinea ca imagine trupului Mântuitorului a fost totdeauna un simbol al credinței creștine, decurgând din ceremonia Cinei celei de Taină: Dar Maria Eugenia Olaru vede și alte imagine ale pâinii, pe care ea le consideră la fel de indisolubil legate de credința creștină
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
Olaru este cel a pâinii, element de bază al credinței creștine. Pâinea ca imagine trupului Mântuitorului a fost totdeauna un simbol al credinței creștine, decurgând din ceremonia Cinei celei de Taină: Dar Maria Eugenia Olaru vede și alte imagine ale pâinii, pe care ea le consideră la fel de indisolubil legate de credința creștină. Pâinea nu este doar un simbol al trupului lui Christos, ci și o imagine a Cuvântului, a hranei sufletești necesară pentru existență. Și, în același timp pâinea revine ca
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
ca imagine trupului Mântuitorului a fost totdeauna un simbol al credinței creștine, decurgând din ceremonia Cinei celei de Taină: Dar Maria Eugenia Olaru vede și alte imagine ale pâinii, pe care ea le consideră la fel de indisolubil legate de credința creștină. Pâinea nu este doar un simbol al trupului lui Christos, ci și o imagine a Cuvântului, a hranei sufletești necesară pentru existență. Și, în același timp pâinea revine ca imagine și în rugăciunea “Tatăl Nostru”: Poeta nu interpretează pâinea din rugăciune
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
imagine ale pâinii, pe care ea le consideră la fel de indisolubil legate de credința creștină. Pâinea nu este doar un simbol al trupului lui Christos, ci și o imagine a Cuvântului, a hranei sufletești necesară pentru existență. Și, în același timp pâinea revine ca imagine și în rugăciunea “Tatăl Nostru”: Poeta nu interpretează pâinea din rugăciune simplist ca un mijloc de subzistență. Ruga descrie pâinea zilnică drept un dar al lui Dumnezeu, nu un rezultat al muncii. În acest sens, cuvântul pâine
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
credința creștină. Pâinea nu este doar un simbol al trupului lui Christos, ci și o imagine a Cuvântului, a hranei sufletești necesară pentru existență. Și, în același timp pâinea revine ca imagine și în rugăciunea “Tatăl Nostru”: Poeta nu interpretează pâinea din rugăciune simplist ca un mijloc de subzistență. Ruga descrie pâinea zilnică drept un dar al lui Dumnezeu, nu un rezultat al muncii. În acest sens, cuvântul pâine ‘’spre ființă’’ din rugăciune se referă în aceeași măsură la hrana pământească
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
Christos, ci și o imagine a Cuvântului, a hranei sufletești necesară pentru existență. Și, în același timp pâinea revine ca imagine și în rugăciunea “Tatăl Nostru”: Poeta nu interpretează pâinea din rugăciune simplist ca un mijloc de subzistență. Ruga descrie pâinea zilnică drept un dar al lui Dumnezeu, nu un rezultat al muncii. În acest sens, cuvântul pâine ‘’spre ființă’’ din rugăciune se referă în aceeași măsură la hrana pământească și la cea sufletească, în contextul în care este prezentată, imaginea
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
pâinea revine ca imagine și în rugăciunea “Tatăl Nostru”: Poeta nu interpretează pâinea din rugăciune simplist ca un mijloc de subzistență. Ruga descrie pâinea zilnică drept un dar al lui Dumnezeu, nu un rezultat al muncii. În acest sens, cuvântul pâine ‘’spre ființă’’ din rugăciune se referă în aceeași măsură la hrana pământească și la cea sufletească, în contextul în care este prezentată, imaginea neputând fi limitată la existența trupească. Credința este o altă valență a poeziei Mariei Olaru. Din diferitele
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]