21,807 matches
-
el singurătatea" (Sunet, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 386). 19 Vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., pp. 326, 392. 20 Este de altfel planul de adâncime unde filosofia întâlnește poezia: "Filosofia ce vine de departe sună poetic, deoarece orice chemare devine vocală în depărtare. (...) Totul devine astfel în depărtare poezie, poem. Actio in distans. (...) De aici rezultă natura noastră arhipoetică. Poezia nopții și a amurgului" (Brouillon-ul general, în Novalis, Între veghe și vis. Fragmente romantice, Editura Univers
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
U.F.R. de Lettres, 1989, p. 95). 11 "Cuvântul se regenerează și se sensibilizează într-un cadru apropriat, ca în aceste versuri de Saint-Amant: "Ascult, ca în vis,/ Zgomotul aripilor tăcerii/ Ce zboară în obscuritate". Obscurité își găsește aici destinul poetic; nu mai este calitatea abstractă a ceea ce este obscur, a devenit un spațiu, un element, o substanță; și (împotriva oricărei logici, dar conform adevărului secret al nocturnului) cât de luminoasă!" (Gérard Genette, Figuri, Editura Univers, București, 1978, p. 237). 12
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginea apei câtă vreme durează setea" (Eckhart, Învățături spirituale, în op. cit., p. 21), tot astfel în vederea poetului se întipărește imaginea mării, iar în cuprinsul poemului transpar aceleași imagini, dar ele nu reflectă realitatea sensibilă supusă simțului comun și nici măcar simțirii poetice; nefiind reprezentative, ele aduc la vedere ceva de dincolo de vedere, un inaparent revelat prin transparența imaginii poetice. Nu un orizont, ci "bănuieli de orizonturi" pe care le deschide "poezia nouă", așa cum spune Maniu în articolul intitulat Poezie apărut în "Cronica
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se întipărește imaginea mării, iar în cuprinsul poemului transpar aceleași imagini, dar ele nu reflectă realitatea sensibilă supusă simțului comun și nici măcar simțirii poetice; nefiind reprezentative, ele aduc la vedere ceva de dincolo de vedere, un inaparent revelat prin transparența imaginii poetice. Nu un orizont, ci "bănuieli de orizonturi" pe care le deschide "poezia nouă", așa cum spune Maniu în articolul intitulat Poezie apărut în "Cronica", 12 iunie 1916. 18 Eckhart dă, prin comparație, următorul exemplu legat de cel care învață meșteșugul scrierii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care rămâne necunoscut, trebuie, în timp ce se arată pe sine ca pe cel care este El, să apară ca cel care rămâne necunoscut. Nu zeul însuși, ci mai întâi această stare de revelare este plină de mister" (M. Heidegger, "... În chip poetic locuiește omul...", în Originea operei de artă, ed. cit., pp. 210-211). 32 "Este epoca zeilor care au fugit și a zeului ce stă să vină. Aceasta este epoca de sărăcie, pentru că ea se așază sub semnul unei duble lipse și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spiritului grec (Grecii și iraționalul), Editura Meridiane, București, 1983, p. 244. 39 "Profilul de crin, simetria hexagonală a lumii se ivesc din cultul formelor" (Dan Botta, Despre arta poetului, în op. cit., vol. IV, p. 184). 40 M. Heidegger, "[...] În chip poetic locuiește omul...", în Originea operei de artă, ed. cit., pp. 214, 215. 41 "Orice vizibilitate ia loc în măsura cadrului său (...); dar ceea ce se revelează astfel umple până într-atât dimensiunile și posibilitățile pe care le oferă acest cadru, încât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
odihnă, în ed. cit., p. 44). 8 "Suflet ducând înăuntru/ Insula fantomă ca o lampă" (V. Vești în orașe, în ed. cit., p. 14). Este Insula nălucă din II. Întâia apariție (ibidem, pp. 6-10), "insula minune" ce străbate întregul ciclu poetic și care întruchipează Patmos-ul utopic al lui mundus imaginalis. Acolo "e locul poetului" (XVI. Poporul nălucă, ibidem, p. 38). 9 "E, pentru a recurge la o comparație, precum parfumul florilor pe care nu le vedem, dar care, "arătându-ni-se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în op. cit., p. 150). 20 CCXXII (68) (1956), în op. cit., p. 320. 21 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 22 Chiar dacă interpretarea noastră nu are în vedere decât creația poetică a lui V. Voiculescu începând cu volumul Urcuș (1937), trebuie să amintim, măcar în trecere, poemul Horeb lăuntric din volumul Destin (1933), în care problematica dezbătută de noi este prefigurată prin conotațiile unui pelerinaj al smereniei, căci cel care urcă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
săpăm mai mult, ca sub fundament să descoperim fondul", dar nu și când adaugă că "fondul nu poate fi căutat în direcția acestui cer", adică în sensul Dumnezeului creștin care nu ar putea fi fondul pentru că "se ține la distanță" (Poeticul, Editura Univers, București, 1971, pp. 199, 203, 204). Distanța divinității e însăși definiția transcendenței sale iar fondul - dacă nu e cerul ca atare - e în direcția cerului fără fund, a înălțimii care imprimă orientarea. "Divinitatea păstrează distanța", afirmă Lévinas (Totalitate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
făpturi și ținuturi din lumea imaginară, care licăresc doar imperfect prin lumea reală" (F. W. J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 307-308). 3 În acest sens vorbește Marin Tarangul despre actul străbătător al privirii care creează poeticul, despre "dreptul natural al privirii și privilegiul poeziei atunci când se recunoaște ca o faptă cuvântătoare a privirii": "cuvântul, ca inteligență numitoare, este mai redus decât substanța vizionară pe care văzul o poate străbate. Și chiar dacă auzul participă la actul străbaterii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuvântului vorbit, ci al unei întinderi spațiale de auzit, adică înăuntrul privirii: numai privirea poate fi cuprinzătoare pentru că orice cuprins este în fond o întindere a privirii". De aceea, "întinderea de substanță a poeziei depășește întinderea desemnată prin cuvânt: adică poeticul se arată ca fiind mai amplu decât puterea logosului" (Intrarea în infinit sau dimensiunea Eminescu, ed. cit., pp. 65, 67, 69). 4 Așa cum explică Platon formarea imaginilor în oglinzi: "focul chipului văzut se contopește, pe suprafața netedă și strălucitoare, cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nichita Stănescu, op. cit., pp. 377-378. 13 În înfricoșătoarea singurătate a părăsirii: "Eli, Eli, lama sabahtani" (Marcu 15, 34). 14 Precum gândirea în imagini, în care cuvântul nu e rostit și înțeles decât în actul prin care el e imaginat: Stadiul poetic este atins numai în momentul în care cuvântul poate fi imaginat, se confundă cu însăși imaginația" (Nichita Stănescu, Respirări, ed. cit., p. 166). 15 Vol. Noduri și semne (1982), în Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, ed. cit., vol. II, p. 250
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
15. 13 Ibidem, p. 12. 14 Ibidem, p. 171. Ștefan Aug. Doinaș revine adesea la implicațiile acestui concept. Astfel, metafora se impune "ca o replică față de real, ca o altă geometrie - posibilă datorită virtuților creatoare ale imaginației" (Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972, p. 88); Opera nu face decât să se autodefinească, să se afirme pe sine ca replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sine ca replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 7. 20 Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 71. 21 Am putea vorbi de un avantext în care rostirea e "strâns legată de procese pretextuale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai degrabă de un infra-text, "de o infra-realitate ascunsă, care vrea să dea glas acelui încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat" (Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, ed. cit., p. 12). 22 Ibidem, p. 72. 23 Poezie și modă poetică, ed. cit., p. 235. 24 Ibidem, p. 232. 25 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 9. 26 Ibidem, p. 13. 27 Ibidem, pp. 86, 92. "O posibilitate latentă a lumii înconjurătoare, un nou mod de a fi al ei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
232. 25 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 9. 26 Ibidem, p. 13. 27 Ibidem, pp. 86, 92. "O posibilitate latentă a lumii înconjurătoare, un nou mod de a fi al ei" (ibidem, p. 27). 28 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 88-89. Imaginea se naște din simplă asociație verbală, stabilește doar o relație între elemente cât mai disparate și - ca atare - tinde să jupuiască suprafața lucrurilor: valoarea ei se măsoară, în extensiune, prin gradul de alteritate pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 133). 29 Experiență și cultură, în IP I, p. 271. 30 " Nu vei izbândi nimic câtă vreme nu se va smeri firea ta în copilăria zidirilor" ( Cum se scrie un imn, în IP I, p. 273). 31 Tehnica poetică, în IP I, p. 275. 32 Experiență și cultură, în IP I, p. 269. 33 Poezia ca slujire a Logosului, în IP II, p. 40. 34 Istorie și poezie, în IP II, pp. 33, 35. 35 Scrisoare despre poesie (I
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Phœnix, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 73). 5 Imaginea supraexpusă a lumii nu dă nimic de văzut, căci ea se voalează în chiar aparența care parazitează și orbește vederea. În schimb, în lumea obscură, în manifestarea ei eclipsată, filmul poetic developează imagini ale esenței inaparente. Așa se explică, în poezia lui P. Creția, recurența acestei dezvăluiri epifanice, în care faptul-de-a-fi e pus în paranteză, suspensie ce eliberează lumina pură a faptului-de-a-apărea. Două exemple: "Fără soare este mai bine/.../ Ochii altfel
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aplece chipul, și să se vadă/ acolo, imagine" (Gestul unuia - tolstoi? - scriindu-i propriei sale fantome, VH, p. 338). 11 Existență de substrat, care e chiar natura inevidentă a subtextului ori a pretextului. Discontinuitatea, fractura, sincopa sunt fenomene ale discursului poetic, un discurs glisant, "întortocheat, subțiat/ în înțelesurile lui aparente (dar despre care eu îmi închipui/ că se continuă, sub linia schimbătoare a versurilor,/ până spune cu totul altceva)" (Despre irealitatea literaturii, vol. Poesii, Editura Cartea Românească, București, 1970, p. 102
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
21 Ibidem, p. 76. 1 Vol. Reculegeri în nemurirea ta (1925), în Camil Baltazar, Soare pe culmi, Editura Minerva, București, 1972, pp. 98-99. 2 "Seara transformă, pornind de la o altă imagine și de la un alt sens, rostirea provenită din activitatea poetică și din cea meditativă, precum și dialogul dintre ele" (Martin Heidegger, "Limba în poem", în Originea operei de artă, Editura Humanitas, București, 1995, p. 324). "Seara schimbă propria sa imagine și propriul său sens. (...) În acel loc unde totul s-a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
presantă - imponderabilă - a unui prag nevăzut, în timpul auroral al prefacerii: Nu pregeta, treci râul în zori/ cât încă ești ușor" (De dincolo de râu, în op. cit., pp. 27, 28). Nu există însă un loc de trecere privilegiat, căci în această topologie poetică unde e oriunde, urmele sunt amestecate, camuflate în întrețeserea lor contradictorie, desenează sensul în toate sensurile: "potecile, unde ne scot/ într-un crâng primăvăratic, nicăieri, aici,/ acolo, dincolo" (Potecile, în Curtea Medicilor, ed. cit., p. 17). 51 Faptul că epifania
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dinainte, ed. cit., p. 171). 94 Vol. De-a viul, Editura Cartea Românească, București, 2010, p. 75. 95 Vol. Erg, Editura Charmides, Bistrița, 2012, p. 23. 96 Vol. cobalt, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița, 2013, p. 14. ------------------------------------------------------------------------- DORIN ȘTEFĂNESCU Poetică fenomenologică 2 1
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Sadoveanu » ; * Coordonator Grup nr. 9 (grup de lucru al directorilor din liceele din Pașcani și Hălăucești) ; * Președinte MFF-Manageri Fără Frontiere, filiala Iași. Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: * Tema științifico-metodică pentru obținerea gradului didactic I: “Receptarea limbajului poetic al lui Lucian Blaga” Tema lucrării de doctorat: „Limba și stilul prozei la Vasile Voiculescu” * Educație pentru sănătate 2001 ; * Cursuri de formare corectori (ISJ 2002) ; * Cursuri management (ISJ 2003) ; * Perfecționare - Fondurii structurale (CCD Iași, ianuarie 2007) ; * Specialist resurse umane-prin cursuri
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Viața pătrunde piatra ca o igrasie și așteaptă letargic în răcoarea ei minerală o eventuală chemare primăvăratică afară. Piatra îi păstrează vieții forma specifică la fel de fidel cum ar face-o o sămânță improvizată. În latină, o fosilă vie poartă denumirea poetică de Lazarus taxon; numele lui Lazăr cel tras afară din moarte de Hristos ca dintr-o cușetă evocă reapariția ce survine dispariției. Desigur, episodul biblic ține de spectaculos în primul rând prin viteza cu care viața este eliberată într-un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
asta pentru că suntem la metafore digestive - indiferența îmi pare un laxativ al spațiului vital, ce face cu putință căutarea locului cuvenit fiecăruia. Facilitează tranzitul, deși e drept că uneori împinge lucrurile până la confuzia cu iureșul incontinent al hoardelor năvălitoare. − Din ce în ce mai poetic... Nu văd nici un motiv ca scatologia să nu fie și ea estetizată așa cum, fără îndoială, merită, fu de părere Luc. "Trebuie mers/ spațiul aspiră", scria Guillevic. Dar nu sunt chiar convins: puterea de aspirație și inspirație a spațiului vital se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]