189,959 matches
-
SUA. În prezent autorul este stabilit în Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România - USR, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO și membru fondator al Asociației Ziariștilor din România - AZR. Este redactor al revistei românești de cultură ”ALTERNAȚE” (München ). Ierunca", interviu (cu o postfață de Liviu Antonesei), Ediția I, Editura Eikon, 2010. Diploma de excelență a Bibliotecii Județene V.A.Urechia, Galați, 2011. Ediția a II-a, cu trei fotografii de Constantin Cojocaru, Editura Eikon, 2013. A
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
unui grup de persoane (în clasă, în cancelarie, pe holuri, în curtea școlii etc.), diferențelor pe care acestea le prezintă (înălțime, greutate, culoarea ochilor, culoarea părului, nivel cognitiv, potențial de învățare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tip de familie, nivel de cultură etc.) constituie comportament de tip bullying. Cercetările de specialitate consideră câțiva factori școlari care au un rol în dezvoltarea și favorizarea comportamentului de bullying. Pepler, Craig și Connolly (1997) aseamănă interacțiunea de tip bullying cu un „dans macabru” dinamic (activ
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
fost unul dintre cele mai importante proiecte arheologice din lume. Mai multe sezoane de săpături au descoperit istoria construcției acestui templu central al Imperiului aztec. Numeroase ofrande bogate se situau în jurul ariei templului. Acest proiect a răsturnat înțelegerea academică a culturii,religiei, imperiului și ideologiei aztece. Matos Moctezuma a supravegheat crearea Muzeului Templo Mayor, în care aceste descoperiri spectaculoase sunt afișate în exponate diverse, și a condus Muzeul timp de mulți ani. Anul 1987 a văzut crearea Programului de Arheologie Urbană
Eduardo Matos Moctezuma () [Corola-website/Science/337307_a_338636]
-
a fost bătută din 1917-1921 și rebătută cu data 1959, de la mijlocul anilor 1940 până la sfârșitul anilor 1970. Începând din octombrie 2015, valoarea acesteia era de aproximativ 600 de dolari. Imaginea pietrei calendar a fost de asemenea adoptată de către figurile culturii mexicane moderne și americane/chicano mexicane, și este folosită în arta populară și ca un simbol al identității culturale.
Piatra calendarului aztec () [Corola-website/Science/337305_a_338634]
-
Olimpia Streinul", născută "Șandru". Între 1920 și 1928, a studiat la "Liceul Aron Pumnul" din Cernăuți (capitala regiunii Bucovina și sediul județului interbelic omonim), care era parte a României interbelice. A devenit membru al "Societății Steluța", o organizație culturală dedicată culturii românești și editor al revistei liceului, "Ecoul tinerimii". Cu alți trei colegi publică unicul număr al revistei "Caietul celor patru". În 1929, urmând cariera tatălui, devine student la teologie al "Universității Regele Carol I din Cernăuți", ale cărei cursuri le-
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
(n. 1 noiembrie 1930, Constanța - d. 16 decembrie 2016, București) a fost un critic de film, estetician și teatrolog român. Profesorul universitar , teatrolog și estetician de marcă în cultura română, s-a născut, la Constanța, la 1 noiembrie 1930. A absolvit, în 1954, Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română, a Universității din București și din acel an funcționează în învățământul superior, domeniile de specialitate fiind "Estetica", "Estetica
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
delicios. Se pretează si pentru conservat în oțet sau ulei. În anul 1910, în Franța s-au obținut primele exemplare de "Pleurotus cornucopiae" utilizând rondele de plop, incubate natural, îngropate și udate periodic. Capacitatea de creștere a miceliului secundar din cultura pură pe mediul malt-agar este inferioară celei de "Pleurotus ostreatus", și asemănătoare cu "Pleurotus florida". Acest miceliu se cultivă ușor pe medii granulate formate din boabe de cereale. În primul rând, ciuperca se crește pe substrat celulozic format din ciocălăi
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
50-70%, paie tocate 10-15%, rumeguș de foioase 10-30% in amestec cu deșeuri de bumbac sau frunze de foioase 5-10%. Spre deosebire de celelalte specii cultivate de "Pleurotus", buretele cornet nu este sensibil la procese de fermentare eventual declanșate in substratul celulozic. Prima cultură de "Pleurotus cornucopiae" în România a fost obținută în anul 1983 la „Ciupercăria Mogoșoaia a I.C.L.F. Vidra”, de către autoare, sub îndrumarea regretatului dr. N. Mateescu, fiind semnalată pentru prima dată în revista Producția vegetală, Horticultura, 1983. [[Categorie:Pleurotus]] [[Categorie:Ciuperci
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
inclusiv lemn, paie, rumeguș și celuloză (ziare și cartoane uzate sau hârtie igienică) în saci de polietilenă. Cel mai simplu mod este de a-l crește într-un sul de hârtie igienica sterilizat și umezit. Din punct de vedere economic, cultura acestei specii pe bușteni de lemn (arin, arțar, carpen, fag, frasin, plop, ulm) nu este avantajoasă. Eficiența economică redusă se datorează prețului ridicat al materialului lemnos, a perioadei îndelungate (între 3 si 5 ani) în care se desfășoară cultura și
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
economic, cultura acestei specii pe bușteni de lemn (arin, arțar, carpen, fag, frasin, plop, ulm) nu este avantajoasă. Eficiența economică redusă se datorează prețului ridicat al materialului lemnos, a perioadei îndelungate (între 3 si 5 ani) în care se desfășoară cultura și datorită faptului că cultura se dezvoltă în aer liber, fiind astfel influențată de capriciile climei. Totuși, există amatori ai acestui tip, fie că sunt constrânși de zona geografică unde locuiesc (în zonele montane), fie din dorința de a obține
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
bușteni de lemn (arin, arțar, carpen, fag, frasin, plop, ulm) nu este avantajoasă. Eficiența economică redusă se datorează prețului ridicat al materialului lemnos, a perioadei îndelungate (între 3 si 5 ani) în care se desfășoară cultura și datorită faptului că cultura se dezvoltă în aer liber, fiind astfel influențată de capriciile climei. Totuși, există amatori ai acestui tip, fie că sunt constrânși de zona geografică unde locuiesc (în zonele montane), fie din dorința de a obține un produs 100% ecologic, cu
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
dimensiuni ale bunului simț” (5/1987), „Protoetica sau despre întemeierea morală a cronicilor românești” (5/l988) și „Eminescu și etica dezvoltării organice” (4/l989). În Urziceni, participă la ședințele cenaclului literar Dor fără sațiu, iar în calitate de director al Casei de cultură organizează întâlniri cu scriitori, de la Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Eugen Simion, la Stelian Tănase și Cristian Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural” (București). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Un dreidel (idiș: דריידל dreydl plural: dreydlekh, ebraica: סביבון sevivon) este un titirez cu patru laturi, care se joacă în timpul sărbătorii evreiești Hanukkah. este o variantă evreiască de sfârleaza, o jucărie că și jocurile de noroc găsit în multe culturi europene. Fiecare parte a dreidel poartă o literă a alfabetului ebraic: נ (Nun), ג (Gimel), ה ( He), ש (Shin), care împreună formează acronimul pentru "נס גדול היה שם" (Nes Gadol Hayah Sham - "un mare miracol s-a întâmplat acolo"). Aceste
Dreidel () [Corola-website/Science/337343_a_338672]
-
Institutul de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
și senzații, ginduri despre geneză, viața, moarte și echilibru cosmic. Deși în lumea artistică germană este considerat ca un suprarealist, el își urmează impulsurile fără a ceda diverselor mode și fără a se integra unui curent. "Români în știință și cultură occidentală" (Academia Româno-Americană de Stiinte și Arte 1996) Mircea Nicolau a expus în marile galerii și saloane internaționale din țări cum ar fi: Germania, Franța, Belgia, Japonia, Spania, Luxemburg, România, etc... 1987 - Bucharest. Retrospective M. Nicolau 1990 - Paris. Salon des
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]
-
M. Nicolau 2011 - Bucharest - Ana Gallery - Water color - One mân exhibition 2011 - Bucharest - City Museum - One mân exhibition 2012 - Paris - Cyté Internaționale des Arts - Salon de Peinture Roumanie Contemporaine 2013 - Schwelm - One mân exhibition HAUS MARTFELD ”Români în știință și cultură occidentală” - Academia Româno-Americană de stiinte și arta Pagina 281 Ed.2-1996. I. Jianu ” Teatrul Țăndărica - Personalități” Revista ”Convorbiri literare” - Martie 2010 Nr. 3 - Ion Gheorge Truică (Wikipedia) "Geräuschlose Offenbarungen" Strelitzer Zeitung Pagina 19 din 17.12.2004 ”Foire de art
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]
-
și obiceiurile de pe Gor sunt prezentate detaliat ca fiind foarte complicate. John Norman, pseudonimul Dr. John Lange, un profesor de filozofie și un savant în etnografie, populează planeta sa cu popoare asemănătoare romanilor, grecilor, nativilor americani, vikingilor și cu alte culturi. În romanele "Gor", aceste diferite grupuri de oameni au fost aduse de pe Pământ cu ajutorul unor nave spațiale de către conducătorii din umbră ai planetei, preoții-regi (Priest-Kings), o specie extraterestră cu aspect insectoid. Oamenilor de pe Gor le sunt permise de către acești preoți-regi
Gor () [Corola-website/Science/337379_a_338708]
-
în proza lui Mircea Eliade și Vasile Voiculescu." Profesor, bibliotecar, purtător de cuvânt și șeful relațiilor publice la Prefectura Neamț, Primăria municipiului Piatra-Neamț și Consiliul județean Neamț. Director al Casei Prieteniei Neamț-Champagne-Ardenne (din 1991 până în 1998), Director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național -județul Neamț (2001-2005), director Artistic al Teatrului Tineretului (2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
ce căzuseră neîntrerupt peste sat timp de aproape trei săptămâni , ajungându-se că după acele ploi și unele sate precum satul Bacea sau Bretea Mureșană și Săcămaș din apropierea Iliei să fie parțial inundate mai ales în zonele agricole cu diverse culturi. Ilia a fost inundată foarte repede întrucât în această zonă râul Mureș nu era prevăzut cu diguri de protecție pentru că până atunci nu fusese cazul. Aceste inundații venite ,acum după aproape o lună de secetă ce secase aproape toate fântânile
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
să nu se mai repete în comuna. Apoi tot locuitorii Iliei au început să iși refacă locuințele afectate de ape, clădirile de bază ale localității precum primăria , hotelul, aprozarele, cinematograful recent zidit, biserica, școala, spitalul orășenesc Ilia, vechea casă de cultură care fusese cazino, banca, etc. Astfel s-au făcut lucrări de reabilitare și la cele două troițe însă nu de mare amploare că la clădirile din centru spre exemplu. Lucrările de reabilitare la cele două troițe au constat în reconsolidarea
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
(n. 22 martie 1975, Panciova, fostă Iugoslavia, azi Șerbia) este o actriță română de scenă, voce și film. Actrița este fiica omului de cultură, poetului și scriitorului Ioan Floră. Familia Floră este originară din Panciova din Banatul sârbesc. S-a mutat în România, la București, după 1990. Ioana a urmat școala elementară și secundară, studiind baletul clasic și pianul la Școala de muzică „Josip
Ioana Flora () [Corola-website/Science/337391_a_338720]
-
o instituție a cunoașterii: au fost aduși profesori, studenți, s-au fixat disciplinele predate și s-au stabilit programele. De asemenea, a fost dotată cu o bibliotecă. Foarte curând, datorită activitității intense, a ajuns să concureze cu înaltele centre de cultură din Córdoba și Bagdad. Totodată, a început sa ofere diplome universitare și să pună la dispoziție catedre specializate pentru diverse domenii ale științei. Activitatea științifică atinge apogeul în timpul conducerii Almoravizilor și mai ales a Merinizilor. În secolul XIV și mai
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
Qarawiyyin, fie ca profesori, fie ca elevi, fie ca auditori. Nume precum Ibn Khaldun ( istoric), Ibn TufaylI(filosof), Ibn al-Yasamin ( matematician) s-au făcut remarcate în . Alături de alte mari personalități ale vremii, aceștia au adus un real aport în răspândirea culturii arabe, pe lângă formarea unei identități. De exemplu, Ibn al-Wazzan, cunoscut ca Leo Africanus a contribuit, prin cartea sa intitulată "Descrierea Africii", la introducerea acestui spațiu în Occident. Pentru a menține prestigiul acestui mediu intelectual, sultanii Marocului au avut grijă să
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
a determinat și o întârziere a unui progres în politică și în economie. În vederea analizării acestei situații, Sati’ al-Ḥusri pune accentul pe epoca glorioasă care a urmat cuceririlor arabe, epocă marcată de înflorire, atât în domeniul științei, cât și în cultură, aceasta din urmă servind drept inspirație pentru culturile europene.În acest sens, el aduce drept argument multitudinea cuvintelor care au intrat în limbile europene, gânditorii și oamenii de știință înșiși fiind cei care insistau asupra rolului major al acestora, în cadrul
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
în politică și în economie. În vederea analizării acestei situații, Sati’ al-Ḥusri pune accentul pe epoca glorioasă care a urmat cuceririlor arabe, epocă marcată de înflorire, atât în domeniul științei, cât și în cultură, aceasta din urmă servind drept inspirație pentru culturile europene.În acest sens, el aduce drept argument multitudinea cuvintelor care au intrat în limbile europene, gânditorii și oamenii de știință înșiși fiind cei care insistau asupra rolului major al acestora, în cadrul procesului de cunoaștere. Ulterior acestei epoci, atât dezvoltarea
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]