189,313 matches
-
presă. Astfel, în martie 2004, pe fondul unor divergențe cu ministrul justiției Rodica Stănoiu, Dan Lupașcu a fost acuzat într-un articol publicat în cotidianul România Liberă, sub semnătura jurnalistului Silviu Alupei, că împreună cu avocatul-deputat Ion Neagu „patronează mafia din justiție”, întrucât în anul 2001 a decis eliberarea cetățeanului turc Husayn Saral, arestat pentru jaf armat în țara natală. Cercetările efectuate de Inspecția Generală a Ministerului Justiției nu au confirmat acuzațiile. Un alt scandal mediatic a provocat și decizia pronunțată de
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Liberă, sub semnătura jurnalistului Silviu Alupei, că împreună cu avocatul-deputat Ion Neagu „patronează mafia din justiție”, întrucât în anul 2001 a decis eliberarea cetățeanului turc Husayn Saral, arestat pentru jaf armat în țara natală. Cercetările efectuate de Inspecția Generală a Ministerului Justiției nu au confirmat acuzațiile. Un alt scandal mediatic a provocat și decizia pronunțată de Curtea de Apel București în soluționarea contestației în anulare formulată de către Dan Voiculescu. În calitate de președinte al completului de judecată, Dan Lupașcu a făcut opinie separată, considerând
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
ori în adunările generale ale judecătorilor ca membru în CSM, conducând această instituție atât în calitate de secretar general (2003-2004), cât și ca președinte. În calitate de secretar general, în septembrie 2004 a semnat, împreună cu ceilalți membri ai CSM, protocolul de preluare - de la Ministerul Justiției și Parchetul General - a atribuțiilor privitoare la cariera magistraților, declarând cu acea ocazie că „este un moment unic în istoria noastră juridică”. În prima zi de exercitare a noilor atribuții -1 octombrie 2004- Consilul Superior al Magistraturii a fost confruntat
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
respectiv. Pe baza verificărilor efectuate prin inspectori, colegiul de conducere al Curții de apel București, condus de Dan Lupașcu, a decis exercitarea acțiunii disciplinare, fapt ce i-a atras aprecieri pentru „intrasigența și fermitatea cu care acționează pentru protejarea imaginii justiției române”. Ulterior, întrucât a criticat expertiza criminalistică de identificare a persoanei, Lupașcu a fost acuzat că o apără pe respectiva judecătoare. De asemenea, i s-a reproșat că nu a gestionat bine cazul sub aspect mediatic, context în care a
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
funcția de conducere la CSM. La solicitarea unanimă a membrilor CSM, a revenit asupra cererii sale. La data de 12 ianuarie 2005, cu ocazia alegerii sale ca președinte al CSM, Dan Lupașcu, făcând aluzie la încercările de influențare politică a justiției, declara în prezența șefului statului: „Numai cel care nu este stăpân pe el poate cădea victima unei influențe politice. Consiliul Superior al Magistraturii este o corabie care plutește, chiar dacă tsunami din stânga și tsunami din dreapta încearcă să-i schimbe cursul”. Atât
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
unei influențe politice. Consiliul Superior al Magistraturii este o corabie care plutește, chiar dacă tsunami din stânga și tsunami din dreapta încearcă să-i schimbe cursul”. Atât în calitate de președinte al CSM, cât și ca membru, Dan Lupașcu a avut numeroase dispute cu ministrul justiției Monica Macovei și cu președintele Traian Băsescu pe tema reformei justiției și a independenței sistemului judiciar. Acuzat că, împreună cu alți colegi, blochează reforma cerută de Comisia Europeană, Dan Lupașcu a susținut o altă viziune a acestui proces, declarând, printre altele
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
plutește, chiar dacă tsunami din stânga și tsunami din dreapta încearcă să-i schimbe cursul”. Atât în calitate de președinte al CSM, cât și ca membru, Dan Lupașcu a avut numeroase dispute cu ministrul justiției Monica Macovei și cu președintele Traian Băsescu pe tema reformei justiției și a independenței sistemului judiciar. Acuzat că, împreună cu alți colegi, blochează reforma cerută de Comisia Europeană, Dan Lupașcu a susținut o altă viziune a acestui proces, declarând, printre altele, că „reforma justiției trebuie să se facă de jos sau și
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
și cu președintele Traian Băsescu pe tema reformei justiției și a independenței sistemului judiciar. Acuzat că, împreună cu alți colegi, blochează reforma cerută de Comisia Europeană, Dan Lupașcu a susținut o altă viziune a acestui proces, declarând, printre altele, că „reforma justiției trebuie să se facă de jos sau și de jos” și în niciun caz „din ură” pentru sistemul judiciar. Totodată, Lupașcu s-a opus modificării legilor justiției în anul 2005, a dezavuat „telereforma” și „telearestările”, a militat pentru administrarea bugetelor
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
a susținut o altă viziune a acestui proces, declarând, printre altele, că „reforma justiției trebuie să se facă de jos sau și de jos” și în niciun caz „din ură” pentru sistemul judiciar. Totodată, Lupașcu s-a opus modificării legilor justiției în anul 2005, a dezavuat „telereforma” și „telearestările”, a militat pentru administrarea bugetelor instanțelor de către CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție, numirea tuturor șefilor instanțelor și parchetelor de către CSM (prin concurs), finanțarea corespunzătoare a instituțiilor judiciare, asigurarea unui
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
jos” și în niciun caz „din ură” pentru sistemul judiciar. Totodată, Lupașcu s-a opus modificării legilor justiției în anul 2005, a dezavuat „telereforma” și „telearestările”, a militat pentru administrarea bugetelor instanțelor de către CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție, numirea tuturor șefilor instanțelor și parchetelor de către CSM (prin concurs), finanțarea corespunzătoare a instituțiilor judiciare, asigurarea unui volum optim de activitate la instanțe și parchete, îmbunătățirea salarizării magistraților, eliminarea participării magistraților în birourile electorale, crearea unui corp de inspectori judiciari
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
și parchete, îmbunătățirea salarizării magistraților, eliminarea participării magistraților în birourile electorale, crearea unui corp de inspectori judiciari care să funcționeze ca instituție autonomă. De asemenea, a susținut identitate de statut la judecători și procurori, criticând funcționarea procurorilor sub autoritatea ministrului justiției. La finalul mandatului, prima echipă de conducere a noului CSM, formată din președinte-judecător Dan Lupașcu și vicepreședinte-procuror Liviu Dăscălescu a fost felicitată de președintele Traian Băsescu pentru contribuțiile aduse reformei în justiție. Referitor la independența justiției, șeful statului a afirmat
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
și procurori, criticând funcționarea procurorilor sub autoritatea ministrului justiției. La finalul mandatului, prima echipă de conducere a noului CSM, formată din președinte-judecător Dan Lupașcu și vicepreședinte-procuror Liviu Dăscălescu a fost felicitată de președintele Traian Băsescu pentru contribuțiile aduse reformei în justiție. Referitor la independența justiției, șeful statului a afirmat că „anul 2005 a fost cel mai fast din 1946 încoace”. De asemenea, comisarul european Jonathan Scheele a remarcat cu același prilej „succesul CSM în privința organizării interne și coordonarea activității instanțelor”. În
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
procurorilor sub autoritatea ministrului justiției. La finalul mandatului, prima echipă de conducere a noului CSM, formată din președinte-judecător Dan Lupașcu și vicepreședinte-procuror Liviu Dăscălescu a fost felicitată de președintele Traian Băsescu pentru contribuțiile aduse reformei în justiție. Referitor la independența justiției, șeful statului a afirmat că „anul 2005 a fost cel mai fast din 1946 încoace”. De asemenea, comisarul european Jonathan Scheele a remarcat cu același prilej „succesul CSM în privința organizării interne și coordonarea activității instanțelor”. În ianuarie 2006, Dan Lupașcu
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
la ședința Curții Constituționale în care s-a dezbătut cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și autoritatea executivă, reprezentată de Guvernul României și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, pe de altă parte, cererea formulată de președintele Consiliului Superior al Magistraturii. La o ședință a CSM din septembrie 2009, președintele Traian Băsescu a criticat dur activitatea membrilor CSM, reproșându-le că au o abordare greșită a
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
membrilor CSM, reproșându-le că au o abordare greșită a termenului de „independență”, cerându-le să ia măsuri pentru încetarea protestelor magistraților. Pe fondul acestor critici, Dan Lupașcu i-a reproșat șefului statului că „nu cunoaște Constituția” și „în loc să ajute justiția, mai mult o înfundă”. În ianuarie 2011, Președintele României a afirmat, printre altele, că „niciun sistem de justiție din UE nu a făcut atâta rău vreunei țări, precum cel românesc”, acuzații combătute ferm de judecătorul Dan Lupașcu. Candidatura lui Dan
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
pentru încetarea protestelor magistraților. Pe fondul acestor critici, Dan Lupașcu i-a reproșat șefului statului că „nu cunoaște Constituția” și „în loc să ajute justiția, mai mult o înfundă”. În ianuarie 2011, Președintele României a afirmat, printre altele, că „niciun sistem de justiție din UE nu a făcut atâta rău vreunei țări, precum cel românesc”, acuzații combătute ferm de judecătorul Dan Lupașcu. Candidatura lui Dan Lupașcu din 2010 pentru un nou mandat la CSM a fost contestată cu succes în justiție. În acest
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
sistem de justiție din UE nu a făcut atâta rău vreunei țări, precum cel românesc”, acuzații combătute ferm de judecătorul Dan Lupașcu. Candidatura lui Dan Lupașcu din 2010 pentru un nou mandat la CSM a fost contestată cu succes în justiție. În acest litigiu, Dan Lupașcu a invocat o excepție de neconstituționalitate de care depindea soluționarea pe fond a cauzei, excepție ce a fost respinsă, cu majoritate de voturi, de către Curtea Constituțională. Hotărârea Senatului de validare a alegerii sale în CSM
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
și să-l supună discreditarii, afectându-i astfel reputația profesională și imaginea publică”. Ca membru și, respectiv, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupașcu s-a implicat în anul 2004, împreună cu alți colegi, în procesul de elaborare a legilor justiției și a legislației secundare (regulamente, cod deontologic), a întocmit planul de organizare pentru noul CSM și a întreprins demersuri pentru crearea site-ului și asigurarea unui sediu acestei instituții. În același timp, a fost criticat în special pentru modalitatea de
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
de organizare pentru noul CSM și a întreprins demersuri pentru crearea site-ului și asigurarea unui sediu acestei instituții. În același timp, a fost criticat în special pentru modalitatea de promovare a unor magistrați la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru pretinsa protejare a unor colegi și pentru noua sa candidatură la CSM. Lupașcu a fost lider de proiect al țării candidate pentru implementarea Convenției de twinning dintre România și Germania, având ca obiectiv: „Consolidarea funcționării sistemului judiciar” din România
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
sistemului judiciar” din România și a organului său reprezentativ - Consiliul Superior al Magistraturii”, a participat la numeroase reuniuni interne și internaționale privind autoritatea judecătorească, iar numele său a apărut de mai multe ori în presă ca un posibil ministru al justiției. În paralel cu activitatea de judecător, Dan Lupașcu a desfășurat activitate didactică la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București (1993-1995), Universitatea din București (1994-1995), Institutul Național al Magistraturii (1993 la zi) și Universitatea „Nicolae Titulescu” din București (2002 la zi
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
în Adunarea Eparhială a Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor din cadrul Patriarhiei Române, membru în Comisia Culturală. În anul 2000, Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ordinul Național „Steaua României în grad de ofițer” pentru „merite deosebite în elaborarea jurisprudenței, reformarea justiției și corecta aplicare a legilor”. Două dintre lucrările științifice la a căror elaborare a participat Dan Lupașcu au fost premiate de Uniunea Juriștilor din România. Dan Lupașcu a primit diploma de „cetățean de onoare” al comunei natale, precum și alte diplome
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
este prima piesă de teatru a scriitorului român Camil Petrescu. A apărut în 1916, iar acțiunea are loc în 1913. Gelu Ruscanu este directorul unui ziar socialist care intră în posesia unei scrisori compromițătoare pentru ministrul Justiției. Fiind silit de colegii săi de partid, Gelu renunță la publicarea scrisorii în schimbul eliberării unui muncitor din închisoare. Scrisoarea era de la fosta sa amantă, în prezent soția ministrului. În scrisoare, ea îl acuză pe acesta de o crimă nelegiuită. În
Jocul ielelor () [Corola-website/Science/335861_a_337190]
-
comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. a fost al doilea copil - dintr-o sarcină gemelară - al cuplului "Constantin-Eustache" și "Elena Schina". Tatăl său a fost prim-președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. A avut trei frați: "Albert Alexandru" - fratele geamăn, mort în 1900 (căpitan), "Eustațiu" (1863-1919) și "Gheorghe" (1872-1936). După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Schina a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
îmbunătățirea situației economice a populației), cultură politică (acceptarea regulilor jocului democratic, a toleranței și respectului interetnic), dar și cauze de natură instituțională (schimbarea legislativă, existența unor programe de incluziune socială). Un raport al Consiliului Superior al Magistraturii privind accesul la justiție al romilor și altor grupuri vulnerabile a conchis că sistemul judiciar este insuficient de sensibil la discriminare și că regulile privind ajutorul legal nu au reușit să asigure capacitatea reprezentării legale pentru categoriile vulnerabile, printre care romii. Copiii romi au
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Pe 2 decembrie 1948 guvernul irakian s-a adresat companiilor de petrol operând în Irak, recomandându-le să nu angajeze evrei. In multe cazuri evreii erau opriți în stradă de către polițiști pentru a le confisca ceasurile, și erau aduși în fața justiției și sondamnati la închisoare sub pretext că prin intermediul ceasurilor de mână transmiteau telegrafic secrete militare sioniștilor din Palestina. Ceasurile respective erau predate apoi politiștilor ca bonus. La 19 februarie 1949, premierul Nuri al-Said a recunoscut că evreii din Irak fac
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]