19,560 matches
-
este construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, pentru spital, după proiectul lui Seroținsky. Actualmente în aceste clădiri se află Academia Teologică. Câțiva ani mai târziu, la capătul de sud al școlii, a fost adăugată o nouă clădire, care prin arhitectura sa făcea corp comun cu incinta construită anterior. Intrarea acesteia era din partea străzii, dar mai târziu aceasta a fost înlocuită de o fereastră. Este un edificiu construit în două etaje, cu trei rezalite la fațada principală, aliniată la linia roșie
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
pe numele său Francisco Buarque de Hollanda, (n. 19 iunie 1944, Rio de Janeiro) este un muzician brazilian și autor. a crescut într-un mediu intelectual și cultural. Tatăl lui este istoricul Sérgio Buarque de Holanda. Chico Buarque a studiat arhitectură în Sao Paulo. La vârsta de nouă ani Chico Buarque a scris „Marchinhas de Carnaval”, (Texte pentru carnaval). Mai tarziu, el spunea că visul sau a fost "să cânte că Joao Gilberto, să compună că Tom Jobim și să scrie
Chico Buarque () [Corola-website/Science/336947_a_338276]
-
EX. CĂ-101 Dispozitiv de afișare special, beneficiar M.A.N. București Institutul Politehnic / Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, plata cu ora 1978 — 1979 Circuite și dispozitive digitale: lucrări, proiecte 1980 - 1983 Televiziune: cursuri 1998 - 2015 Arhitectură Calculatoarelor: lucrări, proiecte, cursuri Bazele arhitecturii calculatoarelor: lucrări, cursuri Proiectare cu Microprocesoare: lucrări, proiecte, cursuri Delegații tehnice în Chină, Germania, Polonia, Ungaria, Rusia (U.R.S.S.) din partea C.I.E.T.A. București (Centrală Industrială de Telecomunicații și Automatizări) Farkas Gh. , I. Ciascai, Metoda de înregistrare-redare a datelor cu adaptare
Gheorghe Farkas () [Corola-website/Science/336946_a_338275]
-
fi secretar de redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la "Jurnalul de dimineață" (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista "Magazin istoric" (1969-1973). A debutat editorial cu fantezia pentru copii "Călătorie în Univers" (1953), apoi a publicat volume de proză de aventuri, fantastică sau SF, printre care "Drum printre aștri" (1954) și "Robinsoni pe planeta
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
(n. 28 iulie 1932, Tulcea, România) este un arhitect, profesor universitar și membru corespondent al Academiei Române (din 2010). Că profesionist, el este o figură remarcabilă a arhitecturii din România din ultimii 40-50 de ani. În prezent este profesor universitar la Departamentul „Sinteză de proiectare” din cadrul Facultății de Arhitectură a Universității Spiru Haret, București. Pregătirea să educațională a început-o între anii 1939 și 1943 când a urmat
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
un arhitect, profesor universitar și membru corespondent al Academiei Române (din 2010). Că profesionist, el este o figură remarcabilă a arhitecturii din România din ultimii 40-50 de ani. În prezent este profesor universitar la Departamentul „Sinteză de proiectare” din cadrul Facultății de Arhitectură a Universității Spiru Haret, București. Pregătirea să educațională a început-o între anii 1939 și 1943 când a urmat cursurile școlii primare germane „Sf. Anton” din Craiova. Apoi, între anii 1943 și 1951 și-a continuat pregătirea la Colegiul Național
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
a urmat cursurile școlii primare germane „Sf. Anton” din Craiova. Apoi, între anii 1943 și 1951 și-a continuat pregătirea la Colegiul Național „Carol I”, ulterior „Nicolae Bălcescu” tot din Craiova. Între 1951 - 1957 a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” - București, unde în februarie 1958 a obținut Diplomă în Arhitectură și Urbanism, iar în septembrie 1973 și-a luat doctoratul în Arhitectură cu tema: Spațiul teatrului de dramă contemporan. În comisia de doctorat a avut ca examinatori două
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
anii 1943 și 1951 și-a continuat pregătirea la Colegiul Național „Carol I”, ulterior „Nicolae Bălcescu” tot din Craiova. Între 1951 - 1957 a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” - București, unde în februarie 1958 a obținut Diplomă în Arhitectură și Urbanism, iar în septembrie 1973 și-a luat doctoratul în Arhitectură cu tema: Spațiul teatrului de dramă contemporan. În comisia de doctorat a avut ca examinatori două mari valori ale scenei, regizorii Liviu Ciulei și pe specialistul în montările
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
I”, ulterior „Nicolae Bălcescu” tot din Craiova. Între 1951 - 1957 a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” - București, unde în februarie 1958 a obținut Diplomă în Arhitectură și Urbanism, iar în septembrie 1973 și-a luat doctoratul în Arhitectură cu tema: Spațiul teatrului de dramă contemporan. În comisia de doctorat a avut ca examinatori două mari valori ale scenei, regizorii Liviu Ciulei și pe specialistul în montările pieselor marelui dramaturg Caragiale, Sica Alexandrescu. Romeo Belea este căsătorit cu arhitecta
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
valori ale scenei, regizorii Liviu Ciulei și pe specialistul în montările pieselor marelui dramaturg Caragiale, Sica Alexandrescu. Romeo Belea este căsătorit cu arhitecta Liliana Belea și are o fiică, Anca-Oana Jackson. Făcând parte dintr-o serie deosebită a Școlii de Arhitectură, Romeo Belea s-a remarcat, încă de la începutul carierei, printr-o activitate intensă și diversă (arhitectură, urbanism, grafică, design). A fost, încă de la început, angrenat în lucrări de mare importanță (a participat la realizarea Sălii Sporturilor din Constantă, înainte de a
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
Alexandrescu. Romeo Belea este căsătorit cu arhitecta Liliana Belea și are o fiică, Anca-Oana Jackson. Făcând parte dintr-o serie deosebită a Școlii de Arhitectură, Romeo Belea s-a remarcat, încă de la începutul carierei, printr-o activitate intensă și diversă (arhitectură, urbanism, grafică, design). A fost, încă de la început, angrenat în lucrări de mare importanță (a participat la realizarea Sălii Sporturilor din Constantă, înainte de a-și dobândi diplomă de arhitect) precum Sală Palatului R.P.R., a condus singur proiectarea pentru ansamblurile de
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
de arhitect) precum Sală Palatului R.P.R., a condus singur proiectarea pentru ansamblurile de cămine studențești Grozăvești, Regie, etc. În paralel, alături de alți trei colegi din aceeași remarcabilă serie, a participat și a câștigat premii și mențiuni la concursuri naționale de arhitectură. Într-o carieră care solicită nu numai facultatea, dar și multă cultură, s-a impus prin tenacitate, spirit de colaborare și coordonare, la realizarea unor lucrări deosebite: Teatrul Național „I. L. Caragiale”, Bibliotecă Academiei Române (extinderea unei biblioteci existente din anii ’30
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
Academiei Române (extinderea unei biblioteci existente din anii ’30), Hotel Intercontinental București etc. În paralel, a desfășurat o carieră universitară, parcurgând repede treptele profesionale și devenind, de tânăr, Profesor, Șef de atelier de proiectare și Conducător de doctorate la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Deosebit de cultivat, produs al unei școli românești de înaltă valoare, prof. dr. arh. Romeo Ștefan Belea continuă să activeze pe toate planurile profesiei sale cu vigoare și cu discreția creatorului sigur pe șine, în același timp
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
pe șine, în același timp plin de respect față de înaintașii și contemporanii săi. Este membru fondator, din anul 2002, al Uniunii Arhitecților din România. A fost mulți ani membru al conducerii Uniunii Arhitecților din România și Președinte al Fondului de Arhitectură până în 1990, poziție din care a ajutat, cu respect și foarte multă atenție, o serie de cunoscuți arhitecți interbelici, aflați în dificultate în acei ani. În 1976 a obținut Bursă „FORD” pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului - Bruxelles. A efectuat o
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
și modernizare a Teatrului Național București (amănunte în Revistă Construcțiilor nr. 91 - 100). Cele de mai jos reprezintă câteva repere privind laborioasa sa activitate profesional-socială: Prof univ. arh. Romeo Ștefan Belea a fost participant activ la numeroase concursuri naționale de arhitectură unde a obținut premii sau mențiuni, dintre care amintim: De asemenea, prof univ. arh. Romeo Ștefan Belea s-a aflat printre cei prezenți la concursuri internaționale de arhitectură: Prof. univ. arh. Romeo Ștefan Belea a desfășurat și o activitate publicistica
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
Romeo Ștefan Belea a fost participant activ la numeroase concursuri naționale de arhitectură unde a obținut premii sau mențiuni, dintre care amintim: De asemenea, prof univ. arh. Romeo Ștefan Belea s-a aflat printre cei prezenți la concursuri internaționale de arhitectură: Prof. univ. arh. Romeo Ștefan Belea a desfășurat și o activitate publicistica remarcabilă, concretizata în volumul „Desenul în Arhitectură, Construcții și Urbanism” - Editură Tehnică, 1962, în articole și intervenții în ziare și reviste românești și străine, interviuri și convorbiri la
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
dintre care amintim: De asemenea, prof univ. arh. Romeo Ștefan Belea s-a aflat printre cei prezenți la concursuri internaționale de arhitectură: Prof. univ. arh. Romeo Ștefan Belea a desfășurat și o activitate publicistica remarcabilă, concretizata în volumul „Desenul în Arhitectură, Construcții și Urbanism” - Editură Tehnică, 1962, în articole și intervenții în ziare și reviste românești și străine, interviuri și convorbiri la Radio și Televiziune, conferințe, etc. De-a lungul timpului, pentru întreaga sa muncă în domeniile de arhitectură, proiectare și
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
Desenul în Arhitectură, Construcții și Urbanism” - Editură Tehnică, 1962, în articole și intervenții în ziare și reviste românești și străine, interviuri și convorbiri la Radio și Televiziune, conferințe, etc. De-a lungul timpului, pentru întreaga sa muncă în domeniile de arhitectură, proiectare și construcții a fost distins cu Ordinul Muncii clasa a III-a - 1960, Ordinul Muncii clasa a II-a - 1970, Ordinul „Serviciul Credincios” - Cavaler - 2002, Distincția Culturală a Academiei Române - 2001, Diplomă „Meritul Academic” al Academiei Române - 2005. În 2012, la
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
a fost distins cu Ordinul Muncii clasa a III-a - 1960, Ordinul Muncii clasa a II-a - 1970, Ordinul „Serviciul Credincios” - Cavaler - 2002, Distincția Culturală a Academiei Române - 2001, Diplomă „Meritul Academic” al Academiei Române - 2005. În 2012, la Bienala Națională de Arhitectură, București architectului Romeo Belea i s-a acordat Diplomă de Excelență și Medalia Opera Omnia. La Gala Premiilor UNITER 2015 din București, Premiul Președintelui UNITER, Ion Caramitru, este acordat domnului Romeo Belea, ajuns la venerabila vârstă de 83 de ani
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
sculptoriță. Ea a adus arta abstractă în Orientul Mijlociu prin picturile sale, arta textilă și sculpturi. Expoziția din 1947 de la Galeria Arabă de Artă din Beirut e considerată a fi prima expoziție de picturi abstracte din lume. Pasiunea pentru arta și arhitectura islamică i-a apărut în urma unei excursii în Egipt în 1943, astfel că în 1948 a părăsit Libanul și a plecat la Paris, unde a studiat la École nationale supérieure des Beaux-Arts și a asistat la atelierele artistului francez, Fernard
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
din estul Libiei, si cu forțe islamiste extremiste ale Statului Islamic și altor organizații. Al Sarraj este de profesie arhitect. s-a născut la Tripoli că fiu al lui Mustafa al Sarraj, care a îndeplinit funcții ministeriale în timpul monarhiei. A studiat arhitectură și planificarea urbană la Universitatea din Tripoli. În anii regimului Jamahiriei libiene a lui Muammar Al Gaddafi de dupa 1969, Sarraj a lucrat ca funcționar în Ministerul Locuințelor. Ulterior a condus o firmă de consiliere în proiecte inginerești. După revoluția care
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
stadionul de origine al clubului de fotbal Baltika Kaliningrad. Stadionul va avea o capacitate de 45,000 de spectatori. În luna aprilie 2012, guvernul regional, sa decis să se bazeze «Wilmotte & Associes Sa» proiect de construcție stadion a biroului de arhitectură francez. Proiectul în sine este în valoare de 720 de milioane de $. 50% din suma va fi alocată din bugetul federal, iar cealaltă jumătate de la bugetul regional. Lucrările de construcție vor începe după documentația tehnică și de estimare instruit arena
Stadionul Kaliningrad () [Corola-website/Science/337532_a_338861]
-
unchiul său Friedrich Heinrich Georg von, unde a fost, de asemenea, un profesor Drais. Cu toate acestea, locuri de muncă pentru ofițerii forestiere tinere au fost rare, astfel să înscris la Universitatea din Heidelberg, unde a studiat matematică, fizica și arhitectura până la 1805. În cele din urmă va primi locul de muncă în administrarea pădurilor și a fost numit șef Forester în 1810, dar nu a fost încă atribuit un poziție proporțională. El a rămas până în 1811. În 1810, tatăl său
Karl Drais () [Corola-website/Science/337527_a_338856]
-
cultură organizat la Timișoara de către Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara (OSUT), o organizație non-guvernamentală și non-profit formată din studenți ai Universității de Vest din Timișoara. Festivalul cuprinde mai multe secțiuni artistice: teatru, literatură, muzică, coregrafie, film, fotografie, arhitectură, publicitate etc. și are ca scop crearea unui mediu propice dezvoltării personale a tinerilor artiști și a unei platforme de educație non-formală. Istoria ului a început în anul 1992, iar de la an la an numărul studenților și al tinerilor interesați
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]
-
a avut tematica " Nu", protestând împotriva kitschului. În cadrul secțiunii "film" are loc lansarea filmului "E pericoloso sporgersi", al regizorului Nae Caranfil, prezent la festival. Festivalul din acest an a mai avut alte cinci secțiuni: "Arte vizuale", "Teatru", "Coregrafie", "Muzică" și "Arhitectură". Între 24 martie și 1 aprilie 1995 a avut loc cea de-a patra ediție a festivalului, având ca tematică "EstEtica", adică estetica și etica estului. La secțiunea "Arte plastice" participă Marcel Duțu, Mihail Filip și Felix Aftene. La secțiunea
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]