20,995 matches
-
aprindă în 1683 o ocnă părăsită. Lacul 3 („Lacul Dulce”), format prin prăbușirea ocnei „Katalin” și a unei alte ocne învecinate ("Kleine Grube"). În anul 1937 avea formă de pișcot, cu o gâtuire mijlocie. Denotă că era format din 2 bazine. Forma aceasta de bazin dublu a luat naștere în ziua de 22 septembrie 1926, când s-a format un nou crater în partea de vest a primului bazin. Apele primului bazin s-au scurs în noul bazin, primul rămânând aproape
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
ocnă părăsită. Lacul 3 („Lacul Dulce”), format prin prăbușirea ocnei „Katalin” și a unei alte ocne învecinate ("Kleine Grube"). În anul 1937 avea formă de pișcot, cu o gâtuire mijlocie. Denotă că era format din 2 bazine. Forma aceasta de bazin dublu a luat naștere în ziua de 22 septembrie 1926, când s-a format un nou crater în partea de vest a primului bazin. Apele primului bazin s-au scurs în noul bazin, primul rămânând aproape fără apă. Bazinul nou
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
de pișcot, cu o gâtuire mijlocie. Denotă că era format din 2 bazine. Forma aceasta de bazin dublu a luat naștere în ziua de 22 septembrie 1926, când s-a format un nou crater în partea de vest a primului bazin. Apele primului bazin s-au scurs în noul bazin, primul rămânând aproape fără apă. Bazinul nou s-a produs prin prăbușirea unei alte vechi ocne, situată în vecinătatea ocnei prăbușite din est. Noul lac era în 1937 pe cale de concentrare
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
o gâtuire mijlocie. Denotă că era format din 2 bazine. Forma aceasta de bazin dublu a luat naștere în ziua de 22 septembrie 1926, când s-a format un nou crater în partea de vest a primului bazin. Apele primului bazin s-au scurs în noul bazin, primul rămânând aproape fără apă. Bazinul nou s-a produs prin prăbușirea unei alte vechi ocne, situată în vecinătatea ocnei prăbușite din est. Noul lac era în 1937 pe cale de concentrare, apele luând contact
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
format din 2 bazine. Forma aceasta de bazin dublu a luat naștere în ziua de 22 septembrie 1926, când s-a format un nou crater în partea de vest a primului bazin. Apele primului bazin s-au scurs în noul bazin, primul rămânând aproape fără apă. Bazinul nou s-a produs prin prăbușirea unei alte vechi ocne, situată în vecinătatea ocnei prăbușite din est. Noul lac era în 1937 pe cale de concentrare, apele luând contact direct cu pereții de sare ai
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
de bazin dublu a luat naștere în ziua de 22 septembrie 1926, când s-a format un nou crater în partea de vest a primului bazin. Apele primului bazin s-au scurs în noul bazin, primul rămânând aproape fără apă. Bazinul nou s-a produs prin prăbușirea unei alte vechi ocne, situată în vecinătatea ocnei prăbușite din est. Noul lac era în 1937 pe cale de concentrare, apele luând contact direct cu pereții de sare ai ocnei vestice. Adâncimea maximă după Jenö
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
mai numeros ordin de arahnide, numărul speciilor descrise depășind 40 000. În prezent, păianjenii se întâlnesc pe toate continentele, cu excepția Antarctidei. Ei preferă să trăiască în regiunile tropicale, păduri, peșteri, în regiunile alpine, de stepă, localitățile umane, chiar și în bazinele acvatic (fam. Cybaeidae). Cea mai notabilă deosebire de alte animale constituie construcția plasei din mătase. Dimensiunile păianjenilor diferă: cel mai mic este "Patu digua" de 0,37 mm, iar cel mai mare - "Theraphosa blondi" - 90 mm, inclusiv picioarele - 250 mm
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Își petrece aproape întreaga viață în cadrul clopotului, părăsindu-l pentru a prinde prada, a se împerechea sau să ancoreze clopotul de plante. Păianjenii din genul "Dolomedes" populează apele stătătoare sau lin curgătoare. Ei plutesc și vânează insecte la suprafața apei, bazinul având rolul pânzelor. Unii păianjen țes pânze mici, care apoi sunt manipulate. Cei din genul "Hyptiotes" și familia Theridiosomatidae întinde pânze și când victima le atinge pânzele sunt eliberate acoperind insecta. Cei din familia Deinopidae țin pânza între primele două
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
est de satul Rediul Mare, la altitudinea de 180 m și debușează în râul Nistru de pe malul drept, la 342 km de la gura fluviului, lângă orașul Dubăsari, la altitudinea de 12,00 m. Lungimea râului este de 286 km, suprafața bazinului hidrografic de 7.760 km², diferența de nivel de 168 m și panta medie de 0,59‰. Clima se caracterizează prin veri calde și uscate, ierni blânde și umede. Anual pe suprafața bazinului cad în medie 400-500 mm de precipitații
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Lungimea râului este de 286 km, suprafața bazinului hidrografic de 7.760 km², diferența de nivel de 168 m și panta medie de 0,59‰. Clima se caracterizează prin veri calde și uscate, ierni blânde și umede. Anual pe suprafața bazinului cad în medie 400-500 mm de precipitații, în anii ploioși (1951, 1955) - 650-700 mm, în anii secetoși (1951) - 320-350 mm. Cele mai multe precipitații revin perioadei calde a anului (aprilie-octombrie). Cuvertura de zăpadă are o grosime de 20-30 cm, ia rezervele de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
anului (aprilie-octombrie). Cuvertura de zăpadă are o grosime de 20-30 cm, ia rezervele de apă din zăpadă constitue 10-30 mm. Rețeaua hidrorafică este bine dezvoltată de o formă detritică, cu densitatea medie de 0,48 km/km². În total în bazin există 935 de râuri cu lungimea de 3 720 km, cele mai multe cu o lungime de până la 10 km; 25 de râuri cu lungimea de 10-20 km, 6 râuri cu lungimea de 31-40 km, 3 râuri cu lungimea de 41-50 km
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
trecând-o și pe hărțile topografice ale statului-major al armatei ruse. Iată ce scria Zamfir Arbore în „Dicționarul geografic al Basarbiei” comentând acele hărți : Cât despre hidronimul Răut, doctorul abilitat în filologie, specialist în toponimie și hidronimie, Ion Dron specifică: Bazinul râului ocupă o parte considerabilă a Podișului Nistrului și a Podișului Moldovei Centrale. Are forma de pară, cu lungimea de cca 190 km, lățimea medie de 41 km, maximă - 65 km (în partea centrală). Cumpenele de apă bine exprimate trec
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
a Podișului Moldovei Centrale. Are forma de pară, cu lungimea de cca 190 km, lățimea medie de 41 km, maximă - 65 km (în partea centrală). Cumpenele de apă bine exprimate trec pe vârful dealurilor cu altitudinea de 230-388 m. Suprafața bazinului este de câmpie, puternic dezmembrată de vâlcele și ravene dese, care deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
65 km (în partea centrală). Cumpenele de apă bine exprimate trec pe vârful dealurilor cu altitudinea de 230-388 m. Suprafața bazinului este de câmpie, puternic dezmembrată de vâlcele și ravene dese, care deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2% din suprafață, acoperită de păduri de foioase, predominant stejar și carpen. Terenurile înmlăștinite, care se întâlnesc doar în luncile râurilor, ocupă cca 0,8% din suprafața bazinului. Lacuri naturale în bazin
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2% din suprafață, acoperită de păduri de foioase, predominant stejar și carpen. Terenurile înmlăștinite, care se întâlnesc doar în luncile râurilor, ocupă cca 0,8% din suprafața bazinului. Lacuri naturale în bazin practic nu există, iar lacurile de acumulare ocupă doar 0,2% din suprafața totală a acestuia. Nemijlocit în albia Răutului sunt construite două lacuri de acumulare - Florești, care funcționează și în prezent, și Căzănești, al cărui
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2% din suprafață, acoperită de păduri de foioase, predominant stejar și carpen. Terenurile înmlăștinite, care se întâlnesc doar în luncile râurilor, ocupă cca 0,8% din suprafața bazinului. Lacuri naturale în bazin practic nu există, iar lacurile de acumulare ocupă doar 0,2% din suprafața totală a acestuia. Nemijlocit în albia Răutului sunt construite două lacuri de acumulare - Florești, care funcționează și în prezent, și Căzănești, al cărui baraj este avariat. Lacul
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Scurgera sloiurilor de gheață durează 2-5 zile. Temperatura medie lunară a apei variază de la 0˚ C, în lunile de iarnă, până la 20-21˚C vara (iulie, august). Temperatura maximă înregistrată a apei a fost de 32,8˚C (anul 1967). În bazinul râului sunt construite 22 de lacuri de acumulare, cu volum de apă, la moment, de 31,3 mil. m³ și suprafața totală a oglinzii de 1 680 ha. Există și peste 1 000 de acumulări mici de apă (iazuri, heleșteie
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
a Convenției de la Ramsar (1971). În 1998, suprafața protejată a fost extinsă la 262 km². Limanul face parte din salba limanelor basarabene. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip cu lățimea medie de 0,5 km, străpuns de o portiță. Bazinul limanului are o formă alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de sud-vest, limanul Sasîk este legat de Dunăre printr-un canal artificial, denumit Canalul Bîstroe. Este înghețat din luna decembrie până în luna martie. Este
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
este un oraș cu 43.809 loc. (2005) din Ecuador. El este capitala provinciei Sucumbíos. este amplasat în centrul provinciei Sucumbíos în nordul-estul Ecuadorului la 20 de km sud de granița cu Columbia. El este cel mai mare oraș din bazinul ecuadorian al Amazonului. Orașul a luat ființă în anul 1970 ca urmare a existenței în regiune a zăcămintelor de petrol. Forajele de explorare au fost efectuate de firma Texaco care are centrul în Sour Lake în Texas. Prima linie pipeline
Nueva Loja () [Corola-website/Science/308618_a_309947]
-
2012, erau construite stadioane de fotbal în număr de 33. Existând și locuri special amenajate pentru volei, paintball, tenis de câmp, cât și piscine de relaxare în incinta sau în exteriorul hotelurilor. În 2012 în oraș era construit și un bazin de înot olimpic cât și un alt bazin special amenajat pentru polo. În Tacna sosesc anual aproximativ 100 de mii de turiști, este un numar destul de mare în ciuda faptului că este un oraș mic în mijlocul deșertului. Dar, faptul că este
Tacna () [Corola-website/Science/308620_a_309949]
-
de 33. Existând și locuri special amenajate pentru volei, paintball, tenis de câmp, cât și piscine de relaxare în incinta sau în exteriorul hotelurilor. În 2012 în oraș era construit și un bazin de înot olimpic cât și un alt bazin special amenajat pentru polo. În Tacna sosesc anual aproximativ 100 de mii de turiști, este un numar destul de mare în ciuda faptului că este un oraș mic în mijlocul deșertului. Dar, faptul că este un loc curat, cu oameni primitori, condițiile hoteliere
Tacna () [Corola-website/Science/308620_a_309949]
-
s-a dezvoltat în bazinul mijlociu și superior al râului Tisa, iar spre răsărit s-a extins și în vestul României (Crișana și Banat). Această cultură s-a dezvolatat în perioada eneoliticului timpuriu (situat între epoca de piatră și epoca de bronz). A luat naștere
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]
-
între epoca de piatră și epoca de bronz). A luat naștere pe fondul grupelor culturii ceramicii liniare târzii din Câmpia Tisei, peste care s-au grefat puternice influențe vinciene. Așezările acestei culturi se găsesc pe grindurile din luncile inundabile ale bazinului Tisei, formând uneori coline de tip tell. Locuințele erau mai ales colibe de suprafață. În funcție de mediul natural (câmpia mlăștinoasă a Tisei), pescuitul juca un rol important în viața acestor comunități. Elementul caracteristic ceramicii acestei culturi îl reprezintă decorul incizat meandric
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]